English
• Interviu cu Nicolae Vasilescu, preşedintele Casei Româno-Chineze
Reporter: În ultima vreme s-a vorbit foarte mult despre interesul investitorilor chinezi de a intra pe piaţa noastră. Cât de mare este, de fapt, acest interes?
Nicolae Vasilescu: Interesul companiilor din China de a investi în România este din ce în ce mai mare, însă, deocamdată, suntem încă la un nivel de tatonare. Există un surplus de cash-flow pe piaţa chineză foarte important, de care ţările care trec printr-o perioadă de criză au nevoie, iar statele europene cele mai deştepte acţionează pentru a beneficia de acest cash-flow. China poate deveni o alternativă viabilă pentru finanţarea proiectelor europene. Noi suntem pe un drum ascendent, dar luminiţa de la capătul tunelului este departe - autorităţile noastre ştiu să vorbească mult şi frumos, dar dincolo de aces-te vorbe nu se face nimic.
Reporter: Concret, în ce mod acţionează ţara noastră în relaţia cu chinezii?
Nicolae Vasilescu: Este foarte importantă atitudinea pe care un stat o are faţă de China. Noi, Europa de Est, nu avem relaţii economice strânse cu China, ci Ungaria, care are o relaţie excelentă cu piaţa chineză. De exemplu, în timp ce statul român, în 2011, a dat 11.000 de vize pentru chinezi, Ungaria a acordat 114.000 de vize. Acest lucru în-seamnă că ungurii sunt foarte permisivi pentru chinezii care vor să investească. Politica noas-tră de vize este una foarte restrictivă. Sigur că există "recomandări" în acest sens la nivelul Uniunii Europene, fiind stat care vrem să intrăm în Schengen. În mod normal, graniţa noastră trebuie să fie foarte bine securizată, însă nici chinezii care au viză Schengen nu intră în România. Trebuie să obţină viza de România, ceea ce este o aberaţie, în momentul în care persoana respectivă are viza Schengen în buzunar.
Reporter: Ce alte probleme mai întâmpină investitorii chinezi când vin la noi să facă afaceri?
Nicolae Vasilescu: O altă problemă este cea legată de faptul că nu ştim să ne vindem marfa, nu ştim să ne prezentăm intenţiile. Venim cu tot felul de hârtii colorate la întâl-niri, cu investiţii pentru autostrăzi, porturi, poduri etc., dar chinezul caută ultima pagină, care, în viziunea lui, trebuie să conţină cât costă investiţia respectivă şi cum îşi recuperează banii. La noi, pagina aceas-ta nu există, niciodată nu-i spunem celui care vine să investească "dă-mi 200 de milioane şi uite cum îi recuperezi".
Există şi o a treia problemă, politic vorbind - este vorba despre o recomandare tacită pe la recepţiile şi pe la cancelariile UE care s-ar traduce "mai uşor cu China, să ne ajutăm între noi". Unele ţări ţin cont mai mult de acest lucru, altele mai puţin. Noi am ales să ţinem cont foarte mult.
Reporter: Puteţi să ne daţi exemplu de investiţii care, dacă ar fi avut o susţinere mai mare din partea statului, ar fi putut să fie demarate până acum pe piaţa noastră?
Nicolae Vasilescu: De exemplu, preşedintele unei companii foarte mari producătoare de autoturisme din China a venit, într-o delegaţie, în România, a stat într-un hotel din Bucureşti aproape o săptămână pentru a fi primit de cineva din Guvern, dar a stat degeaba. Nimeni din Executiv nu i-a primit pe aceşti investitori, care, ulterior, au plecat în Bulgaria, unde i-a primit şi premierul şi preşedintele şi acum, la 60 de km de graniţa cu România, este o investiţie incredibil de mare, cu 3000 de locuri de muncă. Noi nu am fost în stare să-i primim la o discuţie.
Reporter: Cu toate acestea, chinezii doresc să investească pe piaţa noastră...
Nicolae Vasilescu: Chinezii încă tatonează terenul, pentru că ei acum ies din China, nu înţeleg legislaţia. Noi acum am tradus Legea parteneriatului public-privat în chineză şi le-am trimis-o, dar legea fără regulamentul de aplicare nu înseamnă nimic. Este mai greu la început, dar încet-încet sperăm să facem paşi. Ei vin foarte des în România, noi primim câte două-trei delegaţii de chinezi pe săptămână. China este pe locul 16 între investitorii străini din România.
