Achim Irimescu: "Sunt magazine cu multe produse alimentare poloneze şi aproape nimic din România"

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va finaliza până la finele anului, împreună cu producătorii, lista şi condiţiile pentru alimentele proaspete, care va completa modificările aduse Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, întrucât la ora actuală inclusiv sucurile, energizantele şi zacusca pot fi trecute în această categorie.

"Legislaţia europeană prevede foarte clar definiţia şi condiţiile pentru un produs proaspăt. Statul membru poate să aibă o abordare care să nu difere foarte mult de definiţia europeană şi există posibilităţi de adaptare la nivel intern. Pentru România este extrem de important să nu punem într-o poziţie incomodă nici producătorul şi nici consumatorul. Spun că este foarte important pentru că după o interpretare exhaustivă, produsul proaspăt trebuia să fie şi Coca-Cola. Este o glumă, pentru că este un produs care se conservă mult timp. În acest sens, noi intenţionăm să discutăm cu producătorii şi să stabilim foarte clar care sunt condiţiile pentru produsele proaspete. Acestea vor fi incluse în Hotărârea de Guvern pe care trebuie să o adoptăm în şase luni de la aprobarea legii care modifică Legea 321/2009 şi care prevede două lucruri importante: partea şi condiţiile ca 51% din produsele expuse la raft în supermarketuri să fie româneşti", a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, citat de Agerpres.

Acesta a precizat că încă mai sunt magazine care au o prezenţă foarte slabă a produselor româneşti, în schimb predomină cele poloneze sau din alte ţări.

"Întâmplător am ajuns într-un magazin şi am constatat cu suprindere că sunt foarte multe produse poloneze şi din alte ţări, dar aproape nimic din România ceea ce nu este normal. Îmi propun să discutăm cu reţeaua respectivă. Eu pot să înţeleg că vin anumite produse mai ieftin de alte state, dar ştiu că sunt şi reţele care îşi propun cu prioritate să folosească produsele din ţara unde câştigă multe milioane din comerţ şi ar fi normal să se îndrepte către acestea. Pe de altă parte, sunt reţele care s-au îndreptat, chiar înainte de adoptarea legii respective, pentru că au înţeles că românii preferă produse româneşti şi atunci este important şi pentru producătorii noştri să înţeleagă că trebuie să ofere produse de calitate şi la preţuri competitive. Să nu uităm că o mare parte din consumatorii români au o putere redusă de cumpărare. Piaţa românească este una atipică pentru că nu mulţi consumatori îşi permit să plătească sume mari pe alimente şi, totuşi, România are produse de calitate. Consider că trebuie să existe această balanţă între preţ, calitatea produsului şi puterea de cumpărare a consumatorului", a adăugat ministrul Agriculturii.

Potrivit Legii 150/2016 care modifică şi completează Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, produsul alimentar proaspăt este definit ca un aliment care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu excepţia refrigerării.

În aceste condiţii, ministrul susţine că nici berea, dar nici zacusca nu vor putea fi incluse pe lista produselor proaspete.

"Un produs proaspăt este unul care are un termen de valabilitate restrâns şi condiţii de temperatură pentru păstrare, iar în acest context cred că e greu să ne imaginăm că berea sau zacusca ar putea fi trecute la produse proaspete. Trebuie să reglementăm lucrurile în aşa fel încât să nu facem un deserviciu producătorilor", a mai spus Irimescu.

Acesta a subliniat că deşi actul normativ care reglementează aceste aspecte va apărea în luna ianuarie, într-o perioadă în care nu prea mai sunt produse româneşti proaspete, legea permite anumite excepţii pe perioada iernii.

"Pe perioada iernii, legea permite excepţii deoarece în România, din cauza costurilor cu energia şi pentru că este mult mai frig decât în alte ţări, producţia în sere este foarte limitată sau aproape inexistentă şi pentru legume este greu să ne imaginăm că România poate asigura necesarul pe perioada sezonului rece. Se vor găsi totuşi o serie de produse româneşti, mere de exemplu, care pot fi păstrate în depozite corespunzătoare şi un an de la recoltare, morcovii sau ceapa se pot vinde, de asemenea, fără probleme pe perioada sezonului rece", susţine şeful MADR.

În ceea ce priveşte riscul declanşării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement din cauza acestei legi, considerată de retaileri ca fiind împotriva mecanismelor concurenţiale şi a principiilor după care funcţionează piaţa unică comunitară, ministrul Agriculturii a afirmat că legea are un caracter care permite evitarea problemelor legate de concurenţă.

"Noi am fost semnalaţi de Comisia Europeană, ne-au fost solicitate clarificări. Există o perioadă în care se solicită informaţii şi statul membru transmite răspunsul punct cu punct. Sperăm să nu avem niciun fel de probleme pentru că, în general, legea are un caracter care permite evitarea problemelor legate de concurenţă.(...) De asemenea, nu putem evita situaţia în care este adusă marfă din Bulgaria şi este considerată produs local, deoarece legea permite producătorilor din zonele limitrofe frontierei, Bulgaria sau Ungaria, să aducă produse în România. Tocmai asta ne permite să evităm probleme de concurenţă, pentru că nu interzicem să pună produse pe piaţa românească", a subliniat Irimescu.

Proiectul de lege privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căruia magazinele mari vor fi obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobat la începutul lunii iunie de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis.

Ministrul Agriculturii a fost prezent sâmbătă la târgul de produse tradiţionale româneşti organizat în curtea instituţiei, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei, eveniment sărbătorit anual în data de 16 octombrie. În peste 150 de ţări este aniversată Ziua mondială a alimentaţiei, declarată de Adunarea Generală a ONU, cu scopul creşterii gradului de conştientizare publică asupra problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei.