PAPALEKAS NU SE DĂ BĂTUT PÂNĂ NU SALVEAZĂ CATHEDRAL PLAZA "Arhiepiscopul Robu m-a atacat mişeleşte"

Reporter: În ce stadiu juridic se află situaţia clădirii Cathedral Plaza?

Ioannis Papalekas: La momentul acesta, există pe rolul Tribunalului Bucureşti o cerere de reautorizare a clădirii (dosarul 8563/2013), cerere formulată după ce autoritatea competentă cu dispunerea intrării în legalitate a clădirii, Primăria Municipiului Bucureşti, a refuzat timp de doi ani să furnizeze un răspuns în acest sens.

Cererea de reautorizare a fost însoţită de întreaga documentaţie tehnică a clădirii împreună cu cele 7 expertize tehnice efectuate de reputaţi specialişti şi profesori universitari, care atestă siguranţa clădirii pentru vecinătăţi. Aşteptăm, aşadar, ca Tribunalul Bucureşti să se pronunţe asupra intrării în legalitate a clădirii. Mai există o suspendare a procedurilor de demolare, pronunţată de curând, pe 15 aprilie 2015, de către Tribunalul Dâmboviţa, acelaşi care, în 2012, a decis începerea acestora. În conformitate cu sentinţa dată în aprilie 2015, judecătorul precizează că soluţia sa a fost greşit interpretată de Arhiepiscop şi că Legea nu conferă Primarului Municipiului Bucureşti atribuţia de a dispune direct, printr-o decizie, desfiinţarea construcţiei, fiind posibilă şi intrarea în legalitate.

Tot ceea ce ne dorim este că justiţia să fie lăsată să-şi spună ultimul cuvânt şi să analizeze problemele de drept până la capăt.

Reporter: Cum răspundeţi proceselor intentate de Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti?

Ioannis Papalekas: Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (ARCB) a fost tărâtă în mod total greşit, de către conducătorul său, Arhiepiscopul Ioan Robu, într-un război care are mult mai mult de-a face cu orgoliul personal şi ambiţiile Monseniorului Robu, decât cu o problemă obiectivă a comunităţii catolice din jurul Catedralei Sfântul Iosif.

La început, Monseniorul Robu a promovat construcţia Cathedral Plaza, există scrisorile lui către Ministerul Cultelor, către Primărie, către toate autorităţile. El a botezat proiectul Cathedral Plaza şi tot el, cu ajutorul experţilor lui, a făcut proiectul clădirii mai înalt, de 19 etaje. În plus, domnia sa a fost cel care şi-a dorit piaţeta din faţa clădirii.

Conflictul, care durează de aproape 10 ani, a pornit pe fondul refuzului foştilor proprietari ai Cathedral Plaza de a satisface cerinţele Arhiepiscopului Robu în ceea ce priveşte drepturile de folosire gratuită, pe durata existenţei clădirii, a unor spaţii de la parterul, mezaninul şi etajul 1 al clădirii, precum şi a unor locuri de parcare. Stă mărturie în acest sens întreaga corespondenţă purtată între Millennium Building Development (MBD) şi ARCB, care poate fi accesată pe site-ul www.cathedralplaza.ro. Dacă aş fi fost proprietarul acestei clădiri la acea dată, cu siguranţă aceste solicitări de bună vecinătate ar fi fost pe deplin satisfăcute. Din păcate, foştii proprietari au avut o abordare strict legalistă a pretenţiilor Arhiepiscopului Robu, ceea ce l-a înfuriat pe Monsenior, ducând la o avalanşă de procese în toată ţară. De zece ani, tribunalele din toată ţara au fost bombardate cu cereri de chemare în judecată pentru Millennium Building Development. Enoriaşi din mai multe judeţe au fost mobilizaţi de către Monseniorul Robu în acest război dus cu disperare şi nerv. Majoritatea cererilor sunt de un absurd total. La fel şi fundamentarea acestora, bazată pe o aşa-zisă intimidare pe care Cathedral Plaza, prin dimensiunile sale, ar exercita-o asupra actului religios al enoriaşilor. Evident, o absurditate, însă una care este menită să impresioneze instanţele şi să sensibilizeze eul religios al celor care judecă. În toţi aceşti ani, Arhiepiscopul Ioan Robu s-a dovedit a fi un maestru al compoziţiilor artistice. Se pricepe de minune să intimideze instanţele prin "mini-procesiunile" cu preoţi pe care le orchestrează în sălile de judecată, scenete cu enoriaşi afectaţi şi striviţi de vecinătatea acestei clădiri, poveşti cu autorităţi complice cu investitorii, scrisori dramatice cu ameninţări subtile adresate întregului corp profesional al arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor, care s-ar putea exprima independent pe acest subiect.

