ALERT: CONFERINŢA BURSA "ROLUL BĂNCILOR ÎN RESTRUCTURAREA COMPANIILOR" - LIVE TEXT Bogdan Olteanu: "Băncile, foarte prezente în restructurarea companiilor"

• UPDATE 13:33: Gheorghe Piperea: "Preluarea controlată, o metodă de privatizare mai eficientă decât cele din prezent"

•

• UPDATE 13:31: Dragoş Simion, BVB: "Societăţile aflate în dificultate financiară ar trebui să se uite şi la soluţiile de pe piaţa de capital"

•

• UPDATE 13:20: Arin Stănescu: "Vom avea o creştere de 20-30% a dosarelor noi de insolvenţă"

•

• UPDATE 13:00: Andrei Cionca, Casa de insolvenţă Transilvania: "Restructurarea companiilor este o necesitate"

•

• UPDATE 12:57: Mirela Iovu, CEC BANK: Vânzarea afacerii şi conversia datoriilor în acţiuni - metode eficiente de viabilizare a companiilor în insolvenţă

•

• UPDATE 12:43:Remus Vulpescu: "Băncile sunt dispuse să dea 25 milioane de euro pentru Oltchim"

•

• UPDATE 12:40: Dan Emilian Croitoru: Administrarea lichidităţii, o lecţie învăţată în urma crizei

•

• UPDATE 12:35: Remus Borza: "Oltchim va intra în insolvenţă în ianuarie"

•

• UPDATE 12:00: Claudiu Stănescu: FNGCIMM pregăteşte două scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri

•

• UPDATE 11:35: Cristian Pârvan: "Nimeni nu ştie cât au investit românii în România"

•

• UPDATE 11:30: Remus Borza, EuroInsol: "Toate societăţile de stat ar trebui să treacă prin purgatoriul insolvenţei"

•

• UPDATE 11:23: Mircea Ursache: "Statul trebuie să vină cu metode noi de privatizare"

•

• UPDATE 10:50: Bogdan Olteanu: "Băncile, foarte prezente în restructurarea companiilor"

•

• UPDATE 10:40: Remus Vulpescu: "La Oltchim, trebuie încercate alte variante de restructurare decât insolvenţa"

•

• UPDATE 10:35: Remus Vulpescu: "Managementul profesionist, o măsură bună pentru eficientizarea companiilor de stat"

-----

• UPDATE 13:33: Gheorghe Piperea: "Preluarea controlată, o metodă de privatizare mai eficientă decât cele din prezent"

Preluarea controlată a unei afaceri, prin metoda Leveraged Buy Out (LBO), reprezintă o metodă de privatizare mai eficientă decât cea pe care o practică, în prezent, statul român, consideră Gheorghe Piperea, managing partner, Piperea&Asociaţii. "LBO presupune trecerea unei afaceri din mâinile unor acţionari care nu au dovedit capacitatea să le administreze în mod corespunzător, în mâinile unor persoane care sunt mai bine poziţionaţi să facă faţă competiţiei", a explicat domnia sa.

Unul dintre avantajele utilizării insolvenţei este faptul că respectivele companii se află sub protecţia tribunalului, ceea ce permite suspendarea urmăririi recuperării anumitor datorii, a arătat Gheorghe Piperea. Acest lucru le oferă şi o serie de avantaje concurenţiale, a precizat domnia sa.

Contractele pe care o companie intrată în insolvenţă le avea în derulare, la momentul declanşării procedurii, se presupune că vor continua, în ciuda existenţei unor creanţe ale unor firme faţă de aceasta, a adăugat Gheorghe Piperea.

Trecerea controlului unei societăţi către creditori şi administratori judiciari sporeşte gradul de transparenţă a activităţii acesteia, potrivit avocatului.

Un alt avantaj al procedurii de insolvenţă constă în faptul că, în cazul în care o parte a datoriilor fiscale este ştearsă, acest lucru nu este considerată ajutor de stat, a explicat Gheorghe Piperea.

