UPDATE/ COMISIA EUROPEANĂ, COMUNICAT OFICIAL DESPRE MCV: "Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare"

Actualizare 19:30 Monica Macovei: "Raportul MCV, un mare pas înapoi cauzat de PSD-ALDE"

Europarlamentarul Monica Macovei a declarat astăzi că avertismentul din raportul MCV care vizează riscul redeschiderii unor chestiuni care, în ianuarie 2017, au fost considerate închise, este un mare pas înapoi cauzat de coaliţia PSD-ALDE.

Monica Macovei a precizat prin intermediul unui comunicat de presă: "Este cel mai dur mesaj al Comisiei Europene din rapoartele MCV, avertizând că există «riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise». Acesta este un mare pas înapoi cauzat de PSD&ALDE, care trebuie să plătească. Niciodată nu s-a pus problema redeschiderii unor chestiuni închise. Mesajul dur pentru paşii înapoi făcuţi de politicieni pentru a scăpa de dosare penale este subliniat de încă o frază cheie din raportul MCV dat astăzi publicităţii: «Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare»."

De asemenea, Monia Macovei a afirmat că avertismentele Comisiei Europene sunt o dovadă clară că modificările iniţiate de Tudorel Toader şi de PSD-ALDE sunt "toxice" pentru sistemul judiciar.

"Schimbările propuse de Toader la legile justiţiei, în special cele privind inspecţia judiciară, răspunderea magistraţilor şi procedura de numire a procurorilor cu funcţii de conducere, sunt considerate ca fiind «aspecte care afectează independenţa sistemului judiciar» şi pot constitui un motiv pentru reexaminarea raportului de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independenţa sistemului judiciar. Comisia Europeană sancţionează deciziile de la nivel guvernamental şi subliniază tensiunile crescânde dintre Parlament, Guvern şi sistemul judiciar, fiind menţionate inclusiv OUG 13 şi refuzul autorităţilor de a solicita avizul Comisiei de la Veneţia pentru schimbarea procedurii de numire a procurorilor şefi, precum şi atacurile politicienilor şi ale unor instituţii de presă la adresa magistraţilor", a declarat europarlamentarul.

(G.F.)

----------

Actualizare 18:35 CSM: La modul generic, concluziile raportului nu pot fi calificate ca fiind pozitive

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a precizat că, la modul generic, concluziile raportului nu pot fi calificate ca fiind pozitive, în condiţiile în care Comisia a statuat că nu poate încă să conchidă, în această etapă, că vreunul dintre obiectivele de referinţă este îndeplinit în mod satisfăcător.

De asemenea, CSM afirmă prin intermediul unui comunciat de presă că în ceea ce priveşte recomandarea elaborării unui program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a responsabilizării, raportul menţionează îndeplinirea la nivel satisfăcător a acesteia, sub rezerva aplicării practice în viitor. În acest sens, CSM subliniază că raportul subliniază măsurile întreprinse de Consiliul Superior al Magistraturii de la începutul anului 2017: rezentarea priorităţilor pentru mandatul său (2017 - 2022); promovarea transparenţei şi a deschiderii prin crearea unui nou site, participarea directă a reprezentanţilor instanţelor, ai asociaţiilor profesionale sau ai ONG-urilor la reuniunile Consiliului; organizarea de consultări cu instanţele şi parchetele care s-au dovedit un canal important de comunicare; demararea unui program şi a unei strategii colective ce vor viza activităţi de informare, măsuri de îmbunătăţire a imaginii publice a sistemului judiciar, relaţiile cu mass-media şi cooperarea cu Guvernul şi Parlamentul.

"Se cuvine a fi menţionate recomandările adresate Consiliului în sensul că acesta ar trebui să continue să îşi consolideze activitatea de apărare a reputaţiei magistraturii în mod coerent şi eficient, să contribuie la un dialog constructiv şi transparent cu Guvernul şi Parlamentul, precum şi să promoveze consolidarea în continuare a cooperării dintre instituţiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesoluţionate, inclusiv cele privind funcţionarea Inspecţiei Judiciare. În concluziile raportului se arată că, pe parcursul perioadei de 9 luni de la momentul publicării în ianuarie 2017, au fost realizate progrese cu privire la o serie de recomandări-cheie, în special recomandarea 8, care a fost îndeplinită în mod satisfăcător şi, sub rezerva aplicării practice, recomandările 2, 7 şi 12", precizează sursa citată.

