Şeful SIE: "Probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redusă"

Actualizare 17:51 Daniel Ioniţă (MAE): "Diplomaţia, rol semnificativ în pregătirea de răspunsuri la ameninţările cibernetice actuale"

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Daniel Ioniţă a declarat, joi, că, în contextul geopolitic actual, diplomaţia are, alături de agenţiile de "intelligence", de ministerele şi structurile de impunere a legii, un rol semnificativ în pregătirea unor răspunsuri tot mai sofisticate şi inter-disciplinare la ameninţările cibernetice.

Ioniţă a făcut aceste afirmaţii la dezbaterea publică cu tema "Securitatea cibernetică în contextul ameninţărilor asimetrice şi riscurilor emergente", potrivit unui comunicat al MAE remis redacţiei.

Conform sursei citate, secretarul de stat a evidenţiat că "o serie de factori specifici dimensiunii cibernetice a războiului hibrid afectează în mod semnificativ securitatea globală, prin implicarea atât a actorilor statali, cât şi a unor actori non-statali în acţiuni din domeniul cibernetic şi estomparea liniei de delimitare dintre aceştia". El a subliniat că domeniul politicii externe reprezintă o ţintă de real interes în actualul context care se confruntă cu o creştere a riscurilor de securitate cibernetică, a menţionat MAE.

"Daniel Ioniţă a precizat că, în vederea dezvoltării de către România a unor capacităţi moderne de a răspunde ameninţărilor cibernetice, Ministerul Afacerilor Externe susţine armonizarea măsurilor pe plan intern cu prevederile internaţionale în domeniu şi în cadrul formatelor externe de colaborare la care România este parte: la nivelul OSCE (România gestionează dosarul cyber, prin intermediul MAE), la nivelul UE şi NATO (contribuţie importantă privind conştientizarea ameninţărilor cibernetice în schimbul de informaţii), precum şi în cadrul unor programe şi acţiuni bilaterale", a relevat MAE.

Potrivit sursei citate, secretarul de stat a arătat că, la nivel UE, România sprijină, alături de statele membre, eforturile pentru un răspuns diplomatic comun în cadrul forurilor internaţionale de negociere, cum ar fi ONU şi OSCE.

"La nivel NATO, pe lângă eforturile României ca 'naţiune lider' pentru Fondul Voluntar de Asistenţă pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice, MAE participă activ la discuţiile privind consolidarea rezilienţei cibernetice, în contextul procesului de implementare a Strategiei NATO pentru combaterea războiului hibrid", a subliniat MAE.

Împreună cu Centrul Cyberint şi CERT-RO, MAE va organiza în toamna acestui an o reuniune la nivel de experţi în domeniul "responsible disclosure", pentru promovarea acestei politici atât la nivel naţional, cât şi în regiune, cu scopul de susţinere a unui proces mai larg de creştere a rezilienţei la atacuri cibernetice prin încorporarea în strategiile naţionale a "hackingului etic", se arată în comunicat.

"În acest fel, se va putea crea posibilitatea fructificării potenţialului existent la nivelul 'hackerilor' şi transformarea 'băieţilor răi' în 'băieţi buni', prin politici pe care unele state precum SUA, Franţa şi Olanda le folosesc deja", a evidenţiat sursa citată.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice a punctat că MAE susţine, prin mijloace diplomatice, promovarea intereselor naţionale de securitate cibernetică în formatele de cooperare internaţională la care România este parte şi acţionează consecvent, eficient şi în coordonare cu instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniu pentru dezvoltarea cooperării la nivel internaţional şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în cazul unor atacuri cibernetice majore, a precizat MAE.

(I.D.)

-----

Actualizare 13:07 Zgonea: "Nu există o reţetă miraculoasă pentru eliminarea riscurilor incidentelor informatice; suntem datori să identificăm soluţii"

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat joi că nu există o "reţetă miraculoasă" pentru eliminarea riscurilor incidentelor informatice, punctând că trebuie identificate soluţii în acest caz, transmite Agerpres.

"În mediul complex în care trăim astăzi nu există nicio reţetă miraculoasă de eliminat posibilele riscuri la care suntem expuşi. (...) Suntem datori să identificăm soluţii viabile pentru prevenirea unor astfel de situaţii sub raport legislativ, instituţional şi organizatoric, printr-o mai bună exploatare a potenţialului tehnologiei informaţiei şi a comunicării, dar şi prin favorizarea inovării, creşterea economică şi progresul naţional. Un răspuns inadecvat la incidentele informatice poate duce la pierderea încrederii consumatorilor, prejudicierea materială a serviciilor şi periclitarea securităţii naţionale", a afirmat Zgonea, la dezbaterea "Securitatea cibernetică - de la protecţia individului la securitatea naţională", organizată la Parlament de Comisia pentru afaceri europene în parteneriat cu Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.

El a subliniat că securitatea cibernetică reprezintă un subiect important şi complex.

"În fiecare minut există atacuri asupra sistemului de date, asupra sistemelor de comunicaţii. Este o realitate pe care trebuie să o confruntăm, contracarăm şi să o prevenim", a spus Zgonea.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a menţionat că internetul influenţează viaţa, dar creează şi vulnerabilităţi şi insecuritate la adresa utilizatorilor.

