A mai rămas ceva de încălcat sau de manipulat de către Deutsche Bank?

Tocmai când "ratingul" neoficial al Deutsche Bank a crescut de la "groaznic" la "deprimant", după cum scrie Dominic Elliott pentru Reuters, în urma publicării rezultatelor din T1 2016, gigantul financiar german a intrat într-un nou scandal.

Financial Times a obţinut o scrisoare de la Financial Conduct Authority (FCA), instituţia de reglementare a pieţelor financiare din Marea Britanie, în care se arată că "Deutsche Bank are deficienţe majore în ceea ce priveşte prevenirea spălării banilor şi finanţarea terorismului", iar "aceste deficienţe au o natură sistemică".

În plus, "de o perioadă considerabilă de timp lipseşte implicarea eficientă a conducerii executive pentru soluţionarea problemelor de criminalitate financiară", se mai arată în documentul de la FCA.

Reuters scrie că autoritatea financiară britanică a plasat divizia de la Londra a DB sub "supraveghere sporită" încă de la sfârşitul anului 2014, pe fondul "îngrijorării referitoare la guvernanţa corporatistă şi controlul intern".

În urma acestor dezvăluiri, Institutional Shareholder Services (ISS), o companie internaţională de consultanţă pentru acţionari, a recomandat acţionarilor DB să voteze pentru iniţierea unui proces independent de audit, deoarece "există îndoieli semnificative cu privire la capacitatea consiliului de supraveghere de a investiga potenţialele acţiuni ilegale ale membrilor săi, ceea ce reflectă un conflict de interese". Următoarea adunare generală a acţionarilor Deutsche Bank va avea loc la Frankfurt în 19 mai 2016, conform convocatorului de pe site-ul băncii.

Recomandarea ISS mai vine şi pe fondul demisiei recente a unui important membru al Consiliului de Supraveghere al băncii.

Un comunicat de presă de pe site-ul DB arată că Georg Thoma, membru al Consiliului de Supraveghere şi preşedinte al Comitetului de Integritate, şi-a prezentat demisia cu doi ani înainte de terminarea mandatului său.

În acelaşi comunicat, Paul Achleitner, preşedintele Consiliului de Supraveghere, a subliniat realizările lui Thoma şi i-a mulţumit "pentru tot ceea ce a făcut pentru bancă".

Din păcate pentru cea mai mare instituţie financiară a Germaniei, Georg Thoma a făcut chiar prea mult, iar rezultatul a fost un conflict deschis atât cu membrii conducerii executive, cât şi cu cei ai Consiliului de Supraveghere.

Bloomberg a scris că "Thoma a mers prea departe cu investigarea potenţialelor activităţi ilegale ale băncii" şi a fost "izolat" ca urmare a "examinării legăturilor dintre membrii conducerii executive şi procesele în care a fost implicată banca în ultimii doi ani".

Una dintre "ţintele" lui Thoma a fost chiar Paul Achleitner, iar conflictul a explodat în presă săptămâna trecută, când Alfred Herling, vicepreşedintele Consiliului de Supraveghere, l-a criticat pe Georg Thoma pentru că "este prea zelos şi petrece prea mult timp cu investigarea potenţialelor ilegalităţi", după cum scrie Bloomberg.

Conflictul dintre cei doi este marcat de o ironie amară, în condiţiile în care tocmai Achleitner l-a recomandat pe Thoma pentru postul din Comitetul de Integritate, pe baza relaţiei de prietenie dintre ei, "cimentată" cu ocazia colaborării în cadrul procesului de privatizare a industriei chimice din Estul Germaniei, conform articolului Bloomberg.

Georg Thoma a fost ales membru al Comitetului de Supraveghere al DB în 2013, iar de atunci costul total al proceselor în care a fost implicată Deutsche Bank a fost de circa 12,6 miliarde de euro, conform datelor de la Bloomberg. Costuri semnificative sunt aşteptate şi în 2016, după cum a precizat conducerea executivă a băncii la prezentarea rezultatelor din T1 2016.

Pe fondul pierderii majore înregistrate în 2015 şi a incertitudinii privind costurile juridice, acţiunile DB au scăzut cu 41% în prima lună din 2016. La începutul lunii mai 2016, preţul acţiunilor DB era cu 32% sub nivelul de la începutul anului la Bursa din Frankfurt (vezi graficul).

Preţul de piaţă al acţiunilor, de circa 15 EUR, este cu aproape 60% mai mic decât al valorii contabile nete pe acţiune din raportul financiar pentru T1 2016, unde se mai arată că DB are o rată a capitalului de rang I de 10,7%, la active totale de 1,74 trilioane de euro şi active ponderate la risc de 401 miliarde de euro. Oare o pondere medie de risc de 23% reflectă adevăratul risc din bilanţul celei mai mari bănci din Germania?

După acuzaţiile precedente de manipulare a dobânzilor de pe piaţa interbancară sau a cursurilor valutare, Deutsche Bank a recunoscut recent că a fost implicată şi în manipularea cotaţiilor pentru aur şi argint.

La mijlocul lunii trecute, un articol Bloomberg arăta că banca a ajuns la o înţelegere cu justiţia americană, fără detalierea aspectelor financiare, iar termenii acordului includ şi oferirea de informaţii justiţiei cu privire la implicarea altor bănci în manipularea preţurilor metalelor preţioase.

Pe lista băncilor citate în procesele de manipulare a preţurilor aurului şi argintului se mai află giganţi financiari precum HSBC Holdings, Bank of Nova Scotia, UBS AG, Barclays şi Societe Generale.

Un precedent istoric nefericit poate determina DB să nu colaboreze conform aşteptărilor cu justiţia. Anul era 1998, iar fondul de hedging Long-Term Capital Management avea nevoie de un bail-out din cauza importanţei sale sistemice.

Federal Reserve a coordonat acţiunea de "salvare", în care au fost implicate cel puţin 14 bănci internaţionale, inclusiv Deutsche Bank. "Contribuţii" individuale de 300 de milioane de dolari au venit de la 11 bănci, iar "donaţia" cumulată a trei bănci franceze a fost de 325 de milioane de dolari.

Două bănci americane de investiţii, Bear Stearns şi Lehman Brothers, au refuzat să participe, iar "răsplata" a venit 10 ani mai târziu, când una a fost cumpărată pe nimic (n.a. Bear Stearns), iar cealaltă a fost trimisă direct în faliment, pe fondul vânzărilor short masive venite de la "partenerii" de afaceri.

Deutsche Bank a jucat cu "echipa" în 1998 şi a contribuit cu 300 de milioane de dolari la susţinerea fondului american de hedging.

Oare poziţia sa juridică de acum este aşa de fragilă încât va fi de acord să joace împotriva echipei, cu speranţa că va obţine susţinerea necondiţionată a autorităţilor de la Berlin?