CSM a mai remarcat o serie de aspecte relevante menţionate în cuprinsul raportului cu privire la:faptul că reforma ce trebuia să aibă loc în cursul anului 2017 nu a mai avut loc, fiind încetinit astfel ritmul implementării unora dintre recomandări, existând chiar riscul redeschiderii altora care au fost considerate ca închise prin raportul din ianuarie 2017, atacurile şi punerea la îndoială a independenţei justiţiei constituind un motiv de îngrijorare sau faptul că situaţia politică şi propunerile legislative care riscă să aibă un impact negativ asupra reformei au încetinit realizarea de progrese.

De asemenea CSM menţionează caracterul esenţial al asigurării unui proces legislativ deschis, transparent şi constructiv cu privire la legile justiţiei din partea Guvernului şi a Parlamentului, în cadrul căruia independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care să va ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia, cu menţiunea că acestea reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformei şi un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin MCV sau menţinerea criticilor generice la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti care a rămas o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice, în contradicţie cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii, în ceea ce priveşte continuarea reformei susţinute de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi cu necesitatea de a respecta independenţa sistemului judiciar.

(G.F.)

-----------

Actualizare 18:10 DNA: Raportul avertizează că orice presiuni asupra luptei anticorupţie poate determina reevaluarea concluziilor

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) precizează că Raportul MCV atrage atenţia că presiunile negative asupra luptei anticorupţie pot determina reevaluarea concluziilor cu privire la unul dintre cele patru obiective de referinţă în funcţie de care se analizează progresele reformei sistemului judiciar, cel referitor la combaterea corupţiei la nivel înalt.

DNA transmite prin intermediul unui comunicat de presă: "Prezentul Raport subliniază că o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul acestui obiectiv se bazează pe o Direcţie Naţională Anticorupţie independentă, care să fie în măsură să îşi desfăşoare activităţile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziţie şi să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie a continuat să înregistreze rezultate, în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, a fost menţionat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referinţă nr. 3. Recomandarea se referă la responsabilizarea Parlamentului, în deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmărire penală, de a autoriza măsuri preventive, cum ar fi percheziţii sau arestări, şi la cereri de autorizare a anchetării parlamentarilor, atunci când aceştia ocupă sau au ocupat funcţia de ministru (denumită în continuare "ridicarea imunităţii"). Concret raportul recomandă Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie".

Potrivit DNA, în raportul anterior, publicat în luna ianuarie 2017, Comisia a arătat că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare a corupţiei ca infracţiune sau provocările majore la adresa independenţei şi eficienţei activităţii de urmărire penală ori trimitere în judecată a infracţiunilor de corupţie, ar constitui un regres.

De asemenea, procurorii anticorupţie subliniază că Raportul a constatat că progresul pozitiv şi rezultatele bune ale instituţiilor judiciare au fost puse sub semnul întrebării de anumite evenimente, cum ar fi: Ordonanţa de urgenţă de dezincriminare a anumitor infracţiuni de corupţie, între care abuzul în serviciu (ianuarie 2017) care, deşi abrogată, a lăsat loc unor îndoieli în spaţiul public sau propunerile de modificare a legilor Justiţiei, iniţiate la sfârşitul lunii august.

(G.F.)

----------

Actualizare 15:50 Ministerul Public: Concluziile raportului MCV privind independenţa justiţiei, similare poziţiei exprimate constant de noi

Conducerea Ministerului Public a luat act de concluziile şi recomandările cuprinse în raportul MCV, constatând că punctul de vedere formulat de Comisia Europeană în chestiunile fundamentale privind independenţa justiţiei şi cariera magistraţilor este similar cu poziţia exprimată în mod constant de Parchetul General, respectiv că propunerile referitoare la legile justiţiei au avut un impact negativ legat de progresele deja înregistrate.