Reporter: În ce sectoare din ţara noastră doresc să investească oamenii de afaceri din China?
Nicolae Vasilescu: Foarte mult pe zona energetică; în infrastructura energetică, adică tot ceea ce înseamnă câmpuri de eoliene, fotovoltaice, în achiziţiile de resurse (minereuri, cărbune), chiar şi în redeschiderea unor mine. Mai intervin în investiţiile imobiliare - cumpără sau construiesc clădiri de birouri. Mai nou, construiesc şi cartiere rezidenţiale. Sunt şi foarte multe firme cu capital chinez în România care au cash-flow şi devin chiar alternative la bănci.
Reporter: Sunt interesaţi şi de privatizări de genul celei de la "Cupru Min"?
Nicolae Vasilescu: În general ei nu se bagă la astfel de proiecte decât dacă sunt invitaţi şi fac bine, pentru că au experienţă în acest sens: au venit, au câştigat o licitaţie de două ori şi de două ori le-a fost anulată, numai pentru că erau chinezi.
Reporter: La un moment dat erau interesaţi şi de construirea celor două reactoare de la Cernavodă...
Nicolae Vasilescu: Există un acord de principiu ca şi partea chineză să participe la negocierile pentru acest proiect.
Reporter: Cum îi privesc băncile de la noi pe investitorii chinezi?
Nicolae Vasilescu: Nu sunt probleme între bănci şi chinezi, dar noi nu avem o bancă a Chinei în Româ-nia. Există acum intenţii ca Banca de Dezvoltare a Chinei să deschidă o filială în România. Sunt tatonări, au avut loc discuţii şi la BNR. Poate că, dacă se va deschide această bancă, investitorii chinezi vor fi mai siguri, pentru că vor avea în spate banca lor. Reprezentanţi ai Băncii de Dezvoltare sunt în România de foarte mult timp şi studiază piaţa pentru a vedea care ar fi eficienţa deschiderii unei astfel de filiale la noi. Deocamdată, sunt în studiu de piaţă.
Reporter: Noi avem investiţii pe piaţa chineză?
Nicolae Vasilescu: Foarte puţine. Dar pot spune că au crescut foarte mult exporturile şi aş evidenţia exportul de vin şi de cherestea, în primul rând.
Reporter: Avem iniţiative pentru promovarea vinului pe piaţa lor?
Nicolae Vasilescu: Nu avem nevoie de iniţiative foarte mari, pentru că oricât vin am duce în China este mult prea puţin pentru cererea lor. Cred că doar "Murfatlar" a exportat vin, de anul trecut până acum, de peste un milion de euro.
Reporter: În orice caz, importăm mult mai mult decât exportăm...
Nicolae Vasilescu: Importăm, doar că 80% din importurile româneşti de bunuri de larg consum sunt făcute de companiile chinezeşti care activează la noi. Aşadar, firmele cu capital chinezesc din România, nu cele autohtone, importă, marea lor majoritatea fiind în "Niro", care este cel mai mare complex de desfacere din Europa.
Reporter: Cum se prezintă balanţa comercială dintre cele două ţări?
Nicolae Vasilescu: A început să se regleze puţin balanţa comercială, dar tot importurile sunt mai mari, balanţa fiind de unu la trei (25% - export şi 75% - import).
Reporter: Care sunt cele mai mari investiţii cu capital chinez în ţara noastră?
Nicolae Vasilescu: Sunt mai multe investiţii chineze la noi, dar cea mai mare este "China International Tobacco" - fabrica de ţigări de la Buzău - urmată de două companii importante de componente electronice şi alte firme specializate de articole spoortive - cam acestea sunt societăţile care au şi un suport al statului.
Reporter: În ceea ce priveşte activitatea Casei Româno-Chineze, ce acţiuni întreprinde aceasta în prezent?
Nicolae Vasilescu: Avem foarte multe acţiuni. Printre cele mai importante se numără spectacolul de circ care va avea loc în data de 1 mai, la Sala Palatului. Circul din China va oferi o reprezentaţie românilor. Au fost cumpărate foarte multe bilete, vor veni peste 4.000 de spectatori. De asemenea, pe Litoral, în această perioadă, avem Festivalul Zmeielor.
