ACADEMIA ROMÂNĂ: "Cărbunele - o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice"

Principiile care trebuie să stea la baza strategiei de securitate şi eficienţă energetică naţională sunt păstrarea unui mix energetic echilibrat, continuarea explorărilor din Marea Neagră, care oferă perspective reale să îmbunătăţească independenţa energetică sau să ne ofere independenţă energetică până în anul 2020, se arată în lucrarea Academiei Române "Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani", varianta preliminară.

Academicienii susţin că acţiuni la fel de importante pentru viitorul sectorului nostru energetic sunt încurajarea prudentă a energiilor regenerabile, cu accent pe biomasă, respectiv identificarea alternativei la combustibilii clasici în sectorul transporturi, dar şi dezvoltarea capacităţii de energie din surse nucleare.

Studiul Academiei relevă: "Cărbunele este o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice, chiar dacă ponderea în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de evoluţia consumului de energie. Valorificarea potenţialului eficienţei energetice trebuie realizată inclusiv în domeniul clădirilor. Piaţa internă de energie ar putea fi integrată, luând ca reper anul 2020, în piaţa Uniunii Europene, în condiţiile implementării proiectului uniunii energetice europene comune.

Trebuie implementate regulile de guvernanţă corporativă în companiile de stat şi consolidată industria energetică naţională viabilă economic, ţinând cont de orientările strategice ale României în regiune, pe termen mediu şi lung.

Autorităţile trebuie să asigure un cadru stabil şi predictibil pentru încurajarea investitorilor din domeniul energetic pentru păstrarea interesului pentru industria energetică autohtonă".

Ţara noastră trebuie să pună în operare capacităţi energetice noi, competitive şi cu tehnologii curate, care să acopere deficitul de capacitate după 2020, în contextul obiectivelor de decarbonizare prin reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030, respectiv 2035.

Astfel, direcţiile principale privind dezvoltarea energetică, durabilă, economică şi socială a ţării noastre pe termen mediu şi lung, sunt, în viziunea Academiei Române, creşterea eficienţei energetice pe lanţul energetic (producere, transport, stocare, distribuţie, consum final), încurajarea producerii de energie electrică din surse indigene, integrarea pieţelor naţionale în piaţa internă europeană şi creşterea gradului de interconectare, dezvoltarea energeticii nucleare în condiţii de eficienţă economică, siguranţă şi securitate nucleară, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dezvoltarea capitalului uman în vederea implementării strategiei energetice, dezvoltarea cercetării şi inovării în sectorul energetic, respectiv a politicilor sociale aferente provocărilor generate de implementarea politicilor energetice, informarea corectă a populaţiei privind transformarea sectorului energetic şi impactul acestui proces şi măsurile de protecţie socială.

Economiile de energie vor fi primul "combustibil" al ţării noastre la nivelul anului 2035, se mai arată în lucrarea Academiei Române.

Documentul prezintă o viziune complexă de dezvoltare a economiei noastre, în care eficienţa energetică joacă un rol important în dezvoltarea sectorului energetic, dar şi în competitivitatea industriei.

Eficienţa energetică defineşte procesul de evaluare a necesarului de energie electrică pentru realizarea unui produs/serviciu şi a metodelor pentru reducerea acestuia, fără să afecteze calitatea produsului/serviciului. Utilizarea eficientă a energiei reprezintă o componentă esenţială a dezvoltării sustenabile.

Atingerea obiectivelor asumate din Directivele UE privind eficienţa energetică necesită o schimbare de fond în comportamentul utilizatorilor de energie, încât, folosind mai puţină energie, să beneficieze de aceeaşi calitate a vieţii.

Creşterea eficienţei energetice la nivelul economiei naţionale implică utilizarea unui portofoliu de instrumente de politică economică, prin care producătorii trebuie încurajaţi să dezvolte produse şi tehnologii eficiente energetic, iar cumpărătorii/consumatorii să fie informaţi şi stimulaţi să achiziţioneze şi să utilizeze raţional echipamentele eficiente energetic.