Domnia sa a afirmat că procedura insolvenţei reprezintă o necesitate pentru multe dintre companiile aflate în dificultate. "Mediul economic trebuie asanat, iar dacă există o şansă de salvare a unei companii, practicienii în insolvenţă, împreună cu băncile, reprezintă prinipala metodă de salvare a acestora", a declarat domnia sa.

Aproximativ 40% dintre practicienii în insolvenţă din ţara noastră sunt, de profesie, avocaţi, economiştii având o pondere similară, iar restul fiind ingineri, Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) fiind singura asociaţie de profil din Europa care cuprinde această din urmă categorie profesională, a arătat Gheorghe Piperea.

----

• UPDATE 13:31: Dragoş Simion, BVB: "Societăţile aflate în dificultate financiară ar trebui să se uite şi la soluţiile de pe piaţa de capital"

Societăţile aflate în dificultate financiară ar trebui să se uite şi la soluţiile de pe piaţa de capital, este de părere Dragoş Simion, consilier CEO Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Domnia sa a spus că, în contextul economic actual, băncile comerciale sunt nevoite să caute soluţii în afara codului de funcţionare tradiţional.

Investitorii pe piaţa de capital disting două tipuri de societăţi, potrivit domnului Simion, care a precizat că este vorba despre companii care aparţin unor industrii defavorizate şi care necesită soluţii "hard", aproape de insolvenţă, şi societăţi decapitalizate, al căror business rămâne viabil.

Pentru această categorie din urmă, abordarea este mai generoasă, spune reprezentantul BVB, adăugând că pot fi emise acţiuni sau obligaţiuni noi, prin care societatea în cauză se poate recapitaliza şi exemplificând cu obligaţiunile convertibile, "care au versatilitate, prin caracterul lor dual".

"Cea mai mare problemă pentru o societate listată este aceea că investitorii văd perspectivele oarecum diferit faţă de viitorii acţionari", a mai subliniat Dragoş Simion, apreciind că o companie este în avantaj dacă este listată.

----

• UPDATE 13:20: Arin Stănescu: "Vom avea o creştere de 20-30% a dosarelor noi de insolvenţă"

Arin Stănescu, Managing Partner în cadrul casei de avocatura Stănescu Milos Dumitru si Asociaţii, a declarat că numărul dosarelor noi de intrare în insolvenţă este în creştere cu 20-30% faţă de anul trecut: "Pe rolul instanţelor se află circa 24-25.000 de dosare noi în primle zece luni. Finele anului va duce acest număr la circa 27-28.000 de dosare noi, în creştere cu circa 20-30% faţă de anul trecut. Am prezentat aceste date la Guvern, din calitatea mea de preşedinte al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă, dar Guvernul nu este interesat de acest lucru îngrijorător".

Domnia sa apreciază că în ultimii doi ani băncile nu au făcut decât să rostogolească activele neperformante şi nu au vrut să audă de restructurări în adevăratul sens al cuvântului. Domnul Stănescu susţine că băncile trebuie să admită că suntem într-o criză sistemică şi că trebuie să fie găsită o soluţie astfel încât să avem mai multe restructurări de succes.

Domnia sa a subliniat: "În prezent, avem circa 6% restructurări din totalul dosarelor de insolvenţă. Băncile nu înţeleg că nu poţi face restructurare fără fresh money. Am avut multe discuţii cu băncile şi cu BNR şi consider că vom reuşi să avem un cod al insolvenţei, în care să fi inclusă toată legislaţia din domeniu".

---

• UPDATE 13:00: Andrei Cionca, Casa de insolvenţă Transilvania: "Restructurarea companiilor este o necesitate"

Restructurarea companiilor aflate in dificultate financiară este o necesitate întrucât falimentul nu reprezintă o soluţie de recuperare rapidă şi, în plus, această din urmă modalitate se bazează pe vânzarea de active, susţine Andrei Cionca, asociat la Casa de insolvenţă Transilvania.

Domnia sa arată că restructurarea companiilor are şi argumente sociale, precum crearea, respectiv păstrarea locurilor de muncă. În plus, afirmă domnul Cionca, restructurarea presupune însănătoşirea şi menţinerea în viaţă a unor contribuabili.

