Grupul rus Gazprom şi-a alcătuit bugetul pentru 2016 pe baza unui preţ estimativ la gaze naturale în Europa, principala sa piaţă de export, de 200 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, mai puţin decât preţul mediu de 238 de dolari pentru 1.000 de metri cubi estimat pentru acest an şi cel de 349 de dolari pentru 1.000 de metri cubi din 2014, au declarat două surse din interiorul companiei pentru Bloomberg, conform Agerpres.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei iar exporturile sale spre piaţa europeană asigură aproximativ 40% din veniturile sale anuale de peste 100 de miliarde de dolari. În prezent însă grupul rus se confruntă cu scăderi de preţuri peste hotare, în condiţiile în care în majoritatea contractelor sale preţul gazelor naturale este legat de evoluţia preţului petrolului, cu un decalaj de şase până la nouă luni. Preţul ţiţeiului Brent a scăzut cu 16% în acest an după o reducere de 48% în 2014. În plus, Gazprom se confruntă şi cu o competiţie crescută pe măsură ce SUA se pregătesc să exporte primele cantităţi de gaz natural lichefiat din Golful Mexic.
"Estimările Gazprom par rezonabile", a afirmat Alexei Kokin analist la UralSib Financial Corp. Kokin a apreciat însă că Rusia are capacitatea de a-şi menţine cota de piaţă în Europa având în vedere preţurile scăzute la gaze în 2016, chiar şi în condiţiile unei supra-oferte de GNL.
Potrivit unei surse citate de Bloomberg, exporturile Gazprom spre Europa ar urma să rămână stabile la aproximativ 160 de miliarde metri cubi în 2016. În schimb, Gazprom intenţionează ca, în următorii patru-cinci ani, să cheltuie peste 50 de miliarde de dolari pentru construcţia unor noi rute de export: un nou gazoduct spre Germania via Marea Baltică, o conductă spre Turcia via Marea Neagră şi o rută de export spre China, la care ar urma să se adauge şi dezvoltarea unor noi zăcăminte care să alimenteze conducta spre China.
• Gazprom ar putea furmiza petrol către OMV
Grupul rus Gazprom şi grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, au semnat vineri un memorandum de înţelegere cu privire la posibilitatea aprovizionării cu petrol a OMV de către companiile din portofoliul grupului Gazprom, informează un comunicat de presă.
De asemenea, vineri a avut loc la Viena o întâlnire de lucru între preşedintele Gazprom, Alexey Miller, şi directorul general de la OMV, Rainer Seele, ocazie cu care s-a discutat despre posibilitatea cooperării celor două companii la proiectul gazoductului Nord Stream 2 precum şi despre un posibil schimb de active.
OMV primeşte deja petrol din Rusia, dar până acum nu a existat niciun acord de livrare cu Gazprom. OMV speră să ajungă la un astfel de acord în lunile următoare. Între Gazprom şi OMV există încă din 1968 un acord de furnizare de gaze naturale. În ceea ce priveşte livrările de petrol, cele mai mari cantităţi OMV le primeşte în prezent din România şi Kazahstan.
Luna trecută, Gazprom şi cinci companii energetice europene (printre care se numără şi OMV) au semnat un acord de principiu pentru dublarea capacităţii gazoductului Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică până la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.
Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03% iar 6,21% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale şi Energie.
1. Sfarsitul Gazprom... si nu numai...
(mesaj trimis de Cec Onteaza în data de 24.10.2015, 16:58)
Sfarsitul Gazprom este sfarsitul monopolului gazului rusesc. GNL-ul de sist este doar una dintre amenintari. O alta este combinatia dintre instalatiile electrogeneratoare eolian+fotovoltaic care sa actioneze pompele de caldura, practic incalzirea este gratuita. Incalzirea cu curent generat de marile instalatii eoliene sau nucleare, ieftin, si asa ai departe. Gazul va ramane utilizat doar in marea industrie, si va intra in concurenta cu petrolul la masinile pe GPL si cu carbunele la electrocentrale.