Într-un comunicat al Ministerului Public se arată: "Conducerea Ministerului Public a luat act de concluziile şi recomandările cuprinse în Raportul MCV, făcut public în cursul zilei de astăzi, 15.11.2017. Se constată că punctul de vedere formulat de Comisia Europeană în chestiunile fundamentale privind independenţa justiţiei şi cariera magistraţilor este similar cu poziţia exprimată în mod constant de Ministerul Public, respectiv se reţine în Raport că propunerile referitoare la legile justiţiei au avut un impact negativ legat de progresele deja înregistrate. Punerea la îndoială a independenţei sistemului judiciar a reprezentat un motiv de îngrijorare în cadrul Raportului. Astfel, deşi s-au înregistrat progrese privind implementarea unor recomandări, tendinţa generală a anului 2017 a fost una de regres, ce ar putea avea drept consecinţă revenirea la unele recomandări considerate îndeplinite în Raportul din ianuarie 2017. Comisia reţine că este nevoie de o reală cooperare între instituţiile statului, care să ţină seama de respectarea independenţei justiţiei şi care să conducă într-un viitor apropiat la îndeplinirea recomandărilor din Raport. Totodată, se reţine în Raport că în adoptarea legilor justiţiei se recomandă să se aibă în vedere propunerile formulate de corpul magistraţilor, iar procedura legislativă să se desfăşoare în condiţii de transparenţă totală".

(S.A.)

-------------

Actualizare 15:31 Dacian Cioloş: "E clară intenţia CE de a pune capăt mecanismului MCV doar dacă statul de drept şi independenţa justiţiei sunt respectate"

În raportul MCV este foarte clar exprimată intenţia Comisiei Europene (CE) de a pune capăt acestui mecanism înainte de începerea Preşedinţiei României la Consiliul UE, doar dacă ţara naostră demonstrează că statul de drept şi independenţa justiţiei sunt respectate, consideră fostul premier Dacian Cioloş.

Domnia sa a scris, pe Facebook: "Nu pentru a face plăcere cuiva de la Bruxelles, din capitalele statelor democratice sau din altă parte, ci pentru că acestea fac parte din valorile la care am aderat odată cu intrarea în UE şi care stau la baza bunăstării şi a libertăţilor fundamentale ale omului. Anul trecut s-au făcut progrese considerabile în acest sens. La acea vreme, atât guvernul cât şi societatea civilă, alături de instituţiile din sistemul judiciar au dovedit că asta îşi doresc pentru România. Anul acesta, guvernul şi majoritatea politică din parlament au luat din nou justiţia la ochi. La începutul anului, cu o tentativă de lovitură scurtă în plină figură. După ieşirea oamenilor în stradă, loviturile s-au reluat dar mai «finuţ», pentru a nu se vedea vânătăile, însă obiectivele par să rămână aceleaşi: subordonarea politică (şi nu evitarea abuzurilor aşa cum ni se spune) a sistemului judiciar care pare să încurce socotelile unora care au impresia în continuare că puterea politică vremelnică înseamnă dreptul de a trata statul şi bunurile publice ca pe propria moşie".

Dacian Cioloş a precizat că acest gen de semnale precum cel al Comisiei Europene sunt utile, dar nu vor putea înlocui niciodată voinţa şi sinceritatea politică în a accepta că fără justiţie independentă nu vom scăpa de tentaţia corupţiei, nici la vârful şi nici la baza societăţii.

Fostul premier a mai scris: "Şi că fără cinste şi onestitate nu vom avea bunăstare consolidată oricât de bine ar merge economia. Acei politicieni care încă ezită în a face ceea ce spun atunci când clamează susţinerea independenţei justiţiei trebuie să aleagă sinceritatea. Iar cei care stau pe margine sperând că lucrurile se vor schimba de la sine să-şi asume la viitoarele alegeri un rol activ. Până la alegeri să dăm semnalul clar celor care acum abuzează de puterea dată de o majoritate politică în Parlament şi la guvernare că modificările legislative care merg împotriva independentei justiţiei şi a statului de drept nu ne reprezintă pe cei mulţi".

(S.A.)