"Din păcate, în România, media procedurilor de restructurare este de 4-6%, cu mult sub proporţia la nivel european", a declarat astăzi domnul Cionca, subliniind însă că restructurarea nu se poate face cu orice condiţie. Potrivit spuselor sale, nu trebuie să fie create datorii suplimentare prin restructurarea unei companii, respectiv trebuie să fie conservată poziţia creditorilor societăţii. În plus, afirmă Andrei Cionca, planul de restructurare trebuie să vizeze o proiecţie realistă asupra viitorului companiei, sub toate aspectele, inclusiv finanţarea acesteia.

Reprezentantul casei de insolvenţă Transilvania menţionează că, înainte de restructurare, o companie are pierderi operaţionale, este decapitalizată, supraîndatorată şi lipsită de credibilitate. Dar, în urma restructurării, aceasta revine la un echilibru, respectiv la profit, beneficiază de finanţare şi redevine echilibrată în privinţa datoriilor, conform domnului Andrei Cionca.

Domnia sa mai spune că, desi este de preferat o soluţie în afara instanţei, adică prin evitarea insolvenţei - care creează un stigmat -, totuşi, această modalitate este deocamdată singura metodă instituţională de restructurare. Domnul Cionca precizează că această metodă trebuie să înceapă cu o analiză a cauzei care a dus la intrarea în insolvenţă, după care urmează soluţiile, mai precis: stoparea pierderilor, finanţarea, restructurarea pasivului şi schimbarea structurii acţionariatului.

---

• UPDATE 12:57: Mirela Iovu, CEC BANK: Vânzarea afacerii şi conversia datoriilor în acţiuni - metode eficiente de viabilizare a companiilor insolvente

Vânzarea afacerii şi conversia datoriilor în acţiuni reprezintă două metode eficiente de viabilizare a companiilor insolvente, este de părere Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC BANK. Domnia sa a precizat că aceste două măsuri sunt utilizate cu succes în străinătate.

"Băncile, clienţii, statul - toate aceste părţi sunt interconectate una la alta. Noi suntem interconectaţi la clienţi, clienţii, mai departe, la stat, dar, împreună, putem găsi soluţii. Sunt situaţii în care şi noi, băncile, credem că singura soluţie pentru ca debitorii să-şi minimizeze pierderile este procedura de insolvenţă, însă o procedură controlată, care să fie adoptată şi de noi şi de clienţi. Banca are un rol deosebit de important, dar nu poate salva singură clientul de la insolvenţă", a declarat domnia sa.

Vânzarea fondului de comerţ se practică şi în România de ceva timp, potrivit doamnei Iovu, precizând că birocraţia şi "unele instanţe" îngreunează uneori acest proces.

În ceea ce priveşte conversia datoriilor în acţiuni, această metodă presupune, în primul rând, majorarea de capital, banca urmând să participe activ la conducerea şi organizarea societăţii, perioada deţinerii fiind de 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire cu încă 12 luni, a mai spus Mirela Iovu, precizând că, pentru realizarea acestei proceduri, este nevoie de acordul BNR.

Printre avantajele pe care le are debitorul în urma conversiei de acţiuni, se numără restabilirea gradului de îndatorare, redobândirea încrederii pieţei, concentrarea capitalului şi eforturilor pentru creşterea afacerilor, precum şi îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste. Debitorul riscă, însă, ca dezvoltarea afacerii sale să fie inhibată, iar implementarea planului de afaceri să fie îngreunată, a subliniat reprezentantul CEC BANK.

La rândul său, dacă va deveni acţionar în cadrul firmei debitoare, creditorul va avea ca avantaje creşterea valorii acţiunilor pe termen lung şi posibilitatea să participe la managementul companiei, riscând să nu-şi mai recupereze creanţa şi, în consecinţă, să-şi piardă garanţia reală, dar şi să nu-şi obţină dividendul prognozat şi să se subordoneze în faţa oricăror creditori, în cazul intrării companiei în insolvenţă.