Am început o campanie care se cheamă "Visit China", prin care promovăm programele turistice cu des-tinaţia China. Avem peste 40 de programe diferite pentru China şi este pentru prima dată când facem acest lucru în România. Bugetul pentru această campanie este de 50.000 de euro. În această perioadă am lansat şi revista "Casa Prieteniei".
Reporter: Ce proiecte de viitor aveţi?
Nicolae Vasilescu: Avem câteva proiecte foarte importante. În primul rând dorim să realizăm Casa Chinei, care va fi o clădire cu o sală pentru spectacole, seminarii, vizionări de filme şi un complex expoziţional, un fel de muzeu al istoriei şi culturii chineze. Sperăm să fie un parteneriat cu primăria Capitalei, pe modelul Casei Americii Latine. Am avut deja primele discuţii cu autorităţile şi acestea vor continua.
Reporter: Cât va costa Casa Chinei?
Nicolae Vasilescu: Deocamdată nu este vorba de un buget, pentru că noi vom asigura salariile la adminis-trarea acestui complex expoziţional, iar primăria va cumpăra, practic, clădirea.
Reporter: Care este cel de-al doilea proiect pe care îl aveţi în vedere?
Nicolae Vasilescu: Un alt proiect este Şcoala Chineză de la Bucureşti. Ne propunem ca, spre sfârşitul aces-tui an, să găsim un spaţiu adecvat pentru a deschide această primă şcoa-lă. Este o cerere foarte puternică atât din partea comunităţii chineze de la Bucureşti, cât şi din partea românilor. Cea mai mare bătaie pe locurile de la Universitate, anul trecut, a fost pe secţia chineză. Au fost 20 de locuri şi 300 de candidaţi, în timp ce la engleză au fost doi pe loc. Probabil că va fi o societate comercială pe acţiuni pe care Casa Româ-no-Chineză o va iniţia, iar firmele chinezeşti şi româneşti care vor dori să deţină acţiuni la această companie vor cumpăra acţiuni pentru proiectul prezentat.
Reporter: De unde vine bugetul Casei Româno-Chineze?
Nicolae Vasilescu: Bugetul Casei vine din cotizaţii şi contribuţii ale membrilor. Casa este un ONG, o asociaţie, în care membrii sunt atât persoane fizice, cât şi juridice - româ-ne şi chineze. Practic, cele mai importante companii din China care au investit în România sunt membri ai Casei.
Reporter: Mulţumesc!
• Capital chinezesc pentru hidrocentrala Tarniţa
Chinezii îşi menţin, în continuare, un interes ridicat în proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, în valoare de un miliard de euro, în ciuda faptului că autorităţile noastre tărăgănează, nejustificat, licitaţia, susţin surse apropiate dis-cuţiilor. Dacă până acum multe state europene au ezitat să accepte ofertele companiilor chinezeşti (finanţare, forţă de muncă, utilaje şi materiale de construcţie - la pachet), în ultima perioadă China şi-a schimbat strategia de investiţii.
Sursele noastre afirmă că Tarniţa are mari şanse să beneficieze de finanţare din China, care să nu fie, însă, condiţionată de alegerea unei tehnologii anume sau de contractarea unui antreprenor chinez.
Procesul de licitaţie urmează să fie deblocat în mai, după câteva luni de tărăgănare. Caietul de sarcini aş-teap-tă aprobarea grupului de lucru interministerial, care va avea toţi membrii numiţi legal în următoarele zile. Odată caietul de sarcini aprobat, poate fi lansată şi licitaţia.
Statul, prin "Hidroelectrica" SA, nu ţine morţiş să fie acţionar majoritar în proiectul de construcţie al hidrocentralei Tarniţa. Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei Lucian Bode, a declarat, recent: "În mai, s-ar putea să putem anunţa cum stăm cu investitorii şi apoi să urmeze studiile de fezabilitate. Dacă investitorii vor, vom renunţa la procentul de 51%. Nu vrem să reluăm greşelile pe care le-am făcut în proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă". Domnia sa a explicat că statul ar putea, astfel, renunţa la pachetul majoritar de acţiuni din proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti dacă această variantă îi va atrage mai mult pe investitori.
Consultantul ales de Ministerul Economiei în acest proiect este format din asocierea "Deloitte Consultanţă" SRL, "HydroChinaZhongNan Engineering Corporation", Banca Comercială Româ-nă, împreună cu subcontractanţii SCA Muşat şi Asociaţii, "Herbert Smith", "Knight Piesold", "Tempo Advertising" SRL.
Pe 22 februarie 2012, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a semnat Memorandumul prin care a fost aprobată structura Grupului de lucru interministerial aferent proiectului Tarniţa şi, totodată, s-a aprobat ca nominalizarea membrilor şi a secretariatului tehnic aferent Grupului de lucru interministerial să se stabilească prin Or-din al ministrului Economiei. (A.T.)
•
• Ungureanu speră ca discuţiile cu China să nu rămână "note de subsol"
Guvernul speră ca discuţiile politice la nivel înalt avute, ieri, cu oficialii chinezi să fie valorificate prin proiecte economice, fără să mai rămână în istorie ca simple "note de subsol", ca în ultimii ani. Mihai Răzvan Ungureanu a declarat: "Nu ne punem problema «dacă», ci în sensul lui «trebuie» valorificat. Este adevărat, de foarte multe ori am fost puşi în situaţia de a nu putea oferi consistenţă contactelor de înalt nivel preşedinte-prim-ministru, iar dumneavoastră (n.r. ziariştii) aţi dat exemplul vizitei premierului Emil Boc în China. Trebuie pus un întreg sistem în mişcare, pentru a recunoaşte că interesul naţional ţine de felul în care aceste contacte politice de înalt nivel sunt valorificate economic, altminteri ele intră în istorie ca simple note de subsol. Este nu doar interesul meu, ci şi o experienţă pe care o cunosc şi pe care nu vreau să o repet avându-l pe Mihai Răzvan Ungurea-nu în fruntea Guvernului".
Proiectele propuse de România oficialilor chinezi vizează lucrări de infrastructură transfrontaliere, pe coridoarele de transport care leagă Marea Neagră de Marea Baltică, realizarea de parcuri industriale şi tehnologice, dezvoltarea unor programe în domeniul energiei regenerabile, agriculturii şi turismului.
România îşi propune şi să transforme portul Constanţa într-o "poartă" de intrare a produselor indus-triale chineze către sud-estul Europei şi Uniunea Europeană.
"Am discutat despre posibilitatea ca România să devină un centru regional pentru producerea de către firme chineze a turbinelor eoliene, pe care apoi să le putem exporta în piaţa europeană. În contextul economic global actual, avem convingerea că abordarea relaţiilor tradiţionale cu China dintr-o perspectivă strategică, pe termen mediu şi lung, aşa cum s-a convenit la reuniune, reprezintă un câştig pentru toate părţile implicate", a spus Ungureanu.
•
• Premierul Ungureanu s-a întâlnit cu omologul său chinez
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a discutat, ieri, la Varşovia, cu omologul său chinez Wen Jiabao, pe marginea relaţiilor economice dintre România şi China, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic "Polonia-Europa Centrală-China".
"A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea română a venit cu o listă care cuprinde atât propuneri concrete pentru partea chineză, cât şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. În acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat româno-chinez", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Suciu, citat de Mediafax.
Reprezentantul Executivului a arătat că oficialii români speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru români în China şi să des-chidă piaţa românească "pentru tot ce înseamnă investiţii chineze".
•
În timp ce statul român, în 2011, a dat 11.000 de vize pentru chinezi, Ungaria a acordat 114.000 de vize.
•
Există intenţii ca Banca de Dezvoltare a Chinei să deschidă o filială în România.
•
"Faţă de potenţialul uriaş al Republicii Populare Chineze, precum şi faţă de oportunităţile oferite de economia românească, apreciem ca modest locul pe care China îl ocupă pe lista investitorilor străini pe piaţa noastră şi ne exprimăm convingerea că locul normal ar fi între primele trei ţări", ne-a declarat, recent, Lucian Bode, ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri.
•
Relaţiile economice dintre România şi China au înregistrat, în 2011 faţă de 2010, o creştere de 36,27% a exporturilor şi de 8,24% a importurilor, valoarea totală a schimburilor comerciale ridicându-se la 4,2 miliarde dolari.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
