15 MILIOANE DE EURO ÎN PLUS LA RULAJUL BVB Tranzacţii la minut pe SIF-uri şi FP

"Zâmbiţi, vă rog!", pare să fi zis cineva, vineri, cu fix un minut înainte de ora 15, când sistemul Bursei de Valori Bucureşti a primit, deodată, patru tranzacţii "deal" cu 0,37% din "Fondul Proprietatea", 1,41% din SIF4 "Muntenia", 0,85% din SIF5 "Oltenia" şi 0,5% din SIF2 "Moldova". Acestea au salvat lichiditatea Bursei, printr-o contribuţie consistentă, de aproape 15 milioane de euro, din care ponderea cea mai mare (9,64 milioane euro) a revenit FP.

Actorii implicaţi în aceste schimburi rămân, deocamdată, un mister. Bursa nu a afişat vreun raport cu privire la vânzătorii sau cumpărătorii pachetelor negociate, vineri, şi este posibil nici să nu o facă, dacă nu a fost vorba despre mişcări ale unor persoane iniţiate.

Mai multe voci din piaţă consideră că schimburile au fost făcute între fonduri de investiţii, posibil chiar între fonduri ale aceluiaşi administrator. Unii spun că, în piaţă, ar exista nişte investitori noi, care îşi construiesc portofoliile, în timp ce alţii indică spre Franklin Templeton, ca posibil vânzător.

Tranzacţiile au loc în contextul în care există aşteptări de modificări legislative cu privire la SIF-uri, la începutul acestui an.

Pe finalul anului trecut, Mircea Ursache, vicepreşedintele pentru piaţa de capital al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a propus modificarea pragului maxim de deţinere la SIF-uri şi BVB şi ca societăţile de investiţii financiare să se poată deţină între ele.

În şedinţa de vineri, interesant a fost că preţurile din schimburile "deal" au fost în scădere faţă de cotaţiile de referinţă (-1,36% la FP, -1,57%, la SIF4, -1,30% la SIF5 şi -0,07% la SIF2). În acelaşi timp, acţiunile SIF1 Banat-Crişana şi SIF3 Transilvania, care nu au făcut obiectul unor "deal"-uri, s-au apreciat cu 1,45%, respectiv cu 0,97%.

Pe lângă varianta agreată de mare parte din piaţă - că tranzacţiile negociate au fost iniţiate de fonduri, există şi voci care amintesc că 2014 este an electoral, iar atunci când au loc mişcări în mediul politic, acestea se reflectă şi în modificări ale unor portofolii pe piaţa de capital.

În plus, BNR a decis miercuri să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei (RMO) de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%. Cel puţin teoretic, deciziile BNR ar trebui să favorizeze piaţa de capital. Tendinţa de reducere a dobânzilor impulsionează investitorii să caute plasamente alternative, iar Bursa ar trebui să facă tot posibilul să îi atragă. Scăderea RMO la euro eliberează aproximativ 500 de milioane de euro, iar cea a RMO la lei, 4 miliarde de lei, potrivit Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Aşteptările sunt ca o parte dintre aceste sume să fie trimise băncilor mamă.

În ultima perioadă, Banca Naţională este tot mai apropiată de piaţa de capital, fiind implicată în discuţiile despre înfiinţarea unei Contrapărţi Centrale autohtone (instituţie solicitată la nivel european pentru decontarea tranzacţiilor cu derivate).