ALEX MILCEV, EY ROMÂNIA:  "Potenţialul criptomonedelor, ameninţat de furt şi evaziune fiscală"

Criptomonedele au capacitatea de a schimba în mod pozitiv serviciile financiare prin creşterea vitezei şi reducerea costurilor afacerilor, dar sunt necesare acţiuni internaţionale coordonate în ceea ce priveşte reglementările, în vederea asigurării că aceste noi monede nu permit activitatea infracţională şi evaziunea fiscală, susţine Alex Milcev, liderul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, din cadrul EY România, într-un raport remis Redacţiei.

Domnia sa spune: "Pe măsură ce se accelerează dezvoltarea pieţelor de criptomonede, creşte şi nevoia urgentă de reglementare cu privire la aceste criptoactive. Multă lume presupune că securitatea tehnologiei blockchain şi registrul public aproape inviolabil care stă la baza criptomonedelor asigură securitatea acestora. Dar, impunerea de verificări privind aplicarea reglementărilor nu va fi uşoară. Mulţi argumentează că fluctuaţiile dramatice ale preţului fac ca aceste monede virtuale să se asemene mai mult mărfurilor decât unor monede. Organele de reglementare sunt nedumerite de cadrul netradiţional în care funcţionează şi peste tot în lume observăm discrepanţe de opinie cu privire la caracterul solid şi utilizarea acestora".

Potrivit oficialului EY, este necesar ca riscurile criptomonedelor să fie rezolvate înainte ca acestea să îşi atingă potenţialul.

Alex Milcev a precizat: "Multe riscuri sunt legate de caracterul anonim al criptomonedelor. Cu toate că ruta unei criptomonede pe reţeaua distribuită deschisă şi descentralizată a registrului este transparentă, nu acelaşi lucru se poate spune despre proprietatea curentă a tokenului respectiv şi la ce s-a folosit. Caracterul anonim nu este compatibil cu legile actuale şi cu tendinţele de reglementare globale care solicită mai multă transparenţă pentru a preveni spălarea de bani, evitarea taxelor şi alte activităţi infracţionale. Dacă guvernele nu pot vedea o tranzacţie, nu pot identifica taxele evitate".

Oficialul EY România precizează că şi marile instituţii financiare sunt puse într-o situţie dificilă din cauza caracterului anonim al criptomonedelor şi că noile legi ce înăspresc regulile de răspundere pentru marile companii, cum ar fi băncile şi firmele de contabilitate, este posibil să aibă impact asupra disponibilităţii instituţiilor financiare de a accepta sau transfera criptomonede.

"Directivele din Uniunea Europeană şi Marea Britanie de prevenire a spălării banilor şi Legea privind Finanţările Infracţionale obligă instituţiile financiare să se asigure că nu efectuează nicio tranzacţie care are legătură cu activităţi infracţionale. Chiar şi «neconfirmarea» că s-au plătit taxele pe criptomonedele transferate la o bancă ar putea fi considerată drept o facilitare a activităţii infracţionale", spune Milcev.

Conform reprezentantului EY România, cea de-a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor, publicată în iulie 2018, este un prim pas în vederea reglementărilor în domeniu.

Alex Milcev a explicat: "Directiva defineşte, în premieră, moneda virtuală, ca fiind o reprezentare virtuală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este neapărat ataşată la o monedă legal stabilită şi nu posedă un statut juridic de monedă sau bani. Este însă acceptată de persoane fizice sau juridice, ca mijloc de schimb, şi poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată electronic".

În plus, aplicarea Directivei a fost extinsă şi asupra furnizorilor de portofele electronice şi de servicii de schimb între monedele virtuale şi cele "fiat" (tradiţionale), spune Alex Milcev, adăugând: "Drept urmare, aceştia vor fi obligaţi să implementeze procese interne de cunoaştere a clientului («Know Your Client»), să monitorizeze permanent relaţiile cu clienţii şi să raporteze entităţilor guvernamentale orice activitate suspectă".

Potrivit lui Milcev, lipsa actuală a unui consens internaţional cu privire la guvernanţa criptomonedelor perpetuează diferenţele, creşte oportunităţile de sustragere de la reglementări şi contravine standardelor comune de raportare, Legii de conformitate fiscală privind conturile străine (FATCA) şi schimburilor de date interguvernamentale.

Astfel, este nevoie de o abordare globală consecventă în ceea ce priveşte reglementarea criptomonedelor, folosind noi metode adaptate acestui nou instrument financiar.