Banca Naţională a României (BNR) are în vedere participarea la constituirea Contrapărţii Centrale în ţara noastră a precizat, la finalul săptămânii trecute, Alexandru Dobrev, şef serviciu al direcţiei de monitorizare a infrastructurilor pieţei financiare şi a plăţilor în BNR, în cadrul seminarului "Noua Lege a pieţei de capital - oportunităţi şi provocări", organizată de Asociaţia Brokerilor.
"Sperăm să contribuim la viitoarea Contraparte Centrală, care ne lipseşte şi pe care ar trebui să reuşim să o construim în România", a spus Alexandru Dobrev.
Recent, Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a precizat că, pentru înfiinţarea Contrapărţii Centrale, fără de care nu poate fi creată o piaţă de derivatelor în ţara noastră, s-a format un grup de lucru între ASF şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în care au fost invitate BNR, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Bursa Română de Mărfuri (BRM), pentru stabilirea condiţiilor creării acestei entităţi.
De asemenea, oficialul ASF a spus că pentru consultanţă şi pentru a urma paşii necesari în vederea autorizării Contrapărţii Centrale, s-a apelat la Contrapartea Centrală din Italia.
De altfel, construirea unei entităţi de acest tip în ţara noastră este unul dintre obiectivele actualei conduceri a BVB, Adrian Tănase, directorul general al operatorului de piaţă declarând că se lucrează la varianta unei Contrapărţi Centrale locală, care să poată fi implementată în cursul anului 2020.
Contrapartea Centrală este o entitate care se interpune între participanţii la piaţă, devenind contraparte pentru fiecare dintre ei. În acest mod, o tranzacţie se împarte în două, Contrapartea Centrală devenind cumpărător pentru vânzător şi vânzător pentru cumpărător. Aceasta garantează atât cumpărătorului, cât şi vânzătorului finalizarea decontării tranzacţiei.
Astfel, Contrapartea Centrală controlează riscul dintr-o piaţă, eliminând riscul de contraparte.