AFP: "România a ratat şansa fondurilor europene"

• AOAR: "Nu numai că România nu a atras fonduri europene, dar a făcut cheltuieli superioare veniturilor"

Înregistrând cel mai slab nivel de absorbţie dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România a ratat şansa fondurilor europene, comenta, ieri, AFP, citată de Mediafax.

Agenţia ilustra eşecul absorb-ţiei prin întârzierile construcţiei autostrăzii Braşov-Bucureşti, care i-ar conecta pe cei 230.000 de locuitori ai oraşului Braşov de Capitală, putând să le asigure dezvoltare economică.

"Frustrat", primarul Braşovului George Scripcaru a declarat pentru agenţia străină că numeroşi investitori cu care a discutat evită oraşul din cauza dificultăţilor accesului în regiune.

Din cele 20 miliarde euro puse la dispoziţie de UE sub formă de fonduri nerambursabile pentru perioada 2007-2013, "cu scopul de a reduce diferenţa de dezvoltare între această fostă dictatură comunistă şi Europa de Vest", în special în domeniul infrastructurii, România a utilizat mai puţin de 10%, se arată în articolul care aminteşte şi de raportul privind şantierele pentru autostrăzi. Acesta arată că întârzierile au fost cauzate mai ales în etapa de executare a proiectelor, constructorii mobilizând un număr insuficient de utilaje şi personal.

"Probleme nu se înregistrează doar în aplicarea proiectelor, ci şi în amonte, în partea de gestionare de către autorităţi", a declarat Septimiu Pârvu, reprezentantul Asociaţiei Pro-Democraţia, subliniind, totodată, că birocraţia impusă de stat în vederea accesării fondurilor europene este atât de complexă, încât devine "absurdă".

Guvernul român, responsabil de evaluarea şi aprobarea proiectelor finanţate din fondurile europene, poate îngreuna accesarea, după cum opinează Gheorghe Damian, primarul satului Ciugud.

Domnia sa susţine că a fost nevoit să depună eforturi intense pentru obţinerea finanţării unui proiect de canalizare din bani europeni. Odată cu validarea, pentru lansarea licitaţiei, a trebuit să obţină autorizaţii de la trei instituţii, fiecare având, însă, propria opinie despre aceeaşi situaţie, mai spune edilul din Ciugud.

Horia Georgescu, Directorul Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI), apreciază că unele tipologii de conflicte de interese descoprite în cadrul unor proiecte finanţate din bani europeni, cum ar fi cele în care beneficiarii aveau legături cu persoane însărcinate să dea undă verde în cadrul unor administraţii, au luat proporţii "îngrijorătoare".

• Orban: "Problema fraudelor nu este cea mai importantă"

La rândul său, Ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban apreciază că "problema fraudelor nu este cea mai importantă" şi acuză lipsa de competenţă din cadrul administraţiei publice, dar şi pe cea din rândul beneficiarilor, în realizarea şi aplicarea unor proiecte complexe.

"Sunt schimbări în curs în cadrul structurilor care gestionează fondurile şi se va resimţi o ameliorare", a declarat domnia sa. Agenţia citată subliniază că rata de absorbţie a crescut de la 4% la 10%, în ultimul an - de când a fost înfiinţat Ministerul Afacerilor Europene.

În cazul în care nu va reuşi să absoarbă mai mult de 40% până la sfârşitul anului viitor, România ar putea să piardă până la 6,7 miliarde euro, potrivit ministrului Orban, iar fondurile aferente perioadei 2007-2013, alocate dar rămase necheltuite, vor fi redirecţionate către state membre, în mod proporţional cu contribuţia lor la bugetul comunitar.

Cu toate acestea, Orban pledează în continuare pentru alocarea de către UE a unor sume importante din bugetul european 2014-2020.

În aşteptarea unor penalizări de 800 de milioane de euro, România nu este "singurul elev slab", apreciază AFP, dând exemplul Italiei, care s-a confruntat uneori cu probleme similare, chiar dacă Guvernul lui Mario Monti a redresat situaţia.

Luna trecută, ministrul italian pentru Coeziune Teritorială Fabrizio Barca avertiza că Italia ar putea pierde fonduri europene în valoare de 3,5 miliarde euro, la care are dreptul până la sfârşitul acestui an.

• AOAR: "Atmosfera creată în cadrul mediului de afaceri va duce la dezinteresul total al companiilor faţă de proiectele finanţate din fonduri europene"

Oamenii de afaceri constată, potrivit unui comunicat de presă, că "dupa 6 ani de la demararea execuţiei bugetare UE 2007-2013, dacă din circa 1,9 miliarde euro rambursaţi de CE (la 31 august 2012) se scad corecţiile financiare ce «par» a fi acceptate de autorităţile române de circa 1-1,2 miliarde euro (bani ce urmează a fi returnaţi din plăţile efectuate), deducând şi cheltuielile de funcţionare a întregului sistem birocratic de administrare (defectuoasă) a sistemului, rezultă că Româ-nia nu numai că nu a atras fonduri europene, dar a făcut cheltuieli superioare veniturilor".