---

• UPDATE 12:43: Remus Vulpescu: "Băncile sunt dispuse să dea 25 milioane de euro pentru Oltchim"

Remus Vupescu, consilier în cadrul Ministerului Economiei, a declarat că băncile sunt dispuse să finanţeze cu 25 milioane de euro repornirea completă şi restructurarea Oltchim cu condiţia ca statul să vină cu 20 milioane de euro şi cu condiţia ca o firmă specializată să facă o analiză şi să realizeze un plan de restructurare.

Domnul Vulpescu a precizat: "Este important pentru Oltchim să nu mai existe greve şi tensiuni sociale. Este adevărat că muncitorii au de luat salarii restante, dar este foarte periculos să fie acum oprit combinatul. Băncile iau în calcul maimulte firme specializate în restructurări printre care şi Alvarez, dar nu pot să vă spun ce firmă va fi agreată".

Notificarea ajutorului de stat de la Oltchim este în lucru, iar autorităţile speră ca acceptul Comisiei Europene să vină în câteva luni.

Potrivit domnului Vulpescu, Oltchim aajuns într-un punct în care are nevoie de banii băncilor pentru a merge mai departe.

---

• UPDATE 12:40: Dan Emilian Croitoru: Administrarea lichidităţii, o lecţie învăţată în urma crizei

Administrarea eficientă a lichidităţii este o lecţie a cărei importanţă au învăţat-o atât companiile, cât şi băncile, în condiţiile crizei economice, a declarat Dan Emilian Croitoru, director executiv adjunct, direcţia reţea corporate şi sector corporate, BCR. "Companiile care au lichidităţi, care îşi ajustează bilanţul la nivelul afacerii, se pot dezvolta atunci când apar oportunităţi", a precizat domnia sa.

De asemenea, firmele care au avut rezultate pozitive în actuala perioadă sunt cele care au reuşit să îşi crească gradul de specializare şi, astfel, să genereze un grad mai ridicat al valorii adăugate, potrivit lui Dan Emilian Croitoru.

Reprezentantul BCR a arătat că există cazuri în care companii care înregistrează rezultate bune în domeniul lor de activitate investesc în ceea ce percep ca fiind oportunităţi pe care le oferă sectoare în care nu au expertiză, ceea ce le creează dificultăţi.

Cel mai important activ al unei afaceri îl reprezintă, însă, reputaţia pe care aceasta şi-o creează, a atras atenţia domnia sa.

Condiţiile economice dificile din prezent oferă companiilor şi o serie de oportunităţi, a precizat Dan Emilian Croitoru. Astfel, unele firme au reuşit să îşi crească vânzările şi să câştige cote de piaţă, ca urmare a ieşirii din piaţă a unor competitori. De asemenea, anumite societăţi au trecut de la manufactură la inovaţie şi creaţie, a arătat Dan Emilian Croitoru.

Băncile recomandă clienţilor să îşi optimizeze capitalul de lucru, în condiţiile în care anumite companii blochează sume importante în stocuri dificil de vândut. "Este de preferat să vinzi stocurile, chiar şi cu un discount mai mare, decât să îţi limitezi accesul la lichiditate", a explicat reprezentantul BCR.

Dan Emilian Croitoru a amintit că instituţia de credit pe care o reprezintă recomandă finanţarea în moneda în care companiile încasează sumele care le sunt datorate, în vederea atenuării riscului de dobândă şi a celui valutar.

---

• UPDATE 12:35: Remus Borza: "Oltchim va intra în insolvenţă în ianuarie"

Remus Borza, directorul casei de insolvenţă Euro Insol, a declarat că Oltchim va intra, cu siguranţă, în insolvenţă în ianuarie cel tărziu şi că societatea este menţinută acum în viaţă artificial, din cauza campaniei electorale.

Domnia sa a explicat: "Din punctul meu de vedere, cu experienţa mea în insolvenţă, preconizez că dacaă există 1% şanse să se restructureze, Oltchim va intra în insolvenţă după ce trece campania electorală. Societatea are datorii de un miliard de euro. Cine să o cumpere când poţi face un combinat similar, nou, la cheie, cu 250 milioane de euro? Oltchim nu a fost şi nu este privatizabil".