Timp de doi ani de zile am crezut în mod sincer în posibilitatea relansării dialogului. Am vrut pace, am vrut şi am făcut tot posibilul să se ajungă la o soluţie care să mulţumească toate părţile. Arhiepiscopul Robu m-a atacat însă mişeleşte, motiv pentru care i-am şi făcut plângere penală.

Încercarea Monseniorului Robu să îmi facă plângere penală mie şi primarului general pare gestul unui om disperat.

Aici cred că a greşit foarte grav şi pentru ce mi-a făcut nu îl las în pace.

Îi voi cere 20 de milioane de lei pentru denigrare, pe care le voi dona orfelinatelor şi îi voi solicita scuze.

I-am oferit 2-3 etaje din clădire, dar acum el vrea când exproprierea, când demolarea, când demolare parţială, iar revine la expropriere, iar la demolare, nu mai ştie nimeni ce vrea, pentru că în fiecare săptămână are un nou mesaj.

Reporter: Ce părere aveţi despre hotărârea judecătorească ce vizează desfiinţarea clădirii?

Ioannis Papalekas: Tribunalul Dâmboviţa, cel care a emis o hotărâre de începere a procedurilor de demolare a Cathedral Plaza fără a informa proprietarul Millennium, şi-a suspendat propria decizie în data de 15 aprilie 2015. Suspendarea hotărârii din 2012 va fi valabilă până la momentul când se vor clarifica obligaţiile instituite în sarcina Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), precum şi până la finalizarea procedurilor de reautorizare a clădirii ce fac obiectul dosarului 8563/3/2012, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Şi asupra acestui punct a existat extrem de multă manipulare şi dezinformare în spaţiul public. O spun răspicat : Hotărârea Tribunalului Dâmboviţa nu este echivalentă cu dispunerea demolării. Tribunalul Dâmboviţa - într-un proces inopozabil Millennium Building Development, prin faptul că noi nu am fost parte în proces, prin urmare nu am avut dreptul la apărare şi expunerea de probe - a dispus începerea procedurilor de demolare. Este ca şi când vecinul dumneavoastră îl cheamă în judecată pe Primar pentru a va dărâma casă, însă instanţa nu consideră necesar să vă asculte şi punctul dumneavoastră de vedere. Noi am aflat de cererea de demolare pur întâmplător, şi asta doar pentru că aceeaşi cerere fusese formulată şi la o altă instanţă, care, spre deosebire de instanţa de la Dâmboviţa, a considerat necesar să ne informeze şi să ne citeze. Revenind la demolare, pentru că aceasta să înceapă efectiv este nevoie că Primăria Municipiului Bucureşti să emită o Autorizaţie în acest sens, care are aproximativ aceleaşi rigori ca şi o Autorizaţie de construcţie. Este nevoie de studii, proceduri, aprobări. Fiind vorba de o clădire pe un teren privat, această eventuală autorizaţie este opozabilă Millennium, care o poate ataca în instanţă şi dovedi nelegalitatea ei. În plus, nu se poate iniţia această procedură decât în măsura în care se decide că reautorizarea nu este posibilă din perspectiva tehnică.

Reporter: Cum apreciaţi iniţiativa Primăriei Capitalei de realizare a unui studiu asupra clădirii şi asupra efectelor pe care demolarea acesteia le-ar avea asupra edificiilor din jurul sau?

Ioannis Papalekas: Suntem extrem de deschişi faţă de orice iniţiativă a Primăriei în acest sens. Nu avem nimic de ascuns. Noi înşine avem studii recente, elaborate de reputaţi profesori, care atestă siguranţă clădirii noastre. Se poate constata de către orice persoană rezonabilă că edificarea Cathedral Plaza nu a afectat în niciun moment vecinătăţile, inclusiv Catedrala Sfântul Iosif. De altfel, pentru a dovedi lipsa de impact a Cathedral Plaza faţă de monumentul istoric din aproprierea sa, am cerut expertizarea Catedralei Sfântul Iosif de nenumărate ori. Din păcate, accesul experţilor a fost refuzat de fiecare dată de către Arhiepiscopul Robu, ceea ce a determinat MBD să obţină prin intermediul instanţei de judecată o hotărâre, în conformitate cu care să fie permis accesul experţilor numiţi, de asemenea, de instanţa de judecată, în vederea realizării respectivei expertize. În pofida hotărârii irevocabile a instanţei de judecată, reprezentanţii Arhiepiscopului Ioan Robu nu au permis accesul experţilor desemnaţi de instanţă, astfel că o expertiză nu a fost posibilă până acum..

Reporter: MBD a realizat un astfel de studiu şi, dacă da, care sunt rezultatele?

