OPINII Cum se simte scăderea cotaţiilor bursiere din perspectiva consumatorului

Uneori corecţiile resimţite de o acţiune nu au nicio legătură cu preţurile practicate de companie în piaţa pe care activează. Alteori, există o asemenea corelaţie pe care investitorii o descoperă de multe ori după ce consumatorii s-au lovit de ea. Romgaz la 21,5 lei, minimul din 2016, n-a însemnat cotaţii mai reduse pe piaţa gazelor naturale, ba dimpotrivă, liberalizarea totală era în plină implementare (altfel ar arăta acum lucrurile dacă Guvernul ar încerca să plafoneze preţurile pentru clienţi, sub cele de piaţă din acest moment). Atunci, însă, investitorii aşteptau exitul Fondului Proprietatea, mişcare care se suprapusese peste reducerea conjuncturală a cotei de piaţă a Romgaz, odată cu creşterea ponderii gazelor ruseşti importate. Reducerea cotaţiilor Digi după listare n-a avut, de asemenea, un impact asupra preţurilor practicate de companie. Abonamentele de telefonie mobilă au rămas cele mai ieftine din piaţă (deşi parcă s-a redus, totuşi, numărul şi amplitudinea ofertelor promoţionale), iar pe telefonia şi internetul fix nu s-au petrecut evenimente notabile din această perspectivă.

Un fenomen interesant se petrece însă prin meniurile Pizza Hut, iar eu l-aş pune în legătură şi cu pierderea de viteză a acţiunilor după listare (IPO-ul s-a închis la 29 de lei, preţurile au sărit la 33,6 lei/acţiune în prima zi de la listarea la bursă, iar, în prezent, cotaţiile sunt în jur de 25 lei). De câteva săptămâni bune, deţinătoarea francizelor Pizza Hut, KFC şi Taco Bel, e vorba de Sphera Group, încearcă să îşi crească marjele de profit, iar asta se vede cu ochiul liber pentru obişnuiţii restaurantelor sale. De pildă, în cazul meu, obligat de odraslă să fac opriri dese pentru câte o pizza, sare în ochi schimbarea de strategie. Astfel, nu mai există, de pildă, pizza gratuită pentru copii în cazul în care adultul care îi însoţea comanda o pizza sau o porţie de paste. De asemenea, preţul meniului pentru copii care includea o pizza şi o porţie de îngheţată a urcat de la 12 la 14 lei, iar îngheţata a fost înlocuită de un suc (probabil mai ieftin). Rămâne de văzut în ce măsură declinul profitului pus iniţial pe seama creşterii costurilor cu materia primă şi salariile (salariul minim a tot crescut) poate fi stopat majorând preţurile în condiţiile în care piaţa fast-food-urilor este foarte concurenţială şi există multe alte restaurante care pot oferi în plaja a 20 - 25 de lei meniuri de prânz copioase (două feluri, garnitură, salată şi desert - găsiţi destule oferte chiar prin Centrul Vechi).

Altă companie care a intrat bine la apă după IPO, dar care se remarcă prin politica neschimbată faţă de clienţi este Electrica. Declinul preţurilor este pus pe aşteptata amendă de la Consiliul Concurenţei şi pierderea unei cote importante de piaţă pe segmentul concurenţial în favoarea competitorilor direcţi (de la 16% în 2016 a scăzut la 12% în 2017, iar declinul pare că nu s-a oprit), dar o campanie care să urmărească atragerea clienţilor prin politica de preţ sau vreun pachet de servicii mai deosebit întârzie să apară (spre deosebire de Enel sau E.On, care sunt chiar agresive din acest punct de vedere).

În sfârşit, recunosc că n-am monitorizat prea atent preţurile vinurilor Purcari, dar modul în care se poziţionează acestea, mai spre segmentul premium, ar lăsa locul unor reduceri bine împachetate de marketing, pentru a facilita, în acest mod, creşterea bazei de clienţi. IPO-ul s-a închis în februarie la 19 lei şi de atunci trendul a fost descendent la bursă, cu un minim în jurul lui 17 lei/acţiune (miercuri, 25 iulie, preţul acţiunii a închis şedinţa de tranzacţionare la 18 lei). Scăderea marjelor de profit în paralel cu creşterea volumelor de vânzări ar putea fi, ca în orice piaţă foarte concurenţială, cum este cea a vinurilor, un pariu câştigător. S-ar putea încerca, de asemenea, creşterea preţurilor în paralel cu un hei-rup de marketing care să mizeze pe "statut", pe apartenenţa la o comunitate care pune preţ pe valoare. Poate că şansele ar fi mai mari în acest caz decât în cazul comercializării de pizza, deşi riscurile pierderii unei felii importante de piaţă (poate chiar în dauna concurenţei din Republica Moldova) sunt şi în acest caz consistente.