"Instituţiile statului sunt într-o situaţie delicată, nu pot întotdeauna proteja tot, fiindcă aceste platforme sunt vitale", a arătat el, punctând că pagubele provocate de programele de spionaj cibernetic sunt din ce în ce mai extinse.

Valeriu Zgonea a precizat, de asemenea, că asigurarea securităţii cibernetice implică eforturi obligatorii.

"Una dintre cele mai delicate chestiuni pe care o spun de 15 ani: nu suntem în stare să evaluăm strategii şi planuri de acţiune în timpul lor, astfel încât să vedem dacă în mijlocul perioadei pe care ne-am asigurat-o pentru implementarea unei strategii suntem pe drumul cel bun. Trebuie să facem acest lucru într-o manieră deschisă, efectivă şi eficientă, ca orice analiză", a adăugat Zgonea.

La rândul său, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, deputatul Ana Birchall, a subliniat necesitatea adoptării unei legi a securităţii cibernetice.

"Cred că prin adoptarea acestei legi România va transmite semnale puternice de racordare la realităţile internaţionale, demonstrând că este pe deplin conştientă că pentru abordarea eficientă a provocărilor şi oportunităţilor spaţiului cibernetic este necesară o armonizare cu demersurile similare ale statelor europene", a afirmat Birchall.

Concluziile dezbaterii, potrivit preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene, vor fi prezentate preşedinţiei olandeze a Consiliului UE, cu solicitarea de a menţine şi promova securitatea cibernetică drept temă prioritară pe agenda Uniunii Europene.

(I.D.)

-----

Actualizare 12:57 Horodniceanu (DIICOT): "Nu consider completă Strategia de Securitate Cibernetică"

Strategia de Securitate Cibernetică a României nu este completă până când la elaborarea ei nu participă şi cei care se ocupă de combaterea infracţiunilor de acest gen, a declarat, joi, şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Daniel Horodniceanu, potrivit Agerpres.

"Auzind astăzi că este creată (...) Strategia de Securitate Cibernetică a României (...), vă mărturisesc că, justificat sau nu, eu nu am auzit până astăzi de această strategie şi, personal, nu o consider completă până când la elaborarea acestor strategii nu vor participa şi cei care se ocupă de combaterea infracţionalităţii de acest gen. Deci v-am fi recunoscători dacă pe viitor, în momentul în care se va dori să se elaboreze aceste strategii, va fi invitată şi DIICOT. Vă asigur că avem specialişti în domeniu suficient de pregătiţi pentru a participa la o astfel de strategie", a spus Horodniceanu, la Palatul Parlamentului, în cadrul unei dezbateri pe tema securităţii cibernetice.

La rândul său, procurorul general interimar, Bogdan Licu, a afirmat că este "nevoie urgentă" de o lege în ceea ce priveşte securitatea cibernetică, de o "strategie clară".

"Trebuie să fim foarte atenţi să respectăm drepturile şi libertăţile cetăţenilor, dar, în acelaşi timp, să avem un cadru legislativ care să ne permită să combatem acest fenomen şi să luptăm eficient împotriva lui", a spus Licu.

-----

Directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, a declarat joi că probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redusă, însă a subliniat că dependenţa de tehnologie expune societatea la atacuri cibernetice de amploare redusă sau moderată, informează Agerpres.

"Deşi astăzi probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redusă, dependenţa în creştere a societăţii noastre de tehnologie, interdependenţele sistemice pentru diferitele sectoare ale infrastructurii critice creează acelaşi vulnerabilităţi pentru toate statele dezvoltate în acest domeniu, ele expun întreaga societate la atacuri cibernetice de amploare redusă sau moderată, dar care sunt derulate cu frecvenţă mare, ale căror costuri cumulative pot însă afecta sever interesele de securitate naţională, fie că vorbim despre protejarea instituţiilor publice, fie că vorbim despre competitivitatea actorilor economici şi privaţi autohtoni pe piaţa globală", a afirmat Ungureanu, la dezbaterea "Securitatea cibernetică - de la protecţia individului la securitatea naţională", organizată la Parlament de Comisia pentru afaceri europene în parteneriat cu Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.

Mihai-Răzvan Ungureanu a subliniat că internetul a devenit indispensabil în cotidian, iar progresul tehnologiei informaţiei a transformat permanent societatea.

"Dependenţa de tehnologie, ca orice dependenţă, este percepută de actorii ostili drept o vulnerabilitate a societăţilor dezvoltate, ce poate fi lesne exploatată în absenţa conştientizării de către indivizi a riscurilor existente în mediul digital", a explicat Ungureanu.

El a susţinut că actuala dinamică a spaţiului cibernetic, atât în termenii inovaţiei tehnologice, cât şi de diversitate geografică a furnizorilor de echipamente, nu permite înlăturarea ameninţării cibernetice, ci doar gestionarea acestuia prin responsabilizarea tuturor actorilor sociali cu privire la formele diferite pe care le pot lua atacurile cibernetice, actualizarea permanentă a instrumentelor de apărare prin instalarea unor aplicaţii puternice menite să împiedice accesarea neautorizată a echipamentelor de la distanţă, prin vigilenţa sporită în privinţa furnizorilor de servicii în echipamente.

Şeful SIE a precizat că la nivel global au crescut frecvenţa, amploarea, complexitatea şi gravitatea atacurilor de tip cibernetic, concomitent cu diversificarea ţintelor acestora.