Agresiunea statului asupra mediului privat

Concurenţa neloială făcută de stat mediului privat, prin majorarea constantă a salariilor şi lipsa performanţei, constituie unul dintre motivele care stau la baza adâncirii crizei forţei de muncă şi, ca urmare, o frână în calea dezvoltării business-urilor private.

Oamenii de afaceri au avertizat în mai multe ocazii că remuneraţiile cres­cute din sectorul bugetar au efecte negative asupra investiţiilor pe care le dezvoltă. Aceştia consideră că statul se foloseşte de situaţia sa privilegiată să colecteze taxe din banii privaţilor şi să plăteas­că salarii majorate, în timp ce mediul privat este obligat să concedieze unii angajaţi ca să asigure salariul celorlalţi sau, mai rău, să îşi închidă porţile.

Deficitul de forţă de muncă în mediul privat este de circa un milion de persoane, în timp ce numărul angajaţilor la stat a ajuns la 1,3 milioane de oameni, atrage atenţia Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Domnia sa ne-a precizat, ieri, că doar în domeniul turismului lipsesc 150.000-200.000 de angajaţi. "Criza forţei de muncă este adâncită şi de creşterea salariilor în mediul public", este de părere şeful CNIPMMR, adăugând: "Dacă la un concurs pentru ocuparea unui post de jurist în mediul privat nu se prezintă nimeni, la buget pentru acelaşi post este coadă. Acest lucru, pentru că în privat salariile cresc în funcţie de productivitatea muncii şi performanţă, pe când în mediul public nu se ţine cont de niciun indicator economic în momentul în care sunt majorate lefurile. Ne-am fi dorit ca serviciile din sectorul public să îşi crească performanţa, să beneficiem de o atenţie mai mare a angajaţilor la buget, să nu mai stăm la cozi, să nu se mai ia şpăgi etc., dar nu se întâmplă acest lucru - nu vedem o creştere a serviciilor de la stat, iar consumatorii nu sunt satisfăcuţi de acestea".

Florin Jianu subliniază că salariile bugetarilor sunt plătite din taxele achitate de mediul privat la stat, adăugând: "Statul s-a împrumutat masiv zilele trecute şi noi toţi vom plăti această datorie, iar problema cea mai mare este că banii nu au mers în construcţia de spitale sau în investiţii în infrasctrucură, ca să se întoarcă în economie, ci în majorarea salariilor din mediul public".

În acest context, Florin Jianu atrage atenţia că, la un moment dat, vor avea loc tăieri de salarii în sectorul de stat.

Şi Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), este de părere că cea mai mare problemă a mediului antreprenorial o reprezintă concurenţa neloială exercitată de către stat. Cristina Chiriac ne-a spus, recent: "De ceva vreme, competiţia nu se mai dă între antreprenori, ci între stat şi mediul antreprenorial. Acest fapt a dat naştere unui curent foarte periculos - migraţia personalului calificat din mediul privat către diferite instituţii alimentate de la bugetul de stat. Forţa de muncă şi aşa puţină şi insuficient calificată a devenit brusc foarte scumpă, ceea ce a condus la creşterea costurilor de producţie şi implicit la scumpirea traiului de zi cu zi. Nu conştientizăm efectele acestor decizii, pentru că majoritatea oamenilor gândesc pe termen scurt, însă efectele se vor vedea, cu siguranţă, în următorii trei ani. Scăderea natalităţii coroborată cu alte aspecte demografice, sociale şi chiar culturale, nu creionează un viitor antreprenorial strălucit".

Potrivit doamnei Chiriac, cele mai mari salarii încasate de femei ajung la circa 5.600 de lei, în domeniul informaţii şi comunicaţii, urmate de cele din administraţia publică şi apărare, unde femeile câştigă aproape 5.500 de lei, şi industria extractivă, sector în care doamnele sunt remunerate cu aproximativ 5.400 de lei, lunar.

Câştigul mediu brut lunar este de puţin peste 3.000 de lei, mai mic decât în cazul bărbaţilor, potrivit unui studiu comandat de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi realizat de compania de consultanţă Frames.

