Afacerea importurilor din Portul Constanţa este una care va aduce în faţa justiţiei mai multe persoane decât se aşteptau iniţial autorităţile. Dosarul de evaziune fiscală şi contrabandă a fost instrumentat de Poliţia de Frontieră în octombrie 2010. Cercetarea a fost începută de Parchetul Capitalei şi transferată la DNA din cauza prejudiciului, care în două luni a depăşit un milion de euro, limita de competenţă a instanţei ordinare. Procurorii anticorupţie au emis, în noaptea de luni spre marţi, 50 de ordonanţe de reţinere în acest caz, singurul cercetat în stare de libertate fiind senatorul Mihai Banias. Cei reţinuţi au fost aduşi, ieri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde au fost audiaţi de judecătorii care trebuiau să decidă dacă aceştia vor fi cercetaţi în stare de arest preventiv sau în libertate. În anchetă sunt vizaţi şeful Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti, Lucan Marius Cotizo, câţiva zeci de vameşi şi un poliţist de frontieră de la Grupul Nave al Poliţiei de Frontieră Constanţa, care avea printre atribuţii coordonarea activităţilor de control al documentelor în Portul Agigea Sud. Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 22 octombrie 2010, senatorul Mihai Banias i-a pretins lui Eugen Bogatu, la vremea respectivă director al Direcţiei Domenii Portuare, din cadrul Companiei Naţionale Administrarea Porturilor Maritime Constanţa SA, să îi remită cu titlu gratuit mai multe produse provenite din mărfurile confiscate şi aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. Banias i-a promis lui Eugen Bogatu, în schimbul acestor foloase materiale, "că îşi va folosi influenţa deţinută în virtutea funcţiei sale pentru a direcţiona mai multe proiecte economico-administrative în sensul impus de interesele inculpatului Bogatu Eugen şi ale întregului grup infracţional", se arată într-un comunicat al DNA. În cazul senatorului Mircea Marius Banias, procurorii au dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara pentru 30 de zile, acesta fiind acuzat de aderare la un grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la delapidare.
De altfel, conducerea SRI a fost convocată la audieri în faţa comisiei parlamentare de control. Prezentăm, în continuare, o sinteză a rezultatelor cercetărilor, în baza cărora au fost iniţiate măsurile poliţieneşti actuale (dar şi altele, conexe, adoptate la începutul anului).
Ghemul de firme şi persoane implicate este foarte greu de desluşit, procurorii având pe masă numeroase rapoarte care prezintă cazul în multiple detalii. La suprafaţă au ieşit până acum amănuntele legate, în special, de Mihai Banias şi de Laurenţiu Mironescu, dar acesta este doar vârful iceberg-ului. Eugen Bogatu, fostul director al Direcţiei Domenii Portuare din Constanţa, este considerat de procurorii anticorupţie lider al grupului infracţional din care mai fac parte senatorul Banias şi fostul secretar general al MAI, Mironescu. Firmele controlate în mod direct ori prin interpuşi de Atef El Said Abd El Aziz El Keleini (cetăţean egiptean), Ali A Ali (cetăţean irakian), acţionari şi administratori ai SC Atifco Internaţional SA Bucureşti, şi Mahmoud Ali (cetăţean sirian), care controlează SC Tasty Company SRL Chiajna, au reuşit să se sustragă de la plata obligaţiilor vamale către bugetul de stat sau obţin rambursări ilegale de TVA prin mai multe metode, principalele fiind încadrarea în poziţii tarifare eronate, corespunzătoare unor produse pentru care taxele vamale sunt inferioare valoric, şi prezentarea de documente (unele falsificate chiar de membrii reţelei) în care mărfurile sunt subevaluate cantitativ şi valoric.
Majoritatea operaţiunilor comerciale internaţionale ale de acestei grupări au fost realizate prin BV Constanţa Sud-Agigea, declaraţiile vamale fiind întocmite de firma de comisionariat vamal Container Clearence Services SRL Agigea (administrator Aurelian Cătălin Pilcă), activitatea societăţii fiind coordonată de Eugen Bogatu, fost administrator al acesteia, împreună cu Atef El Said Abd El Aziz El Keleini. Potrivit rapoartelor întocmite de Poliţia de Frontieră, Eugen Bogatu, personaj cheie, îi oferea susţinere cetăţeanului egiptean prin intervenţii pe lângă factori de decizie vamali, pentru a accepta importurile subevaluate efectuate de societăţile controlate de acesta sau de alţi parteneri de afaceri ai săi. Aşa stând lucrurile, Atef El Said Abd El Aziz El Keleini îi achita lui Eugen Bogatu comisioane de aproximativ 3.000 lei/container introdus în ţară şi îi plătea o chirie mult supraevaluată -15.000 euro lunar, pentru un spaţiu de depozitare (situat în zona gării Căţelu din Bucureşti) aparţinând firmei Comat Met SA Bucureşti, la care administrator şi asociat este Eugen Bogatu.