------------

Actualizare 15:20 Europarlamentarul PNL Daniel Buda: "Raportul MCV este expresia neputinţei şi a incompetenţei Guvernului PSD-ALDE"

Raportul MCV publicat astăzi de Comisia Europeană reprezintă expresia neputinţei şi a incompetenţei Guvernului PSD-ALDE care întoarce ţara noastră la nivelul anilor 2000, consideră europarlamentarul PNL Daniel Buda.

Într-un comunicat trimis Redacţiei, Daniel Buda afirmă: "Astăzi Comisia Europeană a publicat raportul MCV pe justiţie, în care România este din nou pusă la colţ în special din cauza atacurilor din ultimele luni faţă de independenţa sistemului judiciar. Acest lucru reprezintă o sursă serioasă de îngrijorare pentru Comisie care, prin vocea prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, ne transmite faptul că ţara noastră a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor restante, existând riscul redeschiderii unor capitole care au fost considerate deja închise.

Din păcate, Guvernarea PSD-ALDE şi, mai ales ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader, nu au ţinut cont de recomandările din raportul MCV din luna ianuarie 2017 şi nici de recomandările verbale pe care însuşi prim-vicepreşedintele Comisiei, domnul Frans Timmermans, le-a transmis României în luna februarie a acestui an din plenul Parlamentului European atunci când a avut loc dezbaterea pe marginea statului de drept şi a democraţiei din România. În acea perioadă peste 400.000 de mii de români din peste 50 de oraşe din ţară şi străinătate au ieşit în stradă pentru a cere abrogarea ordonanţei de urgenţă nr. 13 care modifica, la ceas de seară Codul Penal şi de Procedură Penală.

Acum 10 ani, în momentul aderării la Uniunea Europeană, ţara noastră s-a angajat în mod ferm pentru un parcurs european, iar cetăţenii, prin mişcările de stradă, demonstrează că doresc să fie continuate aceste angajamente, dincolo de refuzul actualei guvernări".

Europarlamentarul mai susţine că ţara noastră merită politicieni care să lupte pentru democraţie, pentru statul de drept şi pentru respectarea justiţiei şi nu politicieni care prin acţiuni sau declaraţii să întoarcă spatele progreselor înregistrate până în prezent.

Daniel Buda le solicită premierului Mihai Tudose, ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, şi tuturor factorilor de decizie de la nivel guvernamental să nu întoarcă ţara în trecut şi să cântărească cu atenţie următorii paşi pe care ţara noastră îi va face.

"Parcursul european al României este ireversibil şi nimeni şi nimic nu poate să împiedice acest lucru", conchide liberalul.

(S.A.)

-----------

Actualizare 15:15 Iordache: "Avem restanţe, dar în perioada următoare vor fi îndeplinite, astfel încât în 2018 MCV să fie ridicat"

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Florin Iordache, a declarat, referitor la raportul MCV, că România mai are încă restanţe în ceea ce priveşte îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene, dar a precizat că acestea vor fi îndeplinite în perioada următoare, astfel încât ţara noastră să nu se mai afle sub monitorizare începând de anul viitor, potrivit unei surse din presă.

Florin Iordache a menţioant, citat de News.ro: "Cuvintele care se degajă la prima citire (a raportului MCV - n. red.) sunt acelea de transparenţă, de continuare a reformelor, de responsabilitate, lucru pe care îl facem şi noi acum, şi de o continuare a discuţiilor între autorităţi. Deci eu cred că printr-o mai mare colaborare între toate autorităţile care sunt implicate în acest proces fără îndoială în anul 2018 raportul MCV va arăta că într-adevăr Mecanismul de cooperare şi verificare pentru România să fie ridicat".

Conform sursei, el a susţinut că o parte dintre condiţionalităţile impuse de Comisia Europeană României au fost deja îndeplinite, o parte sunt în curs de îndeplinire, iar altele, care înseamnă legislaţia şi colaborarea instituţională între autorităţi, sunt acum în desfăşurare.

Iordache a adăugat: "Codul de conduită a fost adoptat, sunt alte chestiuni care vizează colaborarea instituţională şi punerea în concordanţă cu deciziile CCR, deci, dacă citim foarte atent acest raport eu nu pot decât să remarc faptul că sunt foarte multe lucruri îndeplinite. Într-adevăr avem şi restanţe, dar fără îndoială în perioada următoare toate aceste restanţe vor fi îndeplinite astfel încât obiectivul României în acest moment că în anul 2018 MCV pentru România să fie ridicat".

