Forma legii privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură, votată ieri în Parlament, reflectă interesele clientelei politice şi nu pe cele ale agricultorilor, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Potrivit surselor parlamentare, legea a trecut fără prea multe abţineri şi voturi împotrivă.
Conform formei aprobate, pot fi organizate până la patru fonduri mutuale, acestea fiind organizaţii neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică. Mai exact, fermierii care exploatează peste 20% din suprafaţa agricolă a României sau echivalent în UVM (unitate vită mare)/ha al animalelor deţinute pot înfiinţa un astfel de fond. Această prevedere este contrară atât dorinţelor Ministerului Agriculturii (MADR), care a iniţiat acest proiect şi care miza pe crearea unui singur astfel de fond, dar şi în dezacord cu dezideratele fermierilor. Alex Jurconi, preşedintele Pro-Agro, susţine că, fără o reprezentare cros-sectorială, astfel de organisme nu vor reprezenta interesele agricultorilor. În acelaşi timp, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, ne-a spus că această prevedere a fost introdusă pentru a satisface interese private, astfel încât un număr cât mai mare de "favoriţi" să poată beneficia de fondurile puse la dispoziţie pentru organizare. Este vorba despre peste 400 de milioane de euro, reprezentând bani de la de la Uniunea Europeană şi bugetul de stat. Laurenţiu Baciu a argumentat: "Vom vedea câte un fond mutual la fiecare poartă. Este evident că, vreme de 3-5 ani, nişte oameni vor trăi de pe urma organizării şi gestionării acestui fond". Pentru acreditarea unui fond mutual agricol, membrii fondatori şi cei din consiliul director vor trebui să prezinte cazierul judiciar şi un certificat de cazier fiscal. Totodată, pentru a fi reprezentaţi în Consiliul director, membrii fondului mutual, persoane fizice sau persoane juridice ale producătorilor agricoli, trebuie să reprezinte minimum 5% din suprafaţa fondului sau echivalent UVM.
Deputatul PDL, Tinel Gheorghe, cel care a propus trei amendamente (n.r. respinse) la această lege ne-a spus că era de aşteptat ca legea să treacă de Camera Deputaţilor, deoarece fermerii au nevoie de un astfel de mecanism de despăgubiri. "Decât nimic, mai bine aceste fonduri, chiar dacă nu mulţumesc pe toată lumea", a conchis domnia sa.
• LAPAR nu va mai înfiinţa niciun fond mutual pentru despăgubiri agricole
Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli a decis să nu mai ia parte la înfiinţarea unui fond mutual pentru despăgubiri agricole, după ce a văzut ultima formă a actului normativ. Printre contra-argumentele preşedintelui LAPAR, Laurenţiu Baciu, se numără politizarea proiectului şi faptul că actul nu include explicit şi nominal în ce fel de situaţii se vor oferi despăgubiri. Potrivit legii, aceste detalii ar urma să fie incluse în normele metodologice.
• Aderarea la un astfel de fond, opţională doar iniţial
Deşi s-a renunţat la obligativitatea agricultorilor de a adera la un astfel de fond, în cazul în care un membru al fondului mutual beneficiază de o compensaţie financiară din partea fondului din care face parte, acesta îşi asumă statutul de membru al fondului mutual respectiv, pentru încă o perioadă de minimum trei exerciţii financiare consecutive, se arată în actul adoptat ieri de deputaţi.
Mai mult, stimulentele pentru aderare, promise fermierilor în faza dezbaterilor, au devenit şi ele opţionale. În acest sens, Alex Jurconi susţine: "Renunţarea la obligativitatea aderării fermierilor la aceste fonduri mutuale şi la reprezentativitatea cros-sectorială generează o formă total nesustenabilă din punct de vedere financiar a acestor fonduri mutuale.
Acest fapt va conduce la eşuarea lamentabilă a proiectului şi la imposibilitatea gestionării de către autorităţi şi partenerii privaţi a riscurilor cu care se confruntă agricultura". Astfel, Guvernul va acorda, prin acte normative, stimulente celor care devin membri ai fondurilor mutuale, în funcţie de resursele bugetare disponibile.