Din aprilie 2009, afacerile ilegale au mers din plin graţie acestei asocieri. Importuri de fasole, jucării, pastă de tomate, orez, tutun vrac, textile, cosmetice exporturi de utilaje agricole şi industriale au generat câştiguri ilegale de ordinul milioanelor de euro. Zeci de firme apar în rapoartele procurorilor, după cum urmează: Anais Continental SRL, Naa Trading Internaţional SA,Atifco Internaţional SA, Orhideea Buisness Impex SRL, El Nada Co 2006 SRL, El Saad For Rice Mills& Exp, Elalamia 2000 For Rice Mills, Al Kassoumeh Egyptian Export Co, Daisy Investments Hong Kong, Marua Invest 2003 SRL, Brandal Citrus Fruct SRL, Creator BDN Impex SRL, SC Container Clearence Services SRL, SC Rano Zizo Impex SRL, Chenghao Impex SRL, Global Pretex SRL, China Tobacco Internaţional Europe Company SRL, Qingdao Wintex Internaţional Trading Corporaţion, Global Corporation, Yuan Dong Hua Impex SRL, Transeuro Link SRL, Taiyhou Weierte Shoes, Link SRL, Eurogroup Connection SRL.
În urma cercetărilor au mai apărut alte două personaje cheie. Iulian Teşeleanu (şeful Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea până în mai 2010), care a favorizat, din 2009, activitatea evazionistă coordonată de Eugen Bogatu, prin intermediul firmei de comisionariat vamal Container Clearance Services SRL Agigea. Eugen Bogatu controla firma Container Clearance Services SRL prin intermediul lui Octavian Raica (socrul său), Valentin Ţiripan (director şi asociat) şi Roberto Lucian Bojin (comisionar vamal în cadrul agentului economic). Pentru diminuarea taxelor vamale, firma de comisionariat vamal subevalua (cantitativ şi calitativ) produsele intrate în ţară şi emitea şi utiliza documente false sau cu date eronate, în baza cărora erau indigenizate volume mari de mărfuri alimentare. Pentru astfel de operaţiuni, Iulian Teşeleanu şi funcţionarii vamali implicaţi percepeau comisioane estimate la peste un milion de dolari lunar.
Bogdan Vîlsan (director coordonator Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa) a acceptat, începând cu 2009, în schimbul obţinerii unor avantaje materiale, declaraţiile false ale unor agenţi economici cu privire la cantităţile de produse importate sau exportate. Tariful era standardizat, 200 de dolari de container, 100 de lei tranzacţia cu cherestea, 10 dolari tona de fructe, 30 de lei fiecare tractor uzat exportat. Bogdan Vîlsan a fost ajutat în realizarea activităţilor de Diner Suliman, vameş şef de tură la Compartimentul Ture din cadrul DJAOV Constanţa.
În documentele procurorilor apar foarte des Racz Peter Attila şi Radu Nemeş, care au legătură cu constituirea unui grup care a conceput un amplu circuit evazonist de comercializare a combustibililor. Firma Excella Real Group SRL Nicolae Bălcescu (administrat din 2009 de George Guliu, iar anterior de Radu Nemeş), a vândut în primul trimestru al anului 2009 peste 46 de mii de tone de combustibili, fără plata obligaţiilor fiscale, prejudiciul fiind de peste 100 de milioane de lei. Combustibilii au fost furnizaţi de SC Oscar Downstream SRL Măgurele, SC Oil Terminal Constanţa şi SC Gpa Aero Product SRL beneficiare fiind mai multe firme controlate de Racz Peter Attila şi Radu Nemeş, Valkar SRL, Panko Oil Trans SRL, Rokeno Trans SRL, Sea Master Trans SRL, Aral SRL, Ana Oil SRL, Vereco Group SRL, Vereco Construct 2001 SRL, Duemi Company SRL.
În plasa de păianjen a evazionismului, Constanţa se află în unul din locurile centrale, dar pornind pe firele acesteia se poate ajunge la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara.
1. observatie
(mesaj trimis de petre dan în data de 25.05.2011, 01:06)
O mică observaţie donArticolul pare bine domnule reporter ionescu: articolul pare binedocumentat, dar spre final informaţiile sunt aruncate fără noimă. sincer, nu prea am inteles cine cu cine si mai ales ce faceau. poate era bine sa prezentati mai putine firma dar sa le dati mai in detaliu. in schimb, titlul este foarte bun.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de doina în data de 25.05.2011, 07:33)
pai ce puteau sa faca reprezentantii firmelor enumerate in articol? se intalneau seara pe faleza si tricotau sau o puneau de un macrame...
de neinteles , cred ca este doar taraganarea trimiterii in instanta si mai ales solutionarea acestor probleme.