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) apreciază că atmosfera creată în cadrul mediului de afaceri va duce la dezinteresul total al companiilor faţă de proiectele finanţate din fonduri europene, ceea ce va genera prejudicii economice majore, ce vor fi resimţite începând din 2013.

AOAR solicită Executivului să asigure finanţarea internă a celor peste 8.000 de proiecte contractate şi aflate în derulare, pentru evitarea unor procese contra statului român de către companiile, ONG-urile sau persoanele afectate de întârzierea plăţilor. Potrivit AOAR, aceste depăşiri ajung, în unele cazuri, la 300 de zile, "încălcându-se contractele asumate în numele statului de către Organismele Intermediare".

AOAR atrage atenţia asupra "consecinţelor economice negative, de maximă gravitate", pe care le înregistrează companiile mari ce s-au implicat în promovarea de proiecte cu cofinanţare europeană, acestea încheind angajamente bancare complexe pentru asigurarea a circa 50% din valoarea totală a proiectelor.

Totodată, mediul de afaceri atrage atenţia premierului Victor Ponta cu privire la importanţa majoră a verificării modului în care instituţiile publice pun în aplicare, în următoarele 10-15 zile, corecţiile convenite cu Comisia Europeană concomitent cu intensificarea negocierilor cu forurile europene pentru deblocarea rambursărilor din bani europeni.

AOAR cere prezentarea publică a unui raport privind situaţia la zi a negocierilor între România şi Comisia Europeană, astfel încât beneficiarii proiectelor afectate de presuspendarea plăţilor să poată să-şi minimizeze consecinţele financiare negative pe care trebuie să le suporte.

"Toate aceste demersuri sunt ignorate de autorităţi, întârzierile şi lipsa oricăror decizii urmând să ducă la pierderea interesului pentru utilizarea fondurilor europene", se arată în comunicatul AOAR, oamenii de afaceri atragând atenţia asupra faptului că derularea procedurilor de lansare, depunere, evaluare şi contractare a unor proiecte pe durate între 1,5-2 ani prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) "pot compromite integral sensul acestui program vital pentru creşterea competitivităţii economice a companiilor româneşti, îndeosebi a celor cu capital autohton". AOAR consideră că activitatea ministerelor şi a Autorităţilor de Management este complet lipsită de transparenţă, "super birocratică" faţă de beneficiarii de bună credinţă şi total ineficientă în sprijinirea autentică a procesului de absorbţie a fondurilor nerambursabile alocate României din Bugetul 2007-2013.

• Victor Ponta: POR şi POS Mediu au fost deblocate, iar decontările pentru POSDRU se reiau săptămâna aceasta

Premierul Victor Ponta a anunţat, ieri, că Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu "au fost deblocate prin aplicarea unor corecţii financiare mai mici decât cele solicitate iniţial", iar în cursul acestei săptămâni urmează să fie deblocat şi Programul Operational Sectorial de Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), reluându-se transmiterea cererilor de decontare.

Premierul aşteaptă o evoluţie favorabilă şi în cazul celorlalte două programe operaţionale sectoriale, Creşterea Competitivităţii şi Transporturi, pentru care "sunt toate şansele să fie deblocate în perioada următoare".

"Guvernul actual, în cele şase luni de activitate, a reuşit să îndrepte foarte multe dintre deficienţele produse de vechile guvernări în perioada 2009-2011", a subliniat domnia sa.

Sprijinul Guvernului a fost solicitat şi de Preşedinţie pentru alcătuirea delegaţiei care îl va însoţi pe preşedintele Traian Băsescu la Consiliul European de toamnă, potrivit declaraţiilor şefului executivului.

"Preşedinţia mi-a solicitat să fiu de acord cu includerea în delegaţie a ministrului Leonard Orban, a consilierului de stat Luminiţa Odobescu şi a consilierilor de stat de la Finanţe şi Agricultură şi am aprobat imediat exact ce mi-a cerut Preşedinţia, pentru că, dincolo de disputele personale sau de campania electorală, în care preşedintele Băsescu este mai implicat decât mine, este vorba de interesul României", a spus premierul.

Acesta a precizat că preşedintele Băsescu nu a avut niciodată în staff-ul său specialişti care să fi participat la negocierile referitoare la următorul exerciţiu financiar al UE.