A scăpat BCE controlul asupra sistemului bancar din Italia?

O bancă ale cărei acţiuni au scăzut cu peste 99% de la declanşarea crizei financiare globale ar trebui "decuplată" de la aparate, iar autorităţile ar trebui să anunţe "rudele" că nu mai există cale de întoarcere din "moartea clinică".

Acesta este cazul celei mai vechi instituţii bancare din lume, Monte dei Paschi, unde cele două programe de bail-out din ultimii ani nu au dat, după cum era de aşteptat, rezultate.

De ce după cum era de aşteptat? Deoarece injecţiile de fonduri nu au fost însoţite şi de măsuri dure de restructurare şi curăţare a bilanţului.

În noiembrie 2014, Banca Centrală Europeană a preluat supravegherea băncilor europene de importanţă sistemică de la autorităţile naţionale, iar calitatea activelor a fost evaluată periodic, evaluare însoţită şi de aplicarea unor teste de stres.

Toate aceste măsuri pentru întărirea încrederii în sistemul bancar din zona euro s-au dovedit, însă, doar exerciţii de relaţii publice.

De ce? Pentru că BCE a cerut, de curând, informaţii suplimentare de la băncile italiene mari în ceea ce priveşte calitatea portofoliilor de credite, după cum scrie Reuters.

Datele oficiale arată că valoarea nominală cumulată a creditelor neperformante din Italia a depăşit 200 de miliarde de euro, tendinţa de creştere nefiind temperată de relaxarea monetară a BCE.

Banco Popolare SC, Banca Popolare di Milano Scarl, Banca Carige SpA, UniCredit SpA şi Banca Popolare dell'Emilia Romagna se află, alături de Monte dei Paschi, pe lista instituţiilor financiare a căror capacitate de administrare a creditelor neperformante va fi evaluată de BCE.

În atenţia pieţelor s-a aflat mai ales cea mai veche bancă din lume, Monte dei Paschi di Siena, ale cărei acţiuni au scăzut cu peste 50% de la începutul anului. Din 2008 până la mijlocul lunii ianuarie 2016 acţiunile Monte dei Paschi au scăzut cu peste 99% (vezi graficul). În aceeaşi perioadă, acţiunile UniCredit au scăzut "doar" cu 85,5%.

Pier Carlo Padoan, ministrul Economiei din Italia, a încercat să minimalizeze importanţa noii evaluări a situaţiei din sistemul bancar, declarând că "informaţiile suplimentare cerute de BCE nu semnalează îngrijorare cu privire la situaţia băncilor", conform unei ştiri Reuters.

Din păcate pentru autorităţile de la Roma, vremea în care astfel de declaraţii ar fi putut readuce o minimă încredere pe pieţe a trecut de mult. Financial Times arată că Monte dei Paschi are credite neperformante de circa 40 de miliarde de euro, la active totale de 170 de miliarde de euro (n.a. conform datelor din T3 2015) şi credite totale de 112,5 miliarde de euro.

Pe piaţa obligaţiunilor, titluri emise de BMPS, cu o valoare nominală de 500 de milioane de euro şi un cupon de 5,6%, se tranzacţionau la 49,5% din valoarea nominală, după ce în prima jumătate a lunii ianuarie 2016 preţul era de 90%.

În aceste condiţii au apărut speculaţii privind preluarea Monte dei Paschi de către cea mai mare bancă retail din Italia, Intesa Sanpaolo.

Carlo Messina, directorul executiv de la Intesa a infirmat zvonurile în cadrul unui interviu pentru Bloomberg. Declaraţiile sale, privind "confuzia referitoare la creditele neperformante, deoarece pieţele nu iau în considerare provizioanele şi garanţiile", reflectă, însă, o problemă care nu a fost rezolvată în anii de criză.

Mai precis este vorba despre speranţa, spulberată de atâtea ori de realitate, conform căreia creditele neperformante pot redeveni performante pe fondul redresării economice sau, în cel mai rău caz, sumele datorate pot fi recuperate prin valorificarea garanţiilor. "În cele din urmă, creditele neperformante, dacă există garanţii, reprezintă o sursă de venituri viitoare, iar îmbunătăţirea valorii colateralului poate conduce la obţinerea unor câştiguri importante", a mai declarat Messina pentru Bloomberg.

Ceea ce se întâmplă acum la nivelul sistemului bancar din Italia a determinat autorităţile de la Roma să-şi intensifice acţiunile pentru crearea unei "bănci rele", care să preia povara creditelor neperformante.

De la intenţie la realitate este, însă, un drum lung şi greu. Ministrul Economiei a recunoscut că nu există resurse bugetare pentru înfiinţarea acestei bănci rele, iar investitorii privaţi nu sunt deloc doritori să participe la constituirea capitalului de pornire, mai ales că există şi numeroase divergenţe cu autorităţile europene.

Guvernul de la Roma a încercat să stabilească un preţ minim de transfer pentru activele toxice din sistemul bancar, însă Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, şi-a exprimat opoziţia.

Acelaşi comisar nu a avut nicio problemă în a permite "soluţionarea" unei importante bănci din Germania, HSH Nordbank, în a doua jumătate a anului trecut.

Aflată în pericol de faliment pe fondul portofoliului masiv de credite acordate companiilor din sectorul transporturilor maritime, HSH a fost împărţită în două: o instituţie operaţională şi una care "depozitează" activele care trebuie lichidate. Mai mult, cei doi acţionari majoritari, landurile Hamburg şi Schleswig Holstein, au fost nevoiţi să preia credite neperformante în valoare de 6,2 miliarde de euro, după cum scrie Financial Times, şi s-au obligat să privatizeze divizia operaţională în următorii doi ani.

Se pare că un astfel de tratament "cu mănuşi" nu este oferit şi autorităţilor din Italia, ceea ce nu face decât să adâncească divergenţele în cadrul Uniunii Europene. După cum au evoluat pieţele de la începutul anului, este foarte probabil ca nemulţumirile în rândul statelor membre să se accentueze, pe fondul aplicării discriminatorii a reglementărilor de către Comisia Europeană.

Într-o conferinţă de presă recentă, Margrethe Vestager a declarat că "discuţii foarte constructive au loc între guvernul Italiei şi Comisia Europeană pentru găsirea unei soluţii la problema creditelor neperformante", conform unei ştiri Reuters.

Astfel de negocieri sunt doar la început, în condiţiile în care volumul creditelor neperformante din zona euro este de circa un trilion de euro şi nu există prognoze pentru reducerea lor în viitorul apropiat.

Ceea ce se întâmplă în Italia arată că Banca Centrală Europeană este departe de a controla şi evalua corect situaţia băncilor de importanţă sistemică.

Pentru a reprezenta un pilon al încrederii, autoritatea monetară europeană trebuie să treacă urgent la "soluţionarea" nediscriminatorie a instituţiilor financiare din aria sa de supraveghere, iar cetăţenilor Europei nu le rămâne decât să se pregătească foarte serios pentru a face faţă viitoarelor măsuri de bail-in.