"Tăierile ilegale de lemn pun în pericol afacerea Schweighofer"

Reporter: 2015 a fost un an agitat pentru Holzindustrie Schweighofer prin prisma acuzaţiilor care au fost aduse companiei de diferite ONG-uri, creându-se o imagine negativă în jurul companiei. Cum aţi perceput dumneavoastră aceste acuzaţii şi ce aşteptări aveţi pentru anul viitor?

Dan Bănacu: Mai întâi, trebuie să vă spun că, în cadrul grupului Schweighofer, eu reprezint fabrica de panouri de la Comăneşti, din judeţul Bacău, una dintre cele mai noi şi importante capacităţi de producţie de acest fel din Europa. Noi transformăm cheresteaua de proastă calitate în panouri cu valoare mare pe care le exportăm.

Sunt directorul fabricii şi activez de 14 ani în această industrie. Această unitate a fost preluată de Schweighofer în urmă cu cinci ani. Revenind la întrebare, probabil că, la situaţia de astăzi, am contribuit şi noi prin faptul că nu am explicat foarte bine cu ce ne ocupăm. În preocuparea nostră să ne retehnologizăm, să devenim mai eficienţi în fiecare parte a proceselor, am omis comunicarea şi să explicăm oamenilor ce înseamnă această industrie, ce reprezintă volumele pe care le prelucrăm, care este politica firmei, obiectivele acesteia şi ce am făcut în ultimii ani. Din păcate, lucrurile acestea s-au întors mult împotriva noastră pentru că, în lipsa unor explicaţii la momentul potrivit, acum trebuie să răspundem unor speculaţii care sunt covârşitor de neadevărate. Este foarte greu să răspunzi unei acuzaţii precum "ştiu că furi", când cineva te arată cu degetul. Cred că trebuie să arătăm, în acest context al tăierilor ilegale de lemn în România, că noi nu suntem o parte a problemei, ci suntem o parte a soluţiei. Acesta este modelul de dezvoltare industrială, de prelucrare a lemnului. Nu ne putem întoarce la nivelul anului 1900, trebuie să avem viziunea viitorului. Indiferent că investitorul este Schweighofer sau altă firmă, modelul de fabrică ce prelucrează lemn este acesta pe care îl folosim şi noi. Suntem primii interesaţi de legalitatea lemnului şi primii interesaţi ca tăierile ilegale să fie stopate. Tot lemnul ilegal care apare pe piaţă este o competiţie pentru lemnul legal şi nu face decât să pună în primejdie afacerea pe care noi o construim pentru zeci de ani. Este vorba de investiţii făcute pentru o perioadă mare de timp, iar astfel de investiţii au nevoie ca această resursă să existe pe o perioadă îndelungată. Asta înseamnă o gestionare responsabilă a pădurii, a unei materii prime regenerabile.

Reporter: Ce presupune această gestionare responsabilă a pădurii?

Dan Bănacu: Avem o serie de mecanisme prin care ne asigurăm clienţii şi punem la dispoziţia organelor statului informaţii despre legalitatea lemnului care ajunge în fabricile noastre. Există obligaţia dată de normele europene EUTR (EU Timber Regulation) - elaborate în 2013 şi aplicate începând din 2014 - care solicită operatorilor ce pun lemn pe piaţa europeană să verifice printr-un sistem de due-diligence legalitatea lemnului şi provenienţei acestuia. Furnizorii noştri trebuie să ne prezinte documentele în baza cărora sunt deţinătorii legali ai unui lemn pe care îl vor exploata. Trebuie să avem toate documentele de transport, trebuie să vedem că lemnul care ne-a fost adus provine din zona din care ne-a fost adus. Ne verificăm furnizorii dacă respectă un minim de condiţii. Am fost pionieri în aplicarea regulamentelor EUTR în România, iar modelul nostru a fost preluat şi de alte firme. La controalele pe care le-am avut evidenţele noastre au fost apreciate de organele de stat.

