ÎN 2014 Statul şi Fondul Proprietatea, din nou, sprijinul BVB

ADINA ARDELEANU
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 5 ianuarie 2015

Statul şi Fondul Proprietatea, din nou, sprijinul BVB

Bursa de la Bucureşti a încheiat 2014 în urcare cu 9,07%, indicele BET ajungând la 7083 puncte, pe fondul unei medii zilnice a tranzacţiilor de 11,7 milioane de euro, mai mare cu 15,4% faţă de 2013.

Avansul nu este unul spectaculos, în condiţiile în care, anul trecut, rulajul a fost impulsionat de oferta Electrica (444 milioane euro), dar şi de răscumpărările derulate, în special de Fondul Proprietatea, dar şi de alte companii.

Dincolo de cifre, brokerii văd evoluţia pieţei noastre de capital în anul trecut drept o consolidare a tendinţei de maturizare şi un punct de pornire pe calea dezvoltării.

Vedetele anului au fost acţiunile energetice, brokerii mizând că acestea vor rămâne atractive şi în acest an, când, pe fondul reducerii atractivităţii pieţei monetare, bursa are şansa să devină o opţiune de luat în calcul pentru investitorii în căutare de randamente mai mari.

Alin Brendea, Prime Transaction: "Sectorul energetic - singurul cu adevărat bine reprezentat la bursă"

Alin Brendea, director general adjunct la Prime Transaction, este de părere că 2014 a fost un an cu multe provocări, plin de evenimente şi oarecum atipic: "Dacă indicii bursieri româneşti închid la valori asemănătoare celor de la începutul anului, nu înseamnă că nu am avut volatilitate şi evoluţii spectaculoase în cazul anumitor emitenţi.

Putem vorbi, totuşi, de un an care a consolidat o tendinţa de creştere şi de maturizare a pieţei bursiere româneşti care lasă loc pentru aşteptări pozitive pentru anul viitor.

În opinia sa, evenimentele pozitive ale anului 2014 au fost reprezentate de câştigarea calificativului investment grade, de oferta de vânzare Electrica, de creşterea lichidităţii pieţei bursiere în a doua parte a anului, asumarea oficială a obiectivului de a deveni piaţă emergentă la nivelul autorităţiilor statului român.

"Latura negativă a fost reprezentată, din nou, de problemele judiciare legate de activitatea unor emitenţi - vezi situaţia de la SIF Banat-Crişana (n.r. Dragoş Bîlteanu a fost arestat preventiv, fiind acuzat de delapidarea companiei) sau problemele privind despăgubirile acordate de ANRP în acţiuni Fondul Proprietatea (n.r. Şefa DIICOT Alina Bica a fost arestată pentru că, în calitate de membru al Comisiei pentru acordarea Depăgubirilor din cadrul ANRP ar fi aprobat un dosar de despăgubire supraevaluat)", ne-a mai spus domnul Brendea.

Domeniile preferate de investitori în 2014 au fost sectorul energetic şi cel de utilităţi, întrucât au fost sectoare economice cu emitenţi care au performat din toate punctele de vedere, fie că vorbim de politică de dividend, fie de lichiditatea bursieră, fie de rezultatele financiare raportate, potrivit brokerului citat.

Acesta consideră că sectorul energetic va rămâne sectorul principal al BVB, "singurul sector cu adevărat bine reprezentat la bursă".

Concurenţa foarte slabă din piaţă monetară, la care se adaugă revenirea palidă a sectorul imobiliar oferă şanse crescute ca piaţă bursieră să ofere în 2015 prima opţiune pentru cei care caută randamente mai mari, apreciază domnul Brendea, adăugând: "Consolidarea parcursului spre statul de piaţă emergenţa ar putea oferi un imbold suplimentar pieţei locale ce se poate materializa în succesul invesţiei bursiere".