Deputatul social-democrat a mai spus că, dacă va fi cazul, România va consulta Comisia de la Veneţia în privinţa modalităţii de numire a procurorilor de rang înalt, aşa cum recomandă raportul MCV, se informează în sursă.

Deputatul a conchis: "Dacă va fi necesar sau, aşa cum recomandă şi în raport, se vor modifica anumite prevederi şi trebuie să solicităm un punct de vedere al Comisiei (de la Veneţia - n. red.), fără îndoială vom îl solicita, în ceea ce priveşte numirea procurorilor de rang înalt. Dar dacă, aşa cum s-a văzut în toate amendamentele, cât şi în proiectul legii, nu se modifică modalitatea de numire a procurorilor de rang înalt, nu este necesar să solicităm un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia. Dar, rept, dacă vor fi modificări şi se va impune solicitarea unui punct de vedere, fără îndoială îl vom cere".

(A.C.)

-----------

Actualizare 14:32 Barna (USR):"Raportul MCV ne arată că, din punctul de vedere al Comisiei Europene, acest an a fost pierdut"

Raportul privind MCV publicat astăzi arată că, din punctul de vedere al Comisiei Europene, acest an a fost unul pierdut pentru România, a declarat Dan Barna, preşedintele USR.

Domnia sa a afirmat, potrivit Agerpres: "Dacă ar fi să privim în termeni de aşteptăm rezultatul analizelor medicale, iată că primim nişte analize pozitive din punct de vedere medical, negative din punct de vedere a ceea ce înseamnă Justiţia în România. Vedem cum Comisia Europeană nu face decât să confirme ceea ce USR a spus în declaraţiile şi în poziţiile sale din ultimele săptămâni - faptul că numirile procurorilor sau modificarea mecanismului de numire a procurorilor trebuie făcută după consultarea Comisiei de la Veneţia şi vedem că această îngrijorare este verbalizată expres în raportul Comisiei. Este un raport care nu face decât să ne arate, şi ăsta e poate lucrul cel mai grav, că, din punct de vedere al Comisiei Europene, acest an a fost un an pierdut. Se vorbeşte în mod expres despre pierderea vitezei pentru reformele Justiţiei care păreau că merg într-o direcţie bună".

El a adăugat că raportul anterior vorbea despre lucrurile pozitive pe care România le face şi despre faptul că ţara noastră e aproape de ridicarea MCV, în timp ce noul raport arată că ţara noastră "a făcut paşi înapoi".

Barna a conchis:"Raportul acesta ne arată neechivoc că România a făcut paşi înapoi, guvernarea PSD agresează Justiţia şi vedem în termeni diplomatici acest mesaj este transmis foarte clar Guvernului PSD - modalitatea prin care se încearcă realizarea de paşi înapoi nu va fi acceptată de către Comisia Europeană şi, din acest punct de vedere, avem un raport negativ. Avem un raport care arată că, pentru România, MCV este un mecanism necesar şi va continua să existe, concluziile acestea fiind susţinute neechivoc de USR".

(S.A.)

--------------

Actualizare 13:34 Iohannis: "Raportul MCV, un serios semnal de alarmă de care coaliţia de guvernare trebuie să ţină cont"

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei (MCV) reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliţia de guvernare trebuie să ţină cont.

Potrivit preşedintelui, dacă acţiunile Guvernului şi Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiţiei vor continua în aceeaşi direcţie ca şi până acum, România va face paşi înapoi în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.

Administraţia Prezidenţială arată, într-un comunicat de presă, că preşedintele Klaus Iohannis împărtăşeşte opinia Comisiei Europene conform căreia procesul de modificare a acestei legislaţii trebuie să fie unul cât mai transparent şi cu luarea în considerare a poziţiei tuturor actorilor din sistemul judiciar.

"De la raportul din luna ianuarie 2017, care a consemnat progresele semnificative înregistrate pe parcursul anului 2016, în cel publicat astăzi, Comisia Europeană arată că doar una dintre cele 12 recomandări este implementată satisfăcător şi doar la alte 3 recomandări s-au înregistrat progrese reale", a mai spus Iohannis.