---

• UPDATE 12:00: Claudiu Stănescu: FNGCIMM pregăteşte două scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri

Fodul Naţional de Grantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii din România (FNGCIMM) lucrează, împreună cu mai multe bănci din ţara noastră, la implementarea a două scheme de ajutor de stat, care să permită restructurarea şi relansarea IMM-urilor aflate în dificultate, a delcarat Claudiu Stănescu, consilier al preşedintelui FNGCIMM.

"Dorim să sprijinim IMM-urile viabile, pentru a încuraja investitorii şi creditorii să lucreze cu acestea", a precizat domnia sa. Potrivit reprezentantului FNGCIMM, în ţara noastră există aproximativ 150 de companii care ar fi vizate de aceste două scheme.

Prima schemă prevede acordarea unui ajutor temporar, reversibil, care să permită menţinerea pe linia de plutire a IMM-urilor pentru cel mult şase luni, timp în cae acestea să îşi restructureze şi realanseze activitatea. Cea de a doua schemă presupune oferirea unui sprijin imediat, pe baza unui plan de restabilire a viabilităţii pe termen lung a companiilor, a explicat Claudiu Stănescu.

Pentru realizarea celor două proiecte, FNGCIMM are nevoie de sprijinul a cel puţin două bănci, care să îşi transfere, între ele, o serie de creanţe, a arătat domnia sa.

"Implementarea corectă a acestor scheme ar permite crearea de plus valoare pentru IMM-urile aflate în dificultate", consideră Claudiu Stănescu.

FNGCIMM a reuşit, prin acordarea de garanţii în valoare de 2 miliarde euro, să permită IMM-urilor să acceseze credite de 4 miliarde euro şi să păstreze 300.000 locuri de muncă, a mai declarat domnia sa.

---

• UPDATE 11:35: Cristian Pârvan: "Nimeni nu ştie cât au investit românii în România"

Societăţile comerciale cu capital autohton se confruntă cu probleme mari în ceea ce priveşte finanţarea de la bănci, a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa sustine că, în acelaşi timp, companiile cu capital străin au un acces mult mai usor la creditele bancare, acordate, în principal, de filialele ale căror bănci mamă îşi au sediul în ţările care au investitii in România.

"Avem 15.000 de grupuri de firme multinaţionale şi 5.000 de grupuri de firme româneşti (...). Boom-ul de investiţii străine în România a fost preponderent speculativ. Ştim care este valoarea investiţiilor străine la noi, dar nimeni nu ştie cât au investit românii în România", a mai precizat domnia sa.

Cristian Pârvan consideră că statul şi sectorul bancar ar trebui să acorde mai multă atenţie societăţilor româneşti, care au cea mai mare contribuţie la PIB, adăugând: "Exporturile au aport negativ la PIB. Importăm, nu suntem în stare să dăm valoare importurilor şi exportăm. O ţară nu se poate baza decât pe capitalul autohton, iar la noi 90% din companiile româneşti sunt întreprinderile mici şi mijlocii, la care nu se uită nimeni".

Reprezentantul AOAR opinează că managerii români sunt foarte buni şi că acţionarii sunt cei care trebuie să ştie ce au de făcut.

În acest context, oamenii de afaceri au propus, printre altele, Băncii Naţionale a României, reducerea dobânzii de politică monetară, o grilă de stabilire a rezervelor minime obligatorii într-o rezervă de credite, norme bancare diferenţiate ca nivel de risc pentru subfurnizori, precum şi stimularea investiţiilor inovative.

Totodată, AOAR a solicitat Ministerului Finanţelor Publice, adoptarea mai multor măsuri, printre care se numără scutirea de la impozitarea dividendelor şi acordarea unor ajutoare de stat.

În opinia domnului Pârvan, economia României îşi poate reveni, însă fără o creştere de minim 2%, aceasta va rămâne într-un decalaj grav faţă de celelalte economii europene.