Ovidiu Dumitrescu, "Tradeville": "2014 - an de pregătire în dezvoltarea pieţei locale"

Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct "Tradeville", estimează că 2014 va fi amintit mai degrabă ca un an de pregătire în dezvoltarea pieţei locale, pe măsură ce vor trece anii.

Domnia sa ne-a declarat: "Am văzut unele schimbări importante în reglementările pieţei şi am notat şi eforturile de promovare, coordonate de conducerea BVB. Bineînţeles că anul curent va rămâne în amintire şi ca anul listării Electrica, un IPO care a dovedit că piaţă de capital poate fi un instrument viabil de finanţare, cel puţin pentru companiile cu un renume la nivel naţional".

În opinia lui Ovidiu Dumitrescu, "frânele" în calea dezvoltării pieţei de capital vin din trecut: o listă de emitenţi cu acţiuni lichide relativ redusă, o arie de răspândire redusă a fenomenului bursier (circa 0,1-0,2% din populaţie tranzacţionează activ), alături de unele neajunsuri tehnice (cum ar fi imposibilitatea practică a realizării tranzacţiilor în marjă şi a celor de vânzare în lipsa), fac ca piaţa noastră să atragă greu interesul investitorilor externi.

În schimb, performanţele economice peste media UE, activismul Băncii Centrale Europene (BCE), dividendele cu randamente foarte bune şi multiplii rezonabili la care se tranzacţionează multe dintre acţiunile locale sunt, în opinia brokerului citat, principalele motoare ale avansului înregistrat în prima parte a anului trecut.

Ovidiu Dumitrescu apreciază că, în debutul lui 2015, vom continua să vedem producătorii din sectorul energetic sub presiunea preţurilor reduse: "În acelaşi timp însă, cred că acest lucru creează oportunităţi deosebite pentru investitorii care au răbdarea, capitalul şi know-how-ul să aleagă companii deosebite din acest domeniu care acum se află la preţuri foarte rezonabile".

În cazul acţiunilor SIF, domnia sa este de părere că trebuie privit dincolo de problemele de moment: "Într-adevăr, situaţia ar fi fost reglată mult mai repede de către piaţă dacă nu ar fi existat acel prag (n.r. limită de deţinere), însă având în vedere portofoliile Societăţilor de Investiţii Financiare, consider că ele vor rămâne de interes pentru investitorii locali".

Directorul adjunct "Tradeville" spune că, pentru cei care economisesc pe termen lung, de exemplu pentru pensie, investiţiile la bursă sunt cea mai logică şi oportună mişcare în orice an. Domnia sa a explicat: "Atunci când investiţiile la bursă sunt cele mai oportune, majoritatea oamenilor (inclusiv eu) găsesc foarte multe motive să nu o facă pentru că îi sperie ceva sau se tem că piaţă a avansat deja prea mult.

Pentru cei care economisesc pe termen lung, de exemplu pentru pensie, investiţiile la bursă sunt cea mai logică şi oportună mişcare în orice an. Acesta e deja un fapt dovedit academic asupra căruia nu doresc să insist, doar cred că e oportun să îl amintim publicului.

Pentru cei cu un orizont scurt, momentul curent este unul foarte bun pentru a investi: BCE se pregăteşte să lanseze un program de relaxare monetară fără precedent, economia României evoluează în mod constant mai bine decât media

UE, bursa locală are şanse bune de a fi inclusă în grupul pieţelor emergente, iar de la nivelul actual indicele BET mai are de crescut circa 50% până să atingă maximele din 2007".

Mihai Căruntu, BCR: "Şi după listarea Romgaz şi Electrica, lichiditatea medie nu reuşeşte să depăşească 10 milioane de euro pe şedinţă, chiar şi luând în calcul piaţa deal"

Cu privire la dinamica indicilor bursieri, Mihai Căruntu, Coordonator Echipa Cercetare Piaţa de Capital Departamentul Cercetare BCR, consideră că 2014 a fost un an rezonabil.