Iohannis a mai susţinut: "Comisia Europeană atenţionează că impulsul pentru reforma sistemului judiciar a fost în general pierdut pe parcursul anului 2017 şi a încetinit procesul de îndeplinire a recomandărilor, existând riscul repunerii în discuţie a unor subiecte pe care raportul din luna ianuarie 2017 le-a considerat ca fiind implementate. În cei zece ani care au trecut de la aderarea României la Uniunea Europeană, ţara noastră a făcut progrese importante în domeniul justiţiei, progrese la care ultimele rapoarte MCV au făcut constant referire. În acelaşi timp, finalizarea monitorizării României prin acest mecanism depinde în mod direct de caracterul sustenabil şi ireversibil al acestor reforme".

Klaus Iohannis atrage atenţia că întregul efort făcut de România pentru întărirea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterea corupţiei poate fi periclitat de acţiunile unor oameni politici care refuză să accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetăţenilor, şi nu a unor interese partizane sau de grup.

Potrivit acestuia, afectarea independenţei sistemului judiciar şi, în general, orice presiune sau încercare de a controla politic justiţia nu fac altceva decât să întoarcă România spre trecut.

Preşedintele Klaus Iohannis mai spune că va uza de toate atribuţiile sale constituţionale pentru a asigura independenţa justiţiei şi un stat de drept funcţional.

"Aceasta este viziunea unei Românii europene puternice, susţinută prin vot de milioane de cetăţeni", adaugă el.

(A.C.)

-----

Actualizare 13:00 Ministrul Justiţiei: "Concluzia e pozitivă,România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al CE"

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a afirmat miercuri, referindu-se la concluziile raportului MCV, care consemnează încetinirea reformelor, că documentul are o concluzie pozitivă, respectiv că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al comisiei, potrivit unei surse din presă.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a spus că acest raport este unul de etapă, informează News.ro.

Ministrul Justiţiei a declarat: "Un lucru foarte important de subliniat - este un raport de etapă, un raport care consemnează progresele de la ultimul raport din ianuarie. Raportul evidenţiază multe din progresele înregistrate faţă de ianuarie, fundamentând concluzia Comisiei, în sensul îndeplinirii MCV într-un viitor apropiat. Este şi un angajament asumat - ca la preluarea preşedinţiei Consiliului, la începutul lui 2019, România să nu se mai afle sub MCV. Evoluţia se încadrează în acest angajament".

Conform sursei, el a spus că trei dintre recomanări - 2, 7 şi 18 - ar fi putut fi considerate îndeplinite, dar în actualul raport se adaugă cerinţe noi.

"Codurile de conduită sunt adoptate, Agenţia de administrare a bunurilor indisponibilizate este complet operaţională. Raportul pune accentul pe confirmarea rezultatelor, aspect care nu figurează în textul recomandărilor din ianuarie 2017, adăugandu-se cerinţe noi. Recomandarea era de adoptare a celor două coduri. Actualul raport vizează şi implementarea acestora. La recomandarea numărul 1, privind numirile procurorilor de rang înalt, CE se referă la legile justiţiei, aşadar la soluţiile legislative care sunt încă în dezbatere", a afirmat Toader.

El a susţinut că şi în privinţa celorlalte recomandări ale CE din ianuarie 2017 s-au înregistrat progrese.

Tudorel Toader a menţionat: "Am reactivat şi am operaţionalizat structuri înfiinţare în cadrul MCV - comisia de monitorizare a raportului, Consiliul de management strategic, prin mijlocirea cărora s-au realizat progresele consemnate până în prezent. Am dinamizat implementarea Strategiei naţionale anticorupţie. Prin experţii desemnaţi, realizăm misiuni de evaluare şi suntem încredinţaţi că această strategie are vocaţia de a înlocui printr-un mecanism intern, preventiv, mecanismul instituit de CE care şi-a atins parţial scopul şi îşi va atinge pe deplin rolul în 2018".

El a cerut "tuturor autorităţile implicate" o cooperare constituţională loială, dezbateri reale şi fundamentate pe necesităţile sistemului judiciar, spunând că va intensifica dialogul instituţional. "În acest sens, vom stabili termene de răspuns pentru partenerii implicaţi în realizarea recomandărilor MVC pentru dinamizarea procesului de implementare a acestuia", a declarat ministrul Justiţiei.

"Afirm profunda angajare a autorităţilor române, în sensul îndeplinirii tuturor recomandărilor contând pe sprijinul CE în atingerea obiectivului de realizare a MCV", a mai spus ministrul.

Întrebat despre îngrijorările CE, Toader a răspuns: "Important este că nu s-a înregistrat regrese, iar evoluţia este de atingere a celor 12 recomandări".

(A.C.)

------

Actualizare 11:51

Comisia Europeană arată în raportul MCV publicat astăzi că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise, potrivit unui comunicat de presă.

Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare, mai spune CE.

Prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans a declarat că au fost constatate progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. El spune că se bazează pe Guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul,

"Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei", a spus Frans Timmermans.

Potrivit raportului publicat, s-au realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări. Este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.

Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV. Către sfârşitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.

Cel de-al 17-lea raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România este publicat într-un moment marcat de controversata modificare a legilor justiţiei.

Ultimul raport MCV a fost publicat în ianuarie, Comisia Europeană prezentând atunci condiţiile şi 12 recomandări pe care România le are de îndeplinit pentru a permite ridicarea MCV.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmerman, a transmis Guvernului de la Bucureşti că ridicarea MCV depinde de îndeplinirea celor 12 recomandări din raportul din ianuarie.

• Redăm în continuare raportul integral al Comisiei Europene:

"Comisia publică raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare

Strasbourg, 15 noiembrie 2017

Comisia Europeană a publicat astăzi cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.

Raportul de astăzi analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.

Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a declarat: "Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei."

Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani şi a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcţia îndeplinirii tuturor obiectivelor de referinţă ale MCV. Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare şi de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei. Comisia prezintă în mod regulat rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Rapoartele se bazează pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţii internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei şi metodologia utilizată în cadrul MCV s-au bucurat în mod constant de un sprijin ferm din partea Consiliului de Miniştri.

În raportul anterior privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a evaluat şi a trecut în revistă realizările din ultimii 10 ani şi etapele care mai trebuie parcurse în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV. Comisia a formulat 12 recomandări, axate în majoritate pe responsabilitatea şi pe răspunderea autorităţilor române, precum şi pe garanţiile interne necesare pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor. Raportul a evidenţiat faptul că rapiditatea procesului va depinde de cât de repede va putea România să pună în aplicare recomandările într-un mod ireversibil şi, de asemenea, de evitarea evoluţiilor negative care ar putea pune sub semnul întrebării progresele din ultimii 10 ani.

Raportul de astăzi se referă la perioada care a trecut din ianuarie 2017. El conţine evaluarea Comisiei privind modul în care autorităţile române au pus în aplicare cele 12 recomandări şi este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă analiza detaliată efectuată de aceasta, pe baza dialogului continuu dintre autorităţile române şi serviciile Comisiei".

(A.C.)

-----

Comisia Europeană publică, astăzi, raportul cu privire la progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), potrivit unei surse din presă.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat că raportul va fi publicat la ora 11.00, iar la ora 11.30 el va susţine o conferinţă de presă pentru a prezenta concluziile acestuia, informează News.ro.

Cel de-al 17-lea raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România este publicat într-un moment marcat de controversata modificare a legilor justiţiei.

Ultimul raport MCV a fost publicat în ianuarie, Comisia Europeană prezentând atunci condiţiile şi 12 recomandări pe care România le are de îndeplinit pentru a permite ridicarea MCV.

În ultimul raport MCV publicat în luna ianuarie se preciza: "Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei şi îndeplinirea ultimelor recomandări cerute sunt esenţiale pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV)".

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmerman, a transmis Guvernului de la Bucureşti că ridicarea MCV depinde de îndeplinirea celor 12 recomandări din raportul din ianuarie.

Potrivit sursei citate, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, în 11 mai, la Bucureşti, că vrea ca MCV să fie ridicat şi ca România să fie primită în Spaţiul Schengen înainte de a prelua preşedinţia Consiliului European, în primul semestru al anului 2019.