Iohannis a trimis Legea dării în plată spre reexaminare la Parlament

Actualizare 20:00 Mario Draghi (BCE): Legea dării în plată poate avea "implicaţii negative cu un potenţial impact asupra profitabilităţii, capitalizării şi asupra costurilor totale şi a condiţiilor de creditare"

Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), atrage atenţia, într-un aviz al instituţiei asupra proiectului legii dării în plată, că efectele aplicării acestei legi asupra sectorului bancar din ţara noastră pot avea "implicaţii negative pentru instituţiile de credit, cu un posibil impact asupra profitabilităţii, capitalizării şi capacităţii de creditare viitoare, pentru funcţionarea sistemului financiar, precum şi pentru costul şi condiţiile de creditare în ansamblu".

În scenariul cel mai pesimist, "astfel de implicaţii ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita măsuri prudenţiale", atrage atenţia Mario Draghi în avizul BCE. "Dacă proiectul de reglementare va intra în vigoare, ar trebui ca instituţiile de credit din România să desfăşoare activităţi de administrare de activelor imobiliare care le-au fost oferite în plată pentru descărcarea de datoriile prevăzute în favoarea acestora în cadrul contractelor de credit", precizează preşedintele BCE.

În ceea ce priveşte efectele pe care aplicarea legii le poate avea asupra economiei României, BCE atrage atenţia că acordarea de drepturi generale, precum cele prevăzute în proiectul de reglementare, poate conduce la hazard moral şi poate compromite oferta de creditare în viitor.

"Astfel de drepturi pot stimula potenţialii debitori care nu au nevoie generală de protecţie să speculeze cu privire la modificările preţurilor imobiliare şi să îi oprească să îşi atingă obligaţiile, chiar dacă au mijloacele de a face acest lucru pe deplin. În anticiparea impactului negativ pe care aceste drepturi le-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi forţate să restrângă condiţiile de creditare şi să să majoreze plăţile în avans", se arată în avizul BCE.

Din perspectiva stabilităţii financiare, elementele de potenţială preocupare referitoare la impactul asupra instituţiilor de credit, care ar trebui evaluate de la început, privesc de riscurile asociate cu împrumuturile în valută, implicaţiile for cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit în ceea ce priveşte ipotecile pe proprietarile rezidenţiale, pentru a reflecta în mod adecvat gradul de risc al portofoliilor aferente.

"Prin urmare, BCE subliniază importanţa unei analize de impact aprofundate cu privire la implicaţiile practice ale proiectului de reglementare pentru activitatea instituţiilor de credit de pe piaţa internă şi, mai larg, pentru piaţa imobiliară din România. Având în vedere importanţa intereselor implicate, atât pentru instituţiile de credit şi celelalte instituţii financiare afectate, ca părţi obligate să primească activele imobiliare, cât şi pentru proprietarii altor active imobiliare din România, doar cu ajutorul unei evaluări preliminare ar fi posibilă atenuarea riscurilor generate la adresa stabilităţii financiare", menţionează sursa citată.

În ceea ce priveşte efectele pe termen mai lung asupra stabilităţii financiare, BCE observă că proiectul de reglementare se va aplica şi în ceea ce priveşte împrumuturile în monedă străină. "BCE consideră că, atunci când sunt introduse măsuri legate de stingerea împrumuturilor în monedă străină, ar trebui să se acorde întotdeauna o atenţie corespunzătoare repartizării echitabile a sarcinilor între toate părţile implicate, evitându-se astfel posibilitatea apariţiei hazardului moral în viitor. În mai multe ocazii, BCE a evidenţiat riscurile asociate împrumuturilor în monedă străină. Proiectul de reglementare nu pare a conţine nicio garanţie în acest sens", se mai arată în avizul semnat de Mario Draghi.

Puteţi accesa întregul text al avizului semnat de Mario Draghi aici.

(S.A.)

-------------

Actualizare 16:34 Iohannis: "Legea dării în plată este binevenită, dar forma Parlamentului riscă să creeze dificultăţi"

Preşedintele Klaus Iohannis a comentat, astăzi, pe Facebook, decizia de a transmite Parlamentului legea privind darea în plată, afirmând că acest proiect este "bine-venit", dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei cu credite, riscă să creeze "dificultăţi".

"Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiţi, astfel încât să fie eliminate neclarităţile şi evitate confuziile", a scris, pe pagina de socializare, Klaus Iohannis.

(A.L.)

---------------

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut astăzi reexaminarea Legii privind darea în plată, trimiţând-o Parlamentului, informează Administraţia Prezidenţială.

Potrivit cererii de reexaminare, principiul dării în plată este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor. Aplicarea acestui concept este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, se arată în solicitarea preşedintelui către Parlament.

"Darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime. Pe de altă parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflaţi în imposibilitatea de a-şi achita creditele ipotecare pentru achiziţionarea de locuinţe şi creditorii acestora răspunde, totodată, unei problematici care are şi profunde conotaţii sociale şi pentru care soluţiile legislative trebuie să ofere celor aflaţi într-o asemenea situaţie predictibilitate şi securitate juridică. Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare şi lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor", susţine şeful statului în cerere.

Iohannis consideră că prin instituirea unor proceduri menite să deroge de la Codul de procedură civilă, prin derogarea cvasi-generală de la Codul civil, prin absenţa unor prevederi exprese de corelare cu alte acte normative incidente, precum şi prin utilizarea unei terminologii neclare, Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în forma transmisă la promulgare, poate genera dificultăţi în aplicare şi o practică judiciară neunitară.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în noiembrie, ca for decizional, cu 233 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.

În ultima perioadă, de când Legea dării în plată a fost aprobată în Parlament, au avut loc controverse aprinse între părţile implicate - iniţiatori, bănci, BNR şi consumatori.