Actuala generaţie lasă moştenire urmaşilor un deşert imens

Ariditatea solului şi deşertificarea accentuată vor reprezenta două mari probleme pentru omenire în viitorii 100 de ani. Aceasta este moştenirea otrăvită pe care ultimele 3 generaţii o oferă urmaşilor. Dincolo de cauzele naturale, există şi intervenţii ale oamenilor, în special poluarea, care contribuie la acest lucru.

Aproximativ 40% din solul Terrei este ameninţat de deşertificare, anunţă apocaliptic un studiu publicat în International Journal of Life Cycle Assessment. Pe aceleaşi coordonate se situează şi un raport al Grupului de experţi interguvernamental pentru evoluţia climatului (Giec). Primul studiu a descoperit că opt dintre cele 15 eco-regiuni cunoscute sunt pe cale să devină deşert, incluzând zone de coastă, câmpii, regiunea mediteraneană, savane, stepele temperate, tropicale şi subtropicale. "Cel mai mare risc de deşertificare se află în regiunile uscate subtropicale - Africa de Nord, ţările din Asia Mică, Australia, sud-vestul Chinei şi vestul Americii de Sud. Folosirea pământului fără cap duce la degradarea solului. Dacă acest lucru se întâmplă în zonele aride, semi-aride, uscat şi sub-umide, precum Spania, se va ajunge la deşertificare, iar efectele sunt ireversibile. Pământurile vor deveni inutilizabile", a declarat Montserrat Nunez cercetător la institutul Agro Food Research and Technology (IRTA). Multe dintre aceste regiuni sunt transformate deja în deşerturi. La acest efect contribuie păşunarea excesivă, supra-cultivarea şi defrişările. Cele patru semne marcante ale deşertificării sunt ariditatea, eroziunea, supra-exploatarea stratului acvifer şi riscul de incendii.

În raportul Grupului de experţi interguvernamental pentru evoluţia climatului (Giec) se regăsesc eforturile de măsurare a impactului pe care îl poate avea încălzirea climei asupra intensităţii şi frecvenţei fenomenelor climatice extreme. Potrivit celor mai pesimiste scenarii stabilite de acest organism ştiinţific de referinţă în ceea ce priveşte clima, unele regiuni ar putea deveni practic de nelocuit."Dacă dezastrele vor surveni din ce în ce mai frecvent şi/sau cu o amploare mai mare, unele regiuni vor deveni mai inadacvate ca zone de locuit sau de menţinere a activităţilor de subzis-tenţă", se afirmă, printre altele, în raport. În urma analizării a mii de studii s-a demonstrat că va creşte frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură, a cicloanelor şi secetei. Dar nu toate regiunile vor fi afectate cu aceeaşi intensitate sau în acelaşi mod, sub-liniază oamenii de ştiinţă. Raportul precizează că vulnerabilitatea zonelor populate depinde mai degrabă de gradul de pregătire şi de capacitatea de a acţiona, decât de evenimentele naturale extreme în sine. Europa de vest pare să fie zonă de risc pentru valurile de căldură, mai ales pe ţărmurile Mediteranei. Oamenii de ştiinţă anticipează o creştere suplimentară a temeperaturii medii de 1 până la 5 grade Celsius până în 2100, în func-ţie de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră. În Africa de Vest, modelele climatice prevăd mai multă secetă în regiunile unde malnutriţia este deja răspândită. În Asia de Sud şi Sud-Est, oamenii de ştiinţă se aşteap-tă la o dublare a frecvenţei furtunilor violente. În estul continentului, canicula va fi din ce în ce mai intensă. Acest raport urmează să contribuie la conţinutul celui de-al cincilea mare raport Giec privind schimbările climatice, aşteptat în 2014. Deşi semnele sunt însă deosebit de îngrijorătoare, din fericire procesul nu este ireversibil.