Domnia sa remarcă acţiuni precum Transelectrica sau Transgaz care au ieşit în evidenţă printr-un avans al cotaţiilor mai mare de 80% şi respectiv de 35%, în condiţiile în care cele două monopoluri vor raporta pentru anul 2014 profiturile maxime istorice de la listare.

Banca Transilvania şi-a consolidat profilul de acţiune de creştere şi poate fi considerată în continuare una dintre acţiunile care merită să se găsească pe o lista scurtă a investitorilor, apreciază domnul Căruntu, adăugând: "Creşterea cotaţiilor TLV cu peste 25% reflectă o evoluţie notabilă şi considerată sustenabilă de către piaţă, dar care trebuie să fie privită că fiind accesibilă investitorilor dispuşi să îşi asume riscuri mai mari, fapt caracteristic investiţiilor în bănci după 2008. Pe de altă parte, se observă că, şi după listarea Romgaz şi Electrica, lichiditatea medie nu reuşeşte să depăşească 10 milioane de euro pe şedinţă, chiar şi luând în calcul piaţa deal. Pentru comparaţie, numai OTP din Ungaria are o lichiditate medie de peste 10 milioane euro pe şedinţa bursieră, în timp ce valoarea medie zilnică a tranzacţiilor pentru PKO BP şi KGHM (cele mai lichide titluri de pe bursă din Polonia) este de peste 20 milioane euro pe şedinţa. Ca atare, se cuvine să nu uităm de contextul regional şi să analizăm în termeni comparativi datele atunci când vorbim de piaţă locală de acţiuni. Din acest punct de vedere, lichiditatea este parametrul cheie prin intermediul căruia apreciem nivelul de atractivitate al unei burse. Acest lucru este valabil atât din perspectiva investitorilor de retail, cât şi din punctul de vedere al investitorilor instituţionali străini. BVB va fi cu adevărat atractivă pentru marii investitori străini, atunci când va avea un segment de investitori de retail puternic, tocmai acest fapt fiind un stimulent important pentru fondurile de investiţii cu active reprezentative la nivel regional şi global.

Printre evenimentelele care au impulsionat dezvoltarea pieţei de capital în 2014, analistul BCR enumeră aducerea în dezbaterea publică a temei creşterii accesibilităţii bursei româneşti şi upgrade-ul BVB de către MSCI la statutul de piaţă emergentă, de la cel actual de piaţă de frontieră: "Este practic pentru prima dată când, în peisajul public, BVB atrage cu adevărat atenţia printr-un proiect de marketing bine executat şi când există un plan strategic asumat. Ceea ce este, evident, de bun augur. După cum se ştie, proiectul bursei de la Bucureşti se referă la eliminarea barierelor de natură tehnică şi birocratică ce îngreunează accesul investitorilor străini la BVB şi contribuie decisiv la menţinerea bursei într-un stadiu de subdezvoltare. Pe de altă parte însă, listarea unor companii de stat la BVB (ultima listare majoră va fi reprezentată de Hidroelectrica în ultimul trimestru din 2015 sau în 2016), precum şi trecerea la statutul de piaţă emergentă, reprezintă condiţia necesară, dar nu şi suficientă pentru ca BVB să atingă o dimensiune relevantă în regiune. Cele trei mari companii de stat listate, respectiv Romgaz, Electrica şi, în viitorul apropiat, Hidroelectrica, ar însemna împreună o capitalizare de circa 7 miliarde euro, adică ceva mai mult decât Petrom ce are în prezent o capitalizare de circa 5 miliarde euro. Practic, va fi ca şi cum s-ar lista încă un Petrom cu un free-float de câteva ori mai mare. Acest lucru este desigur foarte important, dar nu este însă şi suficient pentru a duce BVB către un alt ordin de mărime al lichidităţii pe termen mediu. Fără listarea de companii private româneşti lideri în domeniile lor, create de antreprenori locali sau dezvoltate de fondurile de private equity, BVB nu va avea posibilitatea să se apropie semnificativ de nivelul de lichiditate al burselor din Budapesta şi Praga de 40-50 milioane euro pe şedinţă. Iar după listarea Hidroelectrica, statului nu i se va mai putea reproşa că nu a ajutat bursa de la Bucureşti. În acest context, având ca referinţă anul 2016, brokerii români vor fi puşi în faţa unui test de maturitate şi competenţă privit prin prisma companiilor private pe care vor trebui să le convingă să facă pasul decisiv spre BVB".

