SPECIALIŞTII BANCARI ŞI ÎNTREPRINZĂTORII AVERTIZEAZĂ "Epoca banilor ieftini se încheie"

Creşterea indicelui ROBOR este firească, ne-a declarat, la finele săptămânii trecute, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), după ce, vineri, acest indice a atins nivelul maxim al ultimilor doi ani: 1,58% pentru depozitele la trei luni, faţă de 1,46% în ziua anterioară.

Domnia sa ne-a declarat: "În primul rând, această creştere este firească, deoarece la fiecare început de toamnă se produc reaşezări pe piaţa interbancară şi fiecare actor al pieţei îşi caută, mereu, poziţii bune. În această toamnă se remarcă tendinţe noi. Dacă ne uităm în urmă, în fiecare an, indicele ROBOR a avut urcări la începutul şi la sfârşitul lunii septembrie, cu excepţia anului trecut".

Domnul Vasilescu a amintit că indicele ROBOR a început anul trecut cu un nivel de 0,76%, apoi a continuat cu 0,75%, 0,73%, menţinându-se mai multe zile la această valoare, după care a scăzut la 0,72%, 0,71%, 0,70%, ajungând la 0,69% în ultima zi din luna septembrie 2016. Această evoluţie s-a datorat predictibilităţii pieţei monetare, conform oficialului BNR.

"În 2015, însă, a fost înregistrată o evoluţie similară cu cea de acum. S-a plecat de la 1,48%, 1,44%, 1,43%, 1,45%, 1,44%, după care a revenit la 1,48%, şi a rămas un timp aşa, după care a ajuns la 1,50% şi a rămas la acea valoare. Anul acesta, nivelul a fost şi mai scăzut pentru că s-a observat acea aparenţă de deflaţie, dar creşterile au fost foarte mici, şi suntem departe de nivelul optim al inflaţiei, de 2%", ne-a mai spus domnia sa.

Adrian Vasilescu a afirmat: "Suntem în 2017, septembrie. Ne uităm cum a evoluat ROBOR-ul de-a lungul acestei luni, începând de la 1 septembrie şi până astăzi, 29 septembrie. O să vedem că s-a plecat de jos, în sensul că ratele au fost zile întregi în această lună sub 1%. Exact la jumătatea lunii, în data de 15 septembrie, s-a tras linie, a fost marcată atingerea nivelului de 1% şi apoi indicele ROBOR la trei luni a început să crească accelerat. De la 1% la 1,04%, apoi la 1,05%, 1,06%, 1,11%, 1,14%, 1,25%, 1,46%, 1,58%, astăzi (n.r. vineri). În general, la noi, când se produc astfel de creşteri, se produce o agitaţie. Sunt voci care spun imediat că sunt creşteri mari, indicele ROBOR va determina o reaşezare a dobânzilor la creditele în derulare, oamenii vor plăti mai mult, cei care au credite şi aşa mai departe. Fără să înţelegem exact ce se întâmplă, s-ar putea ca în faţa acestor voci zgomotoase să intervină un soi de îngrijorare, dar să vedem ce se întâmplă în realitate. În primul rând, pe toată planeta, din America până în Japonia, sunt tendinţe care arată că epoca dobânzilor joase, unele foarte joase, la nivelul zero, se cam încheie".

Conform consilierului guvernatorului BNR, câteva state au frământări legate de majorarea dobânzilor, inclusiv de majorarea celor interbancare.

Cifrele sunt foarte importante, mai susţine domnia sa, deoarece arată dinamica pieţei monetare, schimbările de poziţii.

Totodată, domnul Vasilescu a mai afirmat că se apropie şedinţa de toamnă de politică monetară a BNR şi că piaţa anticipează o creştere a dobânzii cheie, un motiv în plus ca dobânda ROBOR să urce.

Potrivit domniei sale, în acest moment, la nivelul întregii planete se remarcă o tendinţă ce indică sfârşitul epocii dobânzilor scăzute şi trecerea la o nouă epocă, cea a dobânzilor în creştere.

"Acest lucru se întâmplă pe plan global, iar noi nu avem cum să scăpăm de el. În aceste condiţii, piaţa alertează şi operatorii de pe piaţa monetară şi iată că ne trezim, în acest sfârşit de lună, că indicele ROBOR creşte", ne-a mai precizat domnia sa.

Conform domnului Adrian Vasilescu, trebuie luat în calcul şi faptul că indicele ROBOR a pornit de la un nivel nefiresc de mic şi se îndreaptă acum spre normalizare.

De asemenea, oficialul BNR a menţionat că pe întreaga piaţă monetară internaţională s-a manifestat o inerţie de a intra în capcana dobânzilor mici, iar acum apar tendinţele de a scăpa din această capcană şi de a se îndrepta către dobânzi normale.

Cei care au credite nu vor plăti mai mult, ci vor plăti cât trebuie, deoarece piaţa se îndreaptă spre dobânda firească, a conchis domnia sa.

• Pârvan, PIAROM: "Creşterea indicelui ROBOR are cel mai mare impact asupra persoanelor fizice"

Creşterea indicelui ROBOR are cel mai mare impact asupra persoanelor fizice, ne-a declarat vineri Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Domnia sa consideră că evoluţia indicelui ROBOR este influenţată şi de măsurile pe care Guvernul vrea să le implementeze, precum split TVA şi trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat sau creşterea accizei la carburanţi.

"Este o consecinţă nedorită, dar normală. În cazul split TVA măcar avem o formă, dar în ceea ce priveşte trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, avem discuţii pe o foaie albă. Este evident că dacă creditarea companiilor va deveni şi mai costisitoare decât până acum, primordial afectate vor fi IMM-urile, deoarece va creşte cererea de creditare pentru acestea, iar split TVA va accentua problema", ne-a mai spus domnia sa.

Domnul Pârvan a afirmat că este unanim acceptat faptul că "epoca banilor ieftini" se încheie, astfel că este normal ca toate firmele să ia măsuri pentru a-şi proteja cash-flow-ul.

De asemenea, odată ce Banca Centrală Europeană (BCE) va semnala acest lucru (n.r. sfârşitul epocii banilor ieftini), toate statele vor trebui să se conformeze, a conchis domnia sa.

• Florin Jianu, CNIPMMR: "Conjunctural, o creştere nu este de dorit, dar nu ştim dacă este sistemică"

Creşterea indicelui ROBOR arată, în primul rând, faptul că percepţia economiei şi evoluţia generală a acesteia, în ansamblul ei, se reflectă în aceşti indicatori, pe care îi şi influenţează, ne-a declarat vineri Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

"În acest moment, creşterea indicelui ROBOR afectează în mod direct ratele creditelor atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice. Conjunctural, o creştere nu este de dorit, având influenţe negative, dar nu ştim dacă e sistemică, dacă se va menţine", ne-a mai spus domnia sa.

Această evoluţie a indicelui ROBOR apare în conjunctura instabilităţii fiscal bugetare din ţara noastră, în contextul în care unele taxe şi impozite se introduc, iar altele nu, mai consideră domnia sa, menţionând: "Condiţiile stabilităţii şi predictibilităţii unei economii influenţează toţi indicatorii, şi pe cei de încredere, şi pe cei de dobânzi, şi aşa mai departe".

Politicile fiscale, lipsa lichidităţii, neîncrederea în economie sau alţi factori influenţează, de asemenea, indicele ROBOR, precum şi costurile interbancare, a conchis domnia sa.

Analistul economic Lucian Isar a declarat recent, pentru Ziarul BURSA, că o creştere a indicelui ROBOR va frâna rapid economia reală precum şi optimismul actual al investitorilor şi al populaţiei va fi testat.

În luna iulie a acestui an, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că o creştere a inflaţiei şi a dobânzii BNR sunt inevitabile în raport cu ceea ce se întâmplă pe glob.