• Randamentul centralelor termoelectrice trebuie să crească la 50%

Strategia de Dezvoltare realizată de Academia Română arată că eficienţa energetică este o resursă, care poate asigura ţării noastre, până în anul 2035, creşterea disponibilului de electricitate cu circa 24%. Măsurile propuse în acest sens, pentru următorii 20 de ani, sunt creşterea randamentului centralelor termoelectrice de la circa 30% până la 50% în grupuri energetice noi; reducerea pierderilor în sisteme de transport şi distribuţie de la circa 16% la cel mult 8% în reţelele viitorului, în special cu reducerea lungimii liniilor de transport şi distribuţie de energie electrică, prin amplasarea utilizatorilor de energie electrică în zone cu surse importante de energie electrică; creşterea randamentului proceselor de conversie a energiei electrice în procesele industriale cu circa 10%; creşterea cu circa 45% a cantităţii de energie electrică utilizată şi asigurarea securităţii energetice în anul 2035 prin creşterea eficienţei în utilizarea energiei electrice cu circa 24%.

Academicienii recomandă definirea unei concepţii unitare, integratoare privind eficienţa energetică - instrument al pachetelor legislative energie-schimbări climatice şi a unei viziuni pe termen lung la nivel macro şi asupra programelor specifice fiecărui sector al economiei noastre. În acest sens trebuie definite scopul şi obiectivele politicii de economisire a energiei şi trebuie pusă la punct structura organizatorică şi resursele necesare atingerii acestora, cum ar fi înfiinţarea Fondului Naţional de Eficienţă Energetică.

Autorităţile trebuie să pună la punct instrumente specifice/mecanisme de sprijin pentru impulsionarea procesului, introducerea de taxe pe energie/carbon şi politici de resurse umane angrenate în eficienţa energetică.

Strategia precizează: " Sectorul energetic din ţara noastră este dezvoltat corespunzător, cu specialişti calificaţi, şi poate garanta siguranţa în alimentare cu energie a utilizatorilor. Modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei, a reţelelor «inteligente» conferă creşterea randamentelor de utilizare a purtătorilor primari de energie şi a ponderii surselor regenerabile de energie în balanţa energetică naţională. Politica guvernamentală trebuie să susţină creşterea ponderii energiei electrice utilizate, asigurând creşterea nivelului de trai al populaţiei. Preţul energiei influenţează competitivitatea industriei, numărul de locuri de muncă, investiţiile şi veniturile bugetare".

Academicienii susţin că ponderea principală în producţia internă o au gazele naturale. Producţia de gaze naturale cunoaşte o scădere treptată, din cauza declinului zăcămintelor. Intervenţia noilor zăcăminte din Marea Neagră şi a celor din surse neconvenţionale (în mod special cele de şist) va fi întârziată fie din motive economice, fie din neîndeplinirea aşteptărilor privind cantitatea lor, conform sursei citate.

Producţia de ţiţei a scăzut într-un ritm accentuat şi ţiţeiul a devenit al treilea purtător de energie în producţia de energie în ţară, pe locul doi fiind cărbunele.

Producţia de cărbune a crescut în unităţi fizice, cât şi ca pondere în producţia totală, iar principala contribuţie a avut-o creşterea producţiei de lignit. Combustibilii fosili (cărbune, ţiţei, gaze naturale) deţin o pondere majoritară (circa 70%) în producţia de energie primară.

"Revirimentul îl reprezintă sursele regenerabile, România ajungând cel mai mare producător de energie electrică şi termică pe bază de regenerabile din regiune", conform lucrării academice. Lemnele de foc şi deşeurile agricole deţin o pondere importantă în producţia internă de energie. Studiul concluzionează: "Acest aspect reliefează importanţa dezvoltării tehnologiilor moderne de obţinere şi utilizare a biomasei pentru producerea de energie (preponderent termică)".