---

• UPDATE 11:30: Remus Borza, EuroInsol: "Toate societăţile de stat ar trebui să treacă prin purgatoriul insolvenţei"

Toate societăţile cu capital de stat - care sunt circa 1.000 în România -, ar trebui să treacă prin purgatoriul insolvenţei, este de părere domnul Remus Borza, reprezentant al firmei de insolvenţă EuroInsol.

"Ştiu că este o afirmaţie cu greu de decelat şi că este greu de realizat un consens în acest sens", a declarat astăzi domnia sa, subliniind însă că procedura "destul de controversată" a insolvenţei are beneficii şi poate aşeza o companie pe fundamente sănătoase, respăctiv poate determina reinserţia acesteia în mediul economic.

Remus Borza a menţionat că statul nu este în mod neapărat un manager prost, şi privatul poate fi un administrator mai puţin bun. Domnia sa a precizat că există companii private cu arierate de sute de milioane de euro.

Spre exemplu, a spus domnia sa, UCMR Reşiţa, societate înfiinţată în 1771, a intrat în insolvenţă în decembrie 2011, cu datorii de peste 200 de milioane de euro şi pierderi de 324 milioane de lei, după un rezultat negativ de 378 de milioane de lei în 2010. "Beneficiul intrării acestei companii în insolvenţă este că ea va încheia anul 2012 cu profit, indiferent cât de mic va fi acesta", a declarat domnul Borza. Potrivit spuselor sale, acesta va fi primul câştig pentru companie în ultimii zece ani.

Un alt exemplu este, conform domniei sale, Uztel Ploiesti, cel mai mare furnizor de echipamente petroliere din România, înfiinţat în 1902. Compania avea salarii neplătite de peste 5 milioane de lei la începutul lui 2011 şi 2100 de euro în cont, conform afirmaţiilor reprezentatului EuroInsol, care precizează că, la data de 31 decembrie 2011, societatea a ajuns la o capitalizare de 8 milioane de euro şi un profit de 1,7 milioane de euro, după pierderile de 4,3 milioane de euro din 2010.

Totodată, domnul Borza a menţionat că societatea Servtrans, care a intrat în insolvenţă în 2010, cu 17 milioane de lei pierderi, a ajuns la un profit de 12 milioane de lei în 2011.

"Doar în procedura de insolvenţă, un administrator judiciar poate să facă miracole la orice societate, indiferent de profilul de activitate al acesteia", a afirmat domnul Borza, adăugând: "Sunt instituţii şi pârghii specifice insolvenţei, cum ar fi, de exemplu, la Hidroelectrica, denunţarea contractelor bilaterale pentru energia ieftină".

---

• UPDATE 11:23: Mircea Ursache: "Statul trebuie să vină cu metode noi de privatizare"

Cele mai mari prejudecăţi privind privatizarea companiilor de stat o au politicienii şi este mare păcat, apreciază Mircea Ursache, preşedinte World Trade Center (WTC) Bucureşti şi fost presedinte AVAS.

Domnia sa a declarat că privatizarea a avut un rol foarte important în restructurarea companiilor şi reducerea arieratelor statului. Mircea Ursache susţine, însă, că statul are metode învechite privind privatizarea şi că ar trebui să se gândească la noi instrumente precum un fond naţional de dezvoltare sau o companie naţională în care să fie concentrate toate participaţiile statului în companii.

În ceea ce priveşte insolvenţa, preşedintele WTC apreciază că este o soluţie bună pentru companii având în vedere vremurile pe care le trăim şi criza economică.

---

• UPDATE 10:50: Bogdan Olteanu: "Băncile, foarte prezente în restructurarea companiilor"

Rolul băncilor în restructurarea companiilor este extrem de semnificativ, ca urmare a faptului că poziţia acestora în rândul creditorilor este extrem de ridicată, a declarat vieguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Bogdan Olteanu. "În condiţiile unei rate a creditelor neperformante de 17% şi a reducerii gradului de acoperire a creditelor cu garanţii reale, băncile sunt foarte prezente între creditorii companiilor", a precizat domnia sa.