"Lipsa de instrumente cu venit fix emise de companii şi municipalităţi se reflectă deja într-un export de capital realizat de fondurile mutuale"

În acest context, Mihai Căruntu apreciază că suntem martorii unei realităţi despre care se discută prea puţin şi anume subdezvoltarea pieţei de obligaţiuni corporatiste.

"Surprinzător, acest fapt nu pare să deranjeze prea mult, deşi lipsa de instrumente cu venit fix emise de companii şi municipalităţi se reflectă deja într-un export de capital realizat de fondurile mutuale", ne-a spus domnia sa, adăugând: "Acestea au investit sume importante în obligaţiuni pe pieţele străine (peste 8% din activele fondurile deschise sunt în obligaţiuni corporatiste şi municipale emise de entităţi străine), fenomen care ar putea să devină şi mai pronunţat în condiţiile în care industria fondurilor va creşte în ritmul ultimilor ani.

Paradoxul constă în faptul că potenţialii emitenţi de acţiuni din rândul companiilor private mari sunt unii şi aceiaşi cu potenţialii emitenţi de obligaţiuni. Nu există alte companii, există aceeaşi lista scurtă, pe care cu greu putem să adunăm 20 de companii private cu acţionariat românesc care au anvergură în domeniile lor şi care ar fi eligibile atât pentru emisiuni de acţiuni, cât şi pentru emisiuni de obligaţiuni corporative. Însă, cu excepţia băncilor comerciale, se observă că nu este prea utilizată finanţarea prin emisiuni de obligaţiuni, deşi, este în mod evident mult mai uşor să fie atrase companii din postura de emitenţi de titluri de credit. Emisiunile de acţiuni presupun asumarea unei diluţii a deţinerilor de către antreprenorii care controlează afacerile respective, precum şi un exerciţiu de transparenţă şi efort sensibil mai mare în a convinge comunitatea investitorilor.

Toată discuţia în legătură cu obiectivul ca bursa de la Bucureşti să devină piaţă emergenţa priveşte piaţa de acţiuni, însă nicio barieră de clasificare nu a stat în trecut şi nu stă nici în prezent în calea dezvoltării unei pieţe de obligaţiuni corporatiste importante de la BVB. Cum dezvoltarea pieţei de acţiuni este în principiu mai dificilă decât a celei de obligaţiuni, ar fi probabil indicat să ne aplecăm mai mult asupra cauzelor structurale pentru care nu există o audienţă rezonabilă a instrumentelor cu venit fix în rândul companiilor româneşti. Concluziile vor fi utile din perspectiva avansării unor proiecţii şi soluţii realiste cu privire la dezvoltarea pieţei de acţiuni de la BVB".