Din datele documentului reiese că rezervele de ţiţei permit - la producţia medie anuală în ultimii ani (4,2 milioane tone) şi în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 3-5% pentru rezervele de ţiţei şi condensate - o utilizare de încă minim 15 ani, până la minim 23 ani. În aceste date nu sunt luate în calcul potenţiale rezerve din Marea Neagră, a căror evaluare nu s-a încheiat, precizează Academia Română.

Ţara noastră dispune încă de importante rezerve de gaze naturale, cu rezerve sigure de aproximativ 1600 TWh. Astfel, la o producţie medie anuală de 11 miliarde mc gaze naturale şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu rata de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, respectiv de 30%, Academia apreciază că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de minim 14 ani, respectiv minim 10 ani.

Studiul evidenţiază că explorările din Marea Neagră dau speranţe de îmbunătăţire a acestei situaţii, însă nu există încă date oficiale în privinţa magnitudinii respectivelor noi rezerve.

Rezervele de lignit cunoscute pot asigura exploatarea lor eficientă pentru încă aproximativ 40 ani la un nivel de producţie de circa 30 milioane tone/an. În schimb, producţia de huilă din Valea Jiului este subvenţionata de stat, iar înţelegerile cu UE permit continuarea subvenţiei pentru exploatarea huilei până în 2018 şi condiţionează acest lucru de aplicarea unui program de închidere a minelor, care generează pierderi. Din punct de vedere economic şi energetic, pentru producţia de energie electrică, huila indigenă, fără subvenţii, devine sursă marginală.

• Anexarea Crimeii de către Rusia creează o vulnerabilitate pentru exploatarea resurselor româneşti din Marea Neagră

Extinderea platoului continental al Mării Negre permite României accesul la aproximativ 70 miliarde mc de gaze naturale şi 85 milioane barili petrol, rezerve care ar asigura încă 18 ani de independenţă de gaze naturale. În acest sens, exploatând doar propriile resurse, ţara noastră ar putea asigura independenţa în ceea ce priveşte resursele de gaze naturale timp de 34 de ani.

Exploatarea resurselor din Marea Neagră rămâne cel mai probabil proiect de asigurare a deficitului de gaze naturale pentru regiune, în viziunea Academiei.

Studiul arată: "Marea Neagră este un bazin energetic, care devine de interes european comun. Rezervele din Marea Neagră au un potenţial energetic similar cu cel al Mării Nordului, dar care este mult mai puţin explorat şi exploatat. Acest potenţial trebuie să facă obiectul unei politici la nivel european în privinţa securităţii energetice. Prin licenţele acordate, România este statul riveran cel mai avansat în această privinţă.

Descoperirile din Marea Neagră trebuie însoţite de programe care să stimuleze dezvoltarea infrastructurii specifice sectorului off-shore. Directiva europeană referitoare la politicile de securitate în off-shore trebuie transpusă în legislaţia locală. Marea Neagră are potenţial să atragă investiţii semnificative pe termen lung şi să asigure surse alternative de alimentare cu petrol şi gaze, nu doar pentru România, ci chiar pentru întreagă zonă de Sud-Est a Europei".

Academicienii consideră că anexarea Crimeii de către Rusia creează o vulnerabilitate potenţială chiar şi pentru exploatarea resurselor româneşti din Marea Neagră. După delimitarea platoului continental şi a zonei economice exclusive între România şi Ucraina (soluţie acceptată prin recurs la Curtea Internaţională de Justiţie), ambelor state li s-a permis să ofere concesiuni pentru explorare. Din păcate, nu s-a făcut o înţelegere pentru zăcămintele care se întind în ambele zone economice (română şi ucraineană, actualmente de facto rusească), potrivit sursei citate.

În contextul accentuării competiţiei pentru putere şi influenţă în arena regională europeană sau mondială, resursele energetice joacă rolul cel mai important în locul ocupat de un stat şi poziţionarea acestuia în sistemul relaţiilor internaţionale. Prin urmare, insecuritatea energetică poate fi prezentă pe tot lanţul respectiv şi în oricare dintre "verigile" implicate în acest proces.

România are ca priorităţi creşterea siguranţei energetice şi limitarea dependenţei de resurse energetice externe, diversificarea surselor de aprovizionare şi a rutelor de transport ale resurselor din import. "Ţara noastră se află într-un moment de cotitură care poate influenţa capacitatea de dezvoltare a sectorului energetic pentru următorii 20 de ani, având în vedere contextul schimbărilor de paradigmă economică şi geopolitică în plan regional şi în plan global. Reducerea gradului dependenţei de importurile de energie primară depinde, în mare măsură, de descoperirea prin explorare a unor resurse comerciale noi, care să se regăsească în piaţă într-un termen apropiat. Este importantă, de asemenea, eficientizarea exploatărilor resurselor convenţionale şi evaluarea economicităţii unor resurse greu accesibile până în acest moment, din cauza localizării geologice sau geografice sau din lipsa tehnologiei şi know-how-lui necesar", concluzionează studiul Academiei.

• Scenariile de dezvoltare

Ipotezele care au stat la baza studiului Academiei Române sunt că populaţia urbană va reprezenta 60% în anul 2035 (54% în anul 2013), consumul de energie termică pe locuitor va rămâne cel înregistrat în prezent: circa 2,7 gcal/locuitor, iar creşterea eficienţei energetice va fi de circa 24% până în anul 2035.

Un scenariu prevede că necesarul de energie electrică în anul 2035 va creşte cu 25% faţă de anul 2015 (sisteme de irigaţii, extindere consum în bucătării electrice, automobile electrice, utilizări electrotermice industrial vor determina dezvoltarea serviciului energiei electrice cu circa 50%); sisteme de stocare a energiei electrice operaţionale asigură creşterea ponderii surselor regenerabile de energie până la 30% în necesar; se derulează programe guvernamentale pentru dezvoltarea de sisteme de irigaţii, se fac investiţii în zone cu excedent de energie electrică, respectiv reducerea cu circa 5% a pierderilor în reţele de transport şi distribuţie a energiei electrice; se dezvoltă reţele "inteligente", pentru utilizarea optimizată a energiei; cogenerarea de înaltă eficienţă va fi promovată în majoritatea oraşelor ţării; sistemul de preţuri şi tarife ale resurselor energetice şi al celorlate forme de energie va fi remodelat conform pieţei concurenţiale (liberalizarea preţului gazelor, sporirea preţului lemnului de foc etc.); populaţia urbană va fi conectată la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, în perspectiva anului 2035.

Cel de-al doilea scenariu al evoluţiei sectorului energetic este unul pesimist: lipsa investiţiilor pentru modernizarea sistemului energetic, cu menţinerea şi retehnologizarea din surse actuale; lipsa de susţinere a cercetării ştiinţifice şi a sectorului de producere a echipamentelor pentru industria energetică, cu asigurarea efortului de dezvoltare din import; asigurarea energiei termice din surse locale; sistemul de preţuri şi tarife ale resurselor energetice şi altor forme de energie se va remodela în scopul promovării acestui tip de alimentare (menţinerea unui preţ redus la gaze comparativ cu cel al energiei electrice etc.); niciun locuitor nu va mai fi racordat în anul 2035 la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, ultimul sistem de acest tip, din municipiul Bucureşti, se va sista în perioada 2030-2035.

Academia Română apreciază că dezvoltarea unei puteri energetice respectabile ar asigura României un loc superior în ierarhia statelor UE, întrucât ţara noastră are posibilitatea să obţină o poziţionare favorabilă în sistemul politicii energetice europene. "Avantajele geostrategice ale ţării, resusele naturale, capacităţile de producţie şi facilităţile energetice de care dispune, experienţa complexă în domeniu, gradul sporit de liberalizare şi integrare al pieţei interne, calitatea şi costurile forţei de muncă locale sunt argumente incontestabile în negocierile intereuropene", precizează sutudiul.

Totodată, situaţia ţării în vecinătatea rezervoarelor de hidrocarburi din zona Caucaz - Marea Caspică şi din spaţiul Orientului Apropiat şi Mijlociu favorizează susţinerea proiectelor energetice româneşti în plan european".