Academia Română va marca miercuri, 4 aprilie 2018, împlinirea a 152 de ani de la înfiinţare. Membrii Academiei Române se vor reuni în Adunare Generală festivă, în Aula Academiei Române, începând cu ora 11, conform comunicatului de presă remis către Redacţie.
Evenimentul va fi deschis de acad. Cristian Hera, preşedintele Academiei Române. Vor lua cuvântul acad. Dan Berindei, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, şi acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, care vor vorbi despre menirea instituţiei şi cele mai înalte personalităţi ale elitei academice româneşti.
La data de 1/13 aprilie 1866, Locotenenţa Domnească a semnat decretul de întemeiere, la Bucureşti, a Societăţii Literare Române, cu trei "misiuni speciale": determinarea ortografiei limbii române, elaborarea gramaticii limbii române, şi începerea şi realizarea dicţionarului limbii române.
Inaugurarea oficială a Societăţii Literare Române a avut loc un an mai târziu, la 1/13 august 1867. Într-una din primele sale întâlniri, la 24 august/5 septembrie 1867, Societatea Literară Română se constituie în Societatea Academică Română.
Într-o a treia etapă, la 29 martie/10 aprilie 1879, a fost promulgată legea prin care Societatea Academică Română era declarată Institut Naţional cu denumirea Academia Română. Articolul 2 stabilea idealurile instituţiei: "Cultura limbii şi a istoriei naţionale, a literaturilor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte".
Activitatea Academiei Române, iniţial restrânsă la problema limbii şi la studiul istoriei naţionale, s-a diversificat, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea era reprezentată de preocupările membrilor a trei secţii ştiinţifice: literară-filologică, istorie şi arheologie, şi ştiinţe naturale. În cadrul acestor secţii s-au reunit exponenţii elitelor intelectuale ale epocii.
Odată cu progresul cercetării şi diversificarea ştiinţelor, Academia Română a dezvoltat de-a lungul timpului noi direcţii de studiu, reflectând dinamica societăţii. În prezent, Academia Română are 14 secţii, acoperind domenii precum: literatură, lingvistică, istorie, geonomie, fizică, chimie, biologie, medicină, agronomie, ştiinţe economice, ştiinţe juridice, arte plastice şi cinematografie, ştiinţa şi tehnologia informaţiei.