Creşterea "galopantă" a salariului minim pe economie este una dintre măsurile statului ce vin în defavoarea mediului de afaceri, consideră Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Domnia sa ne-a spus, în mai multe ocazii, că majorarea salariilor în sectorul bugetar este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri: "Măririle nu le comentăm - necesare, nenecesare -, pentru că nu poate să spună nimeni că o mărire de salariu nu este benefică pentru oameni, dar sunt făcute în mod populist, fără nicio fundamentare, fără criterii, fără niciun fel de obligaţii în sectorul bugetar, iar mediul de afaceri constată şi fiecare cetăţean tot trebuie să se învoiască să se ducă să scoată nu ştiu ce certificat, să ia nu ştiu ce adeverinţă, să se ducă la tribunal şi aşa mai departe. Deci instituţiile publice nu funcţionează cu nimic mai bine odată cu creşterea salariilor". În opinia domnului Pârvan, ţara noastră nu face investiţii publice pentru că toţi banii se "duc" pe salarii. Preşedintele PIAROM susţine că o asemenea decizie va afecta mediul de afaceri, după ce acesta a avut de suferit în urma măsurilor adoptate anul trecut de Guvern prin care salariile au crescut în sectorul public cu 24%, iar în mediul privat cu numai 11%, generând un flux de plecări din mediul privat către stat.

Statul nu a adoptat nicio măsură, în 2018, care să vină în favoarea mediului de afaceri, susţine Cristian Pârvan, potrivit căruia creşterea economică de 4,4% înregistrată anul trecut se datorează exclusiv investitorilor privaţi. Cristian Pârvan ne-a declarat, într-un interviu, că o măsură contra investitorilor a fost cea prin care au crescut salariile în administraţie într-un mod foarte agresiv, acest lucru conducând la crearea unui flux de angajaţi către stat, în detrimentul mediului privat.

• La stat, au fost înregistrate creşteri ale câştigului salarial mediu net, în martie faţă de luna precedentă, în învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi în administraţia publică

În 23 ianuarie 2019, la Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic, conform înregistrărilor transmise de angajatori, erau înregistraţi 1.173.906 de angajaţi la stat şi 4.279.555 de angajaţi în sistemul privat, potrivit Ministerului Muncii.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este stabilit la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră, conform datelor pe care ni le-a transmis Ministerul de resort.

Reprezentanţii Muncii ne-au precizat: "Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră".

Conform sursei citate, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat fără sporuri şi alte adaosuri este de 3.000 de lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Datele transmise arată că în sistemul public sunt înregistraţi 48.717 de salariaţi cu salariul minim de 2.080 lei, iar în sistemul privat 948.809 de angajaţi.

De asemenea, în sistemul public mai sunt înregistraţi 2.450 de angajaţi care au salariul minim de 3.000 de lei, iar în sistemul privat 98.834 de angajaţi cu aceeaşi valoare a salariului minim.

Salariile din sectorul de stat au înregistrat, în luna ianuarie, o creştere de 26,7%, raportat la prima lună din 2018. Comparativ, salariile din mediul privat au crescut cu doar 15,8%, diferenţa dintre salariul mediu din administraţia publică şi cel din domeniul privat cifrându-se la un nivel similar cu cel din anul 2008, conform datelor din piaţă.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, luni, că, în luna martie 2019, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.050 lei, cu 4,8% mai mare decât în luna februarie 2019. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 3.075 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 142 de lei (+4,8%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei - inclusiv activităţi de servicii informatice - (7.491 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.752 lei).

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,7%, conform INS.

Datele oficiale arată că, în cursul anului, se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial, determinate în principal de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

În martie, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

- cu 67,8% în fabricarea produselor din tutun;

- între 12% şi 24% în fabricarea băuturilor, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice);

- între 8,5% şi 11,5% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii);

- între 6% şi 8% în captarea, tratarea şi distribuţia apei, tranzacţii imobiliare, fabricarea altor mijloace de transport, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea produselor textile. Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2019 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice. Singura scădere a câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-a înregistrat în extracţia minereurilor metalifere (-0,9%).

În sectorul bugetar, au fost înregistrate creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+3%, ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în sănătate şi asistenţă socială (+1,4%) şi în administraţie publică (+0,5%).