Acţiunile Carige, un creditor regional italian aproape de faliment, au fost suspendate ieri de la tranzacţionare la Bursa de la Milano, a informat Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare din Italia (Consob), potrivit DPA.
Banca Carige, cu sediul în Genova, are nevoie de o recapitalizare de 560 de milioane de euro (660 de milioane de dolari), din cauza nivelului ridicat al creditelor neperformante, dar încercările de a obţine bani de la acţionari au eşuat săptămâna aceasta.
Grupurile bancare italiene deţin aproape o treime din creditele neperformante, fiind pe primul loc în zona euro. Potrivit unor date publicate recent de Banca Centrală a Italiei, în august creditorii italieni aveau credite neperformante în valoare totală de 172,85 miliarde de euro, în scădere faţă de 173,58 miliarde de euro în luna iulie.
Din cauza incertitudinilor legate de recapitalizare şi a posibilelor iniţiative ale băncii şi ale autorităţilor de supervizare, acţiunile Carige au fost suspendate, a informat Consob, conform Agerpres.
Conform sursei, în 2016, Carige era a 16-a mare bancă din Italia. Fostul său director Giovanni Berneschi a fost condamnat pentru fraudă şi spălare de bani în februarie.
La începutul acestui an, Banca Centrală Europeană a cerut unor instituţii financiare, inclusiv Carige, să prezinte un plan în care să explice cum intenţionează să-şi reducă nivelul creditelor neperformante.
Nivelul ridicat al creditelor neperformante, moştenire a crizei financiare, reduce acordarea de noi împrumuturi şi afectează încrederea în sistemul bancar al unor state precum Italia, Cipru şi Grecia. Potrivit raportului BCE, cea mai mare problemă o are Italia, unde 14 bănci mari au o expunere la creditele neperformante de 286 miliarde de euro.
Problema nu este nouă. Băncile italiene au pus deja deoparte rezerve echivalente cu 44,6% din totalul creditelor lor neperformante, mai mult decât orice ţară din zona euro, inclusiv Cipru şi Portugalia, arată datele BCE.
Instituţia a stabilit deja ţinte pentru reducerea nivelului creditelor neperformante pentru unele bănci din Grecia şi Italia, stabilind şi instrucţiuni pentru celelalte grupuri bancare.
Recent, Ignazio Visco, guvernatorul Băncii Italiei, a apărat supervizarea sistemului financiar de către banca centrală, spunând că instituţia este pregătită să-şi explice toate acţiunile.
În 27 octombrie, Ignazio Visco a fost numit pentru al doilea mandat, de şase ani, în fruntea Băncii Italiei, deşi a fost criticat de majoritatea partidelor italiene pentru modul în care a gestionat criza bancară din cea de-a treia economie a zonei euro.
În primul său discurs după numire, Visco a declarat că Banca Italiei a ajutat la rezolvarea dificultăţilor cu care s-au confruntat instituţiile de creditare "în majoritatea cazurilor".
Totuşi, a adăugat oficialul italian, deşi directorii băncilor au acţionat rapid pentru a evita verificările şi pentru a nu se supune reglementărilor, nu a fost întotdeauna posibil ca autorităţile de supervizare să intervină la timp pentru a evita crizele, se mai arată în sursă.
"Nu voi ezita să justific acţiunile noastre înaintea ţării şi a instituţiilor politice", a afirmat Visco, în vârstă de 67 de ani, membru al Consiliului guvernatorilor BCE.
În timpul mandatului lui Visco, zece bănci au intrat în faliment, iar gigantul Monte dei Paschi di Siena (MPS) a avut nevoie de un pachet costisitor de salvare financiară.
Cele mai mari bănci italiene, UniCredit şi Intesa Sanpaolo, sunt prezente şi pe piaţa din România.