Discuţiile politice pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare menite să răstoarne actualul guvern, dar şi problema alegerilor parţiale au trecut în planul doi, toată atenţia oamenilor fiind concentrată pe scandalurile penale în care sunt prinşi politicieni, afacerişti şi oameni din serviciile de informaţii.
Poate surprinde faptul că opoziţia şi preşedintele Iohannis, care a recunoscut că îşi doreşte un guvern PNL, lasă impresia că şi-au suspendat orice acţiune şi se limitează să privească de la distanţă scandalul desfăşurat pe axa Parlament - DNA - SRI. Sub această "perdea de fum" se ascund negocieri dure desfăşurate în Camera Deputaţilor şi Senat legate de crearea unei majorităţi care să voteze moţiunea de cenzură menită să răstoarne cabinetul Ponta. Lansarea de către Mircea Geoană şi Marian Vanghelie a proiectului "România noastră", la care sunt aşteptaţi să adere mai mulţi parlamentari PSD, nu a avut efectul scontat, tocmai pentru că mulţi politicieni preferă să rămână în expectativă până când se "liniştesc apele". Dacă iniţial se vorbea de 60 de parlamentari care să se alăture proiectului lui Geoană, ulterior numărul a devenit ceva mai mic, vorbindu-se de doar 20, dar ţinta acestora este clară, formarea unei noi majorităţi parlamentare şi lansarea cu succes a unei moţiuni de cenzură. Chiar dacă premierul se manifestă extrem de încrezător, aşa cum a făcut-o la începutul acestei săptămâni, este evident că există o stare de tensiune în ceea ce priveşte reaşezările grupurilor de pe scena politică. Luni, Victor Ponta a dorit să minimalizeze efectele lansării platformei Geoană - Vanghelie la nivelul camerelor: "Majoritatea parlamenară s-a verificat azi şi în Senat, şi în Cameră, la votul pentru conducerea celor două Camere şi din câte ştiu s-a votat propunerea coaliţiei de guvernare". Pe de altă parte, acesta a comentat şi declaraţiile liberalilor referitoare la "ziua Z", în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu va fi schimbat, afirmând: "S-ar putea să fie în decembrie 2016 «ziua Z»".
Pe de altă parte, nici alegerile parţiale nu reuşesc să se bucure de mai multă atenţie în aceste zile extrem de agitate. Guvernul pare să ignore subiectul în ciuda somaţiilor opoziţiei. Marţi, copreşedintele PNL Alina Gorghiu i-a cerut premierului ca, în şedinţa Guvernului din această săptămână, să adopte o decizie privind organizarea alegerilor parţiale, atenţionând că, în caz contrar, liberalii vor ataca în contencios administrativ acest refuz. În şedinţa de miercuri, subiectul nu a fost pus în discuţie: "În şedinţa Guvernului de astăzi, nu s-a abordat tema fixării datei pentru alegeri parţiale pentru administraţia locală şi parlamentari", a afirmat purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă. La nivelul Guvernului sunt analizate datele de 22 martie sau 29 martie 2015 pentru organizarea acestor alegeri. Opoziţia vorbeşte de o frică a puterii de a se confrunta cu o nouă rundă de alegeri, care poate să demonstreze că încrederea populaţiei în actualul Guvern a scăzut foarte mult.
Subiectele zilei legate de reţineri, audieri şi denunţuri au ridicat reflectoarele de pe acţiunile clasei politice, dar este evident că bătălia dintre opoziţie şi putere este în plină desfăşurare.
PNL a anunţat ieri că a dat în judecată Guvernul, prin trei acţiuni depuse în contencios administrativ, pentru refuzul de a declanşa organizarea alegerilor parţiale locale şi parlamentare. Într-un comunicat de presă remis de către conducerea PNL se precizează următoarele: "Partidul Naţional Liberal a depus, astăzi, trei acţiuni la Curtea de Apel Bucureşti, în baza Legii contenciosului administrativ, prin care îl cheamă în judecată pe premierul Victor Ponta din cauza refuzului de a organiza alegeri parţiale la nivelul funcţiilor de primari şi preşedinte de CJ vacante, al consiliilor locale dizolvate şi al mandatelor de parlamentari. Inacţiunea Guvernului în aplicarea legislaţiei electorale reprezintă un abuz de drept grav, realizat prin exces de putere şi o încălcare a regulilor democratice de către premier. Din raţiuni politice, Victor Ponta refuză să organizeze alegeri parţiale pentru funcţia vacantă de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi alte 22 de funcţii vacante de primari, în legătură cu care a fost depăşit termenul legal de 90 de zile pentru organizarea alegerilor locale (din judeţele Olt, Dâmboviţa, Tulcea, Ilfov, Buzău, Vrancea, Maramureş, Vâlcea, Bacău, Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Hunedoara, Sălaj, Dolj, Neamţ)". Liberalii solicită ca instanţa să dispună obligarea Guvernului să respecte legislaţia şi să stabilească data de desfăşurare a alegerilor parţiale.