Ioannis Papalekas: Există în prezent un număr de 36 de profesori şi experţi tehnici atestaţi care susţin fără niciun dubiu siguranţa clădirii noastre şi lipsa impactului negativ asupra clădirilor învecinate, inclusiv a celei reprezentate de Catedrala Sf. Iosif. Cele 7 expertize intocmite până în prezent pot oricând fi puse la dispoziţia celor interesaţi spre analiză. Ele au fost comunicate Arhiepiscopului Robu cu cel puţin 6 luni de zile în urmă, în dosarul vizând reautorizarea clădirii, fără că acesta să le conteste în vreun fel. Trebuie spus chiar mai mult, şi anume că nu există nicio altă expertiză întocmită de experţi români şi în verificarea reglementărilor din această ţară, care să confirme prejudicierea sau punerea în pericol a clădirii Catedralei Sf Iosif. Tot ceea ce a făcut în ultimii ani arhiepiscopul Ioan Robu a fost să încerce să ţină la distanţă reprezentanţii Universităţii de Construcţii din Bucureşti, prin presiuni şi ameninţări, astfel încât să îşi poată atinge scopul ilicit: demolarea proprietatii vecinului său.

Reporter: Ce prejudiciu ar avea Millenium Development în cazul în care autoritatea centrală ar demola edificiul?

Ioannis Papalekas: Noi nu luăm în calcul un astfel de deznodământ, pe care îl considerăm lipsit de minimă raţiune şi un act de profundă nedreptate, atât pentru noi, cât şi pentru cetăţenii Bucureştiului. Totuşi, din calculele noastre reiese faptul că prejudiciul nostru se va ridică la 100 de milioane de euro, suma care înseamnă costurile demolării, ale exproprierii, precum şi pierderile pe care le-am suferit prin imposibilitatea folosirii clădirii.

Pot să vă spun, însă, că şi statul român va pierde, din lipsa taxelor şi impozitelor.

Reporter: Care credeţi că este soluţia conflictului?

Ioannis Papalekas: În acest moment, nu cred că există o soluţie juridică. Monseniorul Robu va găsi orice chichiţă juridică- strămutare, revizuire, cale extraordinară- pentru a ne contesta şi pentru a stopa intrarea în funcţiune a Cathedral Plaza. Iar noi va trebui să o luăm de la capăt, încă zece ani.

Cred că o soluţie ar fi implicarea statului în acest conflict sau a mass-media, care să dezvăluie adevărul din spatele acestui scandal.

Monseniorul Ion Robu a lansat până astăzi 140 de plângeri penale împotriva tuturor: cadastru, gaze, electrică, oricine vrea să conecteze clădirea. Toate s-au soluţionat în favoarea Millenium.

Cred, de asemenea, că avem nevoie de un class action (proces colectiv) împotriva lui Robu, lansat de cele două sute de persoane care au fost târâte prin judecată şi la procuratură de-a lungul timpului din cauza Monseniorului Robu.

Reporter: Sunteţi pregătit pentru încă cinci-zece ani de conflict?

Ioannis Papalekas: Nu am de ales.

Reporter: Ce şanse sunt, în opinia dumneavoastră, ca statul să intervină şi când?

Ioannis Papalekas: Nu ştiu să răspund până unde va merge povestea aceasta. Eu am moştenit o problemă şi am crezut că este vorba doar de un diferend de vecinătate şi că, printr-un dialog cu Monseniorul, îl vom convinge.

Dar nu am nici o intenţie să acţionez împotriva statului.

MBD era pe cale să înceapă zeci de litigii împotriva Bisericii, a primarului general, a sectorului 1 şi împotriva statului. Avea toate şansele, pentru că MBD obţinuse toate avizele, toate autorizaţiile, investise 70 milioane de euro, iar printr-o revizuire totul s-a anulat.

Eu am oprit totul pentru că nu pot, pe o parte, să promovez România, să investesc un miliard de euro aici, şi pe partea cealaltă să acţionez statul în judecată.

Trebuie să am o răbdare de fier şi aştept. Vom vedea ce se va întâmpla.

Cred că, într-o dimineaţă, cineva din instituţiile statului se va trezi şi îşi va da seama că trebuie rezolvată situaţia Cathedral Plaza.

Dacă decizia va fi de demolare, mă voi duce la preşedinţie şi voi pune cheile pe masă.

Există o multitudine de experţi care susţin că va fi foarte dificil procesul de demolare, pentru că vorbim de o clădire la 100.000 de tone, unde pânza freatică este la sub 50 de metri.

Ca să demolezi, trebuie să frizezi clădirea cu linguriţa, costă peste 70 milioane de euro şi, în plus, Catedrala va fi distrusă.

Dacă păstrăm Cathedral Plaza, în cazul unui cutremur, este mai bine pentru Catedrala Sfântul Iosif să aibă lângă ea un turn cu patru subsoluri şi piloţi la 50 de metri, care va absorbi unde de şoc.