Trebuie să subliniez că noi nu tăiem lemn din România, aşa cum se spunea că au venit austriecii să taie păduri în ţară. Noi procesăm lemn care se exploatează în România, dar o mare parte vine şi din import, circa 30%. Tot acest parcurs al aprovizionării cu lemn este supus unor standarde internaţionale ce definesc pentru toţi operatorii care sunt procedurile ce trebuie respectate şi documentele necesare astfel încât evidenţele să poată să fie verificate la sfârşitul zilei. Asigurarea acestei trasabilităţi este făcută prin respectarea unor proceduri standardizate. Noi ne-am oferit voluntar să adoptăm două sisteme de certificare şi să ne supunem unor audituri. Pe lângă certificatele obţinute, avem un set de reguli şi un filtru prin care ne apreciem furnizorii şi pe baza căruia evaluăm furnizorii care pot deveni partenerii noştri.

Dacă există suspiciuni rezonabile că furnizorul respectiv poate să aibă activităţi ilegale, iar punctajul nostru arată că există o doză mare de risc să lucrăm cu acest furnizor, respectivul poate să fie refuzat indiferent de ofertă.

În plus, investim într-un sistem de verificare şi urmează să facem un sistem de trasabilitate a lemnului, astfel încât, utilizând dispozitive GPS, să putem să arătăm traseul pentru fiecare transport de lemn ca să înlăturăm orice suspiciune. Este un sistem în care vom investi timp şi bani ca să fie operaţional. Vorbim despre sume importante pentru soft şi echipamente, undeva la câteva sute de mii de euro. Mai există un alt segment în ceea ce priveşte înregistrarea tuturor documentelor în contabilitate, fotografierea fiecărui camion care intră şi care iese pe poarta fabricii etc. Totodată, acest sistem va putea să fie verificat şi cu SUMAL (Sistemul de Urmărire a Masei Lemnoase ).

Reporter: Sistemul o să fie disponibil anul viitor?

Dan Bănacu: Da, există deja un proiect pilot pe care îl testăm. Dacă sistemul va fi considerat util, vom pune aceste date pe care obţinem şi la dispoziţia Ministerului Mediului şi a celorlalţi operatori. Este o cercetare pe care o punem la dispoziţie mai departe, în condiţiile în care se va dori preluarea informaţiilor din sistemul nostru. Datele sunt ţinute în calculatoare luni de zile.

Reporter: Ce strategie aveţi pe partea de dezvoltare?

Dan Bănacu: Până acum au fost făcute investiţii mari, precum modernizarea fabricilor de la Sebeş şi Rădăuţi, fabrica nouă din Covasna, fabrica de la Comăneşti. Probabil că, în România, vom merge în continuare pe consolidarea acestor investiţii şi eficientizarea lor şi pe menţinerea unui nivel de activitate.

Reporter: Ce cifră de afaceri estimaţi pentru acest an şi ce aşteptări aveţi pentru anul viitor?

Dan Bănacu: Cifra de afaceri este în uşoară scădere faţă de anul trecut din cauza faptului că o serie de pieţe au înregistrat scăderi semnificative. Scăderea este generată, în cea mai mare parte, de volatilităţi ale pieţelor internaţionale. Pe această piaţă fluctuaţiile semnificative de volume nu sunt o surpriză. Condiţiile de producţie internă pot şi ele să ne influenţeze performanţele. Ca evoluţie, performanţa noastră a fost constantă în ultimii 2-3 ani, fapt ce ne-a permis să realizăm modernizările fabricilor, precum şi investiţia nouă din Covasna. Cea mai mare parte a profiturilor obţinute aici au fost reinvestite în România. Am ajuns la aproape 800 de milioane de euro investiţi aici şi crearea a 3.000 de locuri de muncă.

Reporter: Scăderea cifrei de afaceri este influenţată şi de scandalurile în care a fost implicată compania, precum procesele cu ONG-urile sau acuzaţiile privind lipsa autorizaţiilor la fabrica din Covasna? A fost afectată relaţia dumneavoastră cu partenerii, furnizorii, clienţii?

Dan Bănacu: Acuzaţiile au existat în presă şi se vehiculează în continuare la adresa noastră. Însă, pot să vă spun că organismul PFC (n.a. schema de certificare pan-europeană) a fost sesizat asupra acestor aspecte prezentate în România. Ei au venit şi au reauditat toate documentele pe care le-am prezentat şi au tras o concluzie: certificatul se prelungeşte pentru următorii 5 ani la toate fabricile. Există posibilitatea să demonstrezi cu documente şi fapte lucrurile pe care le faci, iar cei care se uită la documente si la fapte recunosc aceste lucruri. Bineînţeles că noi trebuie să explicăm acuzaţiile care ne sunt aduse şi trebuie să oferim răspunsuri. Clienţii noştri pun în balanţă acuzaţiile din media şi rezultatele pe care organisme independente de audit le au despre noi. Cei care verifică independent activitatea noastră spun că acuzaţiile nu sunt adevărate. În media lucrurile sunt oarecum diferite. Clienţii au pus întrebări, iar noi le-am explicat situaţiile create.

Reporter: A început procesul împotriva organizaţiei Neur Weg?

Dan Bănacu: Cazul este în instanţă. Noi nu suntem cei care să iniţieze procese împotriva ONG-urilor, dar sunt situaţii în care, pentru acuzaţii grave şi nefondate, trebuie să arăţi că nu eşti de acord cu ele. Trebuie să acţionăm în apărarea intereselor noastre, dar nu este scopul nostru să deschidem procese în orice situaţie. Suntem de acord să lucrăm cu orice fel de ONG şi orice fel de organism care doreşte să stopeze tăierile ilegale, pentru că acest lucru este absolut în favoarea afacerii noastre. Mai sunt în discuţie şi alte lucruri, dar reafirm că ne dorim o relaţie normală cu toate ONG-urile din ţară, astfel încât să putem conlucra pentru un scop comun. Acţiunea în justiţie este un caz extrem ce nu reprezintă un obiectiv pentru noi.

Reporter: Au apărut date privind trendul descendent pe care a intrat sectorul lemnului. Cum caracterizaţi evoluţia acestei pieţei în România?

Dan Bănacu: Recent au fost publicate date ale Inventarului Forestier Naţional care contrazic temerile din piaţă. Vorbim despre o resursă regenerabilă a României. Defrişarea înseamnă tăierea unei păduri şi schimbarea destinaţiei terenului. Cadrul legislativ a permis tăierile masive ilegale din anii 1990 până în 2003 - 2004. Cu grijă şi stopând tăierile ilegale se poate ajunge la o stare de echilibru. Asta este speranţa noastră şi un lucru la care dorim să participăm. Lemnul este o resursă a acestei ţări şi nu poţi s-o ignori. O parte din Produsul Intern Brut provine din exploatarea lemnului.Valorificarea cât mai eficientă a acestei resurse este următorul proces care trebuie să ne preocupe. Existenţa unei industrii care prelucrează eficient înseamnă mai mulţi bani pentru ţară. Prelucrarea lemnului ar trebui făcută în unităţi performante, la fel cum se întâmplă cu petrolul în combinate.

Noi procesăm sub 10% din lemnul tăiat din România, iar pentru această parte am plătit 100 de milioane de euro ca taxe şi impozite pe profit numai în ultimii patru ani. Am asigurat 3.000 de locuri de muncă directe. Se vorbeşte despre noi că suntem motivul pentru care industria mobilei a scăzut. Nu este aşa pentru că, în primul rând, industria mobilei a cunoscut o dezvoltare în ultimii doi ani de zile, valoarea industriei dublându-se, de la un miliard de euro la două miliarde de euro. În al doilea rând, industria mobilei foloseşte fag, stejar şi plăci aglomerate, care sunt din biomasă. Industria mobilei nu depinde de producţia de cherestea de răşinoase. Noi folosim un tip de lemn, iar industria mobilei - alt tip de lemn.

Combinatele care au existat în România în anii 1990 care s-au distrus din diverse cauze au pierdut cota de piaţă din proasta gestionare economică a acestor unităţi, nu din cauza faptului că lemnul de răşinoase este procesat de Holzindustrie Schweighofer. Tot lemnul procesat de noi este transformat în produse cu valoarea adăugată. Nu este vorba despre buşteni tăiaţi direct din pădure şi care sunt trimişi în felii direct la export. Este vorba despre lemn pe care îl transformăm tăiat, sortat pe categorii, uscat, prelucrat, lipit, transformat în grinzi, lambriuri, panouri etc.Mai mult, 40% din acest lemn se regăseşte în produse cu valoare adăugată foarte mare. Uneori plecăm de la 100 de euro pe metru cub şi ajungem la circa 600-700 de euro/mc. Toată această valoare adăugată rămâne în România şi generează investiţii, locuri de muncă şi multe altele.

Reporter: Mulţumesc!