BNR a cerut auditarea garanţiilor pe care băncile le solicită, pentru a vedea dacă acestea sunt acoperitoare, a arătat Bogdan Olteanu. În cazul în care va fi necesar, Banca Centrală ar urma să solicite unor instituţii de credit să creeze noi provizioane, a explicat domnia sa.

Principalele cauze pentru care băncile sunt atât de puternic prezente în economia ţării noastre sunt reprezentate de nivelul redus al capitalurilor proprii ale firmelor, de lipsa finanţării realizată prin intermediul pieţei de capital şi de lipsa finanţării obligatare, consideră Bogdan Olteanu. Pe termen mediu, companiile locale trebuie capitalizate, deoarece capitalurile proprii reprezintă fondurile tampon necesare în condiţii economice dificile, a explicat viceguvernatorul BNR. "Foarte multe companii au fost decapitalizate, în mod legitim şi legal, de către acţionari, care au dorit să utilizeze în alte scopuri respectivele fonduri. Această criză ar trebui să reprezinte o lecţie pentru oamenii de afaceri, o lecţie ca, pe viitor, să păstreze banii în companii", a subliniat domnia sa.

Totodată, rolul băncilor în restructurarea companiilor este insuficient dezvoltat, în condiţiile în care lipsesc mecanisme complexe de restructurare, consideră Bogdan Olteanu, care a adăugat că astfel de mecanisme ar putea să fie utilizate cu succes în cazul a două companii aflate în proprietatea statului, respectiv Oltchim şi Hidroelectrica.

În condiţiile în care creditarea economiei se află la un nivel scăzut, ar trebui evitate declaraţiile publice care descurajează creditarea, consideră viceguvernatorul BNR. "Având în vedere că băncile sunt reticente în a oferi credite, iar companiile sunt reticente în a contracta împrumuturi, ar trebui să ne măsurăm foarte bine cuvintele şi să ne asigurăm că acestea au acoperire în realitate", a atras atenţia domnia sa.

De asemenea, ar trebui regândită disponibilitatea resurselor financiare ale ţării noastre, o formulă de analizat fiind ca, în exerciţiul financiar 2014-2020, fondurile europene adresate mediului privat să fie derulate prin intermediul băncilor, şi nu prin cel al instituţiilor publice, cum se întâmplă în actuala perioadă de programare, a mai arătat Bogdan Olteanu.

---

• UPDATE 10:40: Remus Vulpescu: "La Oltchim, trebuie încercate alte variante de restructurare decât insolvenţa"

Statul trebuie să aplice la Oltchim alte soluţii de redresare şi restructurare deât insolvenţa, care ar fi cea mai evidenta soluţie.

Remus Vulpescu, consilier în cadrul Ministrerului Economiei a explicat: "În cazul Oltchim, insolvenţa nu este o soluţie care să conducă la repornire, redresare şi eficientizare. Statul nu poate renunţa la Oltchim şi trebuie să aleaga alte căi de restructurare decât cele ale insolvenţei".

Domnia sa a subliniat ca statul şi băncile creditoare lucrează foarte bine împreună pentru găsirea soluţiilor corecte pentru redresarea Oltchim şi apreciază că trebuie, mai întâi, identificate clar care sunt problemele Oltchim.

---

• UPDATE 10:35: Remus Vulpescu: "Managementul profesionist, o măsură bună pentru eficientizarea companiilor de stat"

A venit vremea ca statul să-şi asume anumite măsuri de redresare economică şi de restructurare şi eficientizare a companiilor sale, apreciază Remus Vulpescu, consilier în cadrul Ministerului Economiei.

Domnia sa a declarat că managementul profesionist în companiile de stat este o masură foarte bună pentru eficientizarea şi restructurarea companiilor de stat, care trebuie asumată de autorităţi.

Potrivit domnului Vulpescu, şi băncile au un rol foarte important în restructurarea companiilor de stat şi care trebuie să-şi asume un rol mai important pentru creditarea mediului privat, în special a IMM-urilor.