Şi analistul BCR apreciază că BVB este de fapt o bursă de energie pentru că peste 65% din capitalizarea free-float-ului BVB este reprezentată de companiile producătoare de energie Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica) şi cele de utilităţi reglementate (Transelectrica, Transgaz, Electrica, Conpet), la care se adaugă FP ca vehicul de investiţii în sectorul energetic: "Ca atare, inevitabil opţiunile investitorilor se orientează către aceste acţiuni care sunt şi între cele mai lichide. Din acest punct de vedere, faptul că BVB înregistrează o dependenţă substanţială de un singur sector poate fi privit drept o vulnerabilitate. Însă, pe de altă parte, situaţia poate fi văzută şi drept un punct forte. Companiile producătoare de energie, adică Petrom şi Romgaz şi cele de utilităţi au o profitabilitate şi o predictibilitate relativ ridicată, respectiv o politică de dividende clară. Practic, vorbim de companii cu profil defensiv unde dividendele viitoare au un grad de incertitudine relativ scăzut. Din acest punct de vedere, considerăm indicatorul «randamentul dividendului» ca fiind cel mai relevant în aprecierea oportunităţii investiţiei în astfel de acţiuni defensive. Randamentul dividendului pe 2014 pentru acţiunile de energie şi utilităţi listate la BVB este unul atractiv, situându-se în prezent între 4% (Petrom) şi 9% (Transelectrica), în condiţiile în care nivelul dobânzilor în România este la un minim istoric, adică sub 3%, evoluţie stimulată de deciziile Băncii Centrale de a reduce dobânda cheie începând din iulie 2013. Inflaţia este de asemenea la minim istoric în zona de 1% (inflaţia an/an în 2014), iar în 2015 puţin probabil că inflaţia va depăşi 2%. De asemenea yieldul (randamentul) obligaţiunilor guvernamentale pe 5 ani este de asemenea sub 3%, iar cel al obligaţiunilor pe 10 ani este de 3,6%. Această fotografie care pune în corespondenţă randamentul dividendului pentru companiile importante de la BVB ce sunt de fapt monopoluri sau oligopoluri (şi deci au profitabilitate şi dividende stabile) şi respectiv alternativă reprezentată de randamentele asociate instrumentelor purtătoare de dobândă, ne determina să apreciem că BVB nu este o bursă scumpă. Referitor la perspectivele de evoluţie viitoare ale principalelor acţiuni de la BVB, foarte probabil piaţa noastră va confirma pe termen lung statistica pieţelor dezvoltate (şi de altfel evoluţia după 2009 sprijină aceast raţionament), şi anume faptul că peste 50% din randamentul investiţiei pe termen lung este de fapt reprezentat de dividendele încasate de-a lungul timpului. Acestea au o contribuţie efectivă mai mare la randamentul total al investiţiei decât câştigul de capital. De aceea, mai ales când vorbim de companii mari, vizibile şi cu lichiditate, cuantumul estimat al dividendelor viitoare ar trebui să reprezinte un criteriu esenţial de selecţie al unei acţiuni".

Două provocări pentru SIF-uri

În opinia lui Mihai Căruntu, SIF-urile au în faţă două provocări importante pentru a se califica cu adevărat în faţă investitorilor pe termen mediu. "Prima se referă la capacitatea lor de a transmite public şi de a convinge investitorii cu privire la o viziune de management (a administratorilor) şi la o strategie concretă care să fie efectiv şi transparent implementată pe termen mediu şi lung", ne-a spus domnia sa.

Analistul ne-a mai declarat: "A doua provocare se referă la fundamente, adică la posibilitatea ca SIF-urile să distribuie în viitor dividende acţionarilor lor, care să fie finanţate în mod sustenabil din dividendele încasate la rândul lor de la societăţile din portofoliu şi din câştiguri de capital realizate din tranzacţii care să urmeze ciclul investiţie-exit specific oricărui fond de investiţii creat în mod natural (deci tot mai puţine venituri din vânzarea unor participaţii istorice, ceea ce reprezintă o soluţie facilă, dar nesustenabilă pe termen lung). În prezent însă, cu excepţia SIF5 Oltenia, în cazul celorlalte SIF-uri, cheltuielile lor operaţionale sunt apropiate sau chiar mai mari decât veniturile lor din dividende şi cele din dobânzi. Aceasta înseamnă că, pentru a raporta profituri contabile şi pentru a distribui dividende acţionarilor lor, SIF-urile trebuie să continue în viitor să vândă active, proces care nu este sustenabil pe termen mediu şi lung. Ca atare, din punct de vedere fundamental, prima provocare pentru SIF-uri este ca portofoliile lor să genereze cash flow-uri care să acopere cât mai substanţial cheltuielile operaţionale. În acest context, dacă SIF-urile nu vor putea genera venituri din dividende mai mari, se pune problema să-şi micşoreze cheltuielile de funcţionare.

Din perspectiva transparenţei, SIF2 Moldova rămâne un model notabil de urmat de celelalte SIF-uri, iar din perspectiva structurii şi calităţii portofoliilor, atrage atenţia SIF3 Transilvania prin portofoliul sau de proprietăţi generatoare de numerar care ar putea fi pus în valoare în viitor printr-o strategie de administrare potrivită şi transparenţă. Cât priveşte scandalurile, evident că nu sunt de dorit, dar merită menţionat că sensibilitatea preţului acţiunilor SIF-urile la astfel de evenimente s-a dovedit relativ scăzută în trecut. Ceea ce contează însă pe termen mediu şi lung este capacitatea SIF-urilor de a convinge printr-o viziune de management credibilă şi prin elemente fundamentale mult mai solide de care am vorbit".

Influenţe de pe pieţele externe

Evenimentele externe care au influenţat piaţă de capital în 2014 au fost criza din Ucraina, dar şi mişcările de pe pieţele emergente determinate de schimbarea politicii monetare practicate de către FED, aşteptările privind politica monetară BCE şi evoluţia preţului internaţional al ţiţeiului, potrivit brokerilor.

"Pieţele mature şi-au depăşit maximele dinainte de criză după mai mult de cinci ani de creştere", notează Mihai Căruntu, care adaugă: "În aceste condiţii, în mod progresiv, nervozitatea investitorilor şi volatilitatea de pe pieţe a devenit tot mai mare. Ca atare, şi sensibilitatea la fluxul de ştiri despre cele mai importante economii ale lumii a crescut, iar pe de altă parte, investitorii au analizat tot mai atent fundamentele emitenţilor pentru a descoperi încă zone de subevaluare. Cum încă dobânzile de referinţă ale celor mai importante bănci centrale au rămas la minime istorice, acest fapt a favorizat un nivel relativ ridicat al expunerilor pe pieţele de acţiuni. Comportamentul băncilor centrale va rămâne principalul factor de influenţă asupra pieţelor de acţiuni, iar în acest peisaj, investitorii vor fi tot mai atenţi în a miza pe acţiuni cu fundamente cât mai puternice, adică cu avantaje competitive durabile". Din această perspectivă, acţiunile defensive vor fi într-o măsură mai mare în atenţia investitorilor în 2015, consideră analistul ciatat.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Un dividend la snp de 4-5 la suta in conditiile in care iti asumi un risc semnificativ nu poste fi tot atat de atragator ca o dobanda bancara sigura de 2-3 la suta!

    1. Stimate domnule Director, asemeni comandantului Basescu,presedintele Romaniei in persoana domnului Johannis este constient de indeplinirea cerintelor de aderare la spatiul pietei unice,die ea din punct de vedere vamal sau al pietei de capital.De aceea va rog revizuiti pagina de pe site-ul bvb unde sunt listate conditiile necesare admiterii pe piata reglementata si unde spre deosebire alte locatii cum ar fi Viena,Varsovia,Frankfurt au in componenta documentului cuvantul IFRS si nu faceti acerasi greseala ca Dr.Mobius potrivit caruia apartenenta la UE nu este mare lucru pentru piata reglementata.In aceasta privinta domnul Roiss Slava Domnului va poate consilia cu professionalism. Cu stima,Virgil Bestea purtator al creionului presidential al comandantului Basescu:-)

Comanda carte
Gala BURSA 2024
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9767
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7456
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3349
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9683
Gram de aur (XAU)Gram de aur407.8725

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb