ALINA IANCU, CRAMEROMÂNIA.RO: "Peste 20% din totalul turiştilor care vizitează cramele din ţara noastră sunt străini"

Reporter: Ce înseamnă turism viticol?

Alina Iancu: Turismul viticol, cunoscut şi sub denumirea de turism vitivinicol, enoturism sau oenoturism, presupune vizitarea unei crame în prezenţa unui personal calificat. Este prezentat procesul tehnologic (vizită în cramă), se degustă vinuri, se servesc neutralizatori (pâine, brânză, etc.), iar dacă vremea este favorabilă, vizita continuă cu plimbări în vie.

O vizită la cramă durează aproximativ două ore, iar rezervările se fac în prealabil, cu 10-15 zile inainte.

La cerere, se pot servi mesele principale, prânz sau cină, oferite de cramă sau de o firmă de catering.

O mare parte dintre crame au condiţia unui grup minim de 6, 8 sau chiar 10 persoane.

De asemenea, unele dintre crame pot oferi cazarea sau turiştii pot opta pentru variantele din zonă (între 3-10 kilometri) dacă vor să petreacă mai mult timp în natură.

Reporter: Unde poţi face acest tip de turism în ţara noastră?

Alina Iancu: În 2016 am creat harta viticolă a cramelor care primesc turişti tocmai pentru a evidenţia zonele viticole ce pot fi vizitate. Până în momentul de faţă am identificat 61 de crame şi suntem siguri că în decursul acestui an numărul acestora va creşte.

România are şanse mari să atragă turişti şi prin prisma obiectivelor turistice din vecinătatea cramelor şi invers.

Putem lega uşor vizitarea unei crame de descoperirea altor obiective turistice din zonă. Un bun exemplu este Transilvania, deşi cramele nu sunt apropiate una faţă de cealaltă, au în vecinătatea lor foarte multe cetăţi medievale, sate săseşti cu istorie şi peisaje care pot impresiona.

Reporter: Care este valoarea medie a unei vizite la cramă?

Alina Iancu: Preţul mediu al unei degustări de 5 vinuri însoţite de o mică gustare rece şi apă este de 50 lei/persoană. Însă o degustare de vinuri poate ajunge şi la 100 - 200 lei atunci când se alege servirea vinurilor de top asociate cu preparate culinare diverse.

Un weekend pentru două persoane care include vizite la două crame, degustări de 10 - 12 vinuri, prânz, cină, cazare la cramă sau în apropierea cramei cu mic dejun inclus costă aproximativ 700 lei, plus transportul.

Dacă turiştii vor să se cazeze la conace şi doresc şi alte activităţi suplimentare oferite de crame, trebuie să mai scoată din buzunar înca 100 - 300 lei/sejur.

Reporter: Putem vorbi de existenţa unor circuite viti-turistice în ţara noastră?

Alina Iancu: Proiectele pe care le-am creat, CrameRomania.ro şi Revino.ro, creează astfel de circuite şi deja am pregătit hărţi viticole cu podgorii cunoscute din România, crame reprezentative care îşi deschid porţile turiştilor, locuri de cazare în zonă şi chiar şi câteva obiective turistice apropiate. Vom actualiza aceste activităţi în mod constant astfel încât informaţiile să fie cât mai relevante pentru turişti.

Reporter: Câte crame sunt, în prezent, în ţara noastră şi câte dintre acestea sunt deschise turiştilor?

Alina Iancu: În România sunt aproximativ 150 de crame care produc vin îmbuteliat şi aproape jumătate dintre acestea practică turismul viticol. Muntenia reuneşte cele mai multe crame, iar în zona Dealu Mare, între Ploieşti şi Buzău, cramele se află la distanţe mici una faţă de cealaltă şi beneficiază de multe locuri de cazare.

O altă zonă viticolă compactă se află în Drăgăşani unde cramele, peisajele, locurile de cazare duc la o experienţă uşor de comparat cu ceea ce turiştii pot vedea în afara ţării.

Zone uşor accesibile din Timişoara, la 30-50 de kilometri distanţă, sunt binecunoscuta Recaş sau Silagiu - Buziaş unde au apărut crame noi.

Deja pe drumul către mare, mai exact la ieşirea de pe A2 spre Cernavodă, avem o cramă nouă cu o arhitectură modernă care are şi regim de restaurant.

În zona Panciu, în Moldova, vom beneficia de locuri de cazare, de piste de biciclete printre vii şi de alte facilităţi de recreere.

Foarte aproape de Cluj, la 500 metri distanţă de Salina Turda, avem cramă cu locuri de cazare şi restaurant.

În momentul de faţă, martie 2017, peste 12 crame din ţară au locuri de cazare însă sunt alte unităţi în vecinătatea acestora care pot primi turişti şi pot susţine degustări de vinuri.

Reporter: Care a fost numărul turiştilor care au practicat anul trecut turismul viticol? Putem vorbi de o creştere faţă de anul trecut?

Alina Iancu: Creşterile de la un an la celălalt sunt evidente, iar numărul turiştilor străini depăşeste 20% din totalul turiştilor care vizitează cramele.

De exemplu, Cramele Recaş au avut în 2016 un număr aproximativ de 15.000 turişti dintre care 60% au fost străini. Crama Avincis a fost vizitată de peste 1.100 de turişti dintre care peste 20% au fost străini, iar numărul turiştilor faţă de 2015 a crescut cu 50%.

Reporter: Ce şanse de dezvoltare are ţara noastră pe acest segment al industriei turismului?

Alina Iancu: Înainte de toate, trebuie să ne creăm o identitate printr-o promovarea coerenta şi comună a vinurilor, a soiurilor locale şi a zonelor din care acestea provin.

Când spun promovare coerentă şi comună, mă refer la crame. La comunicarea serviciilor oferite prin unitate şi nu individual de fiecare cramă în parte.

Reporter: Care sunt modalităţile prin care promovaţi turismul viticol din ţara noastră?

Alina Iancu: Am început să călătoresc la cramele din România încă din 2011, iar de atunci şi până acum am vizitat peste 60 dintre cele aproximativ 150 unităţi de la noi din ţară care produc vinuri îmbuteliate. Descoperind poveştile, vinurile, peisajele şi oamenii locurilor, în ultimii doi ani şi jumătate m-am concentrat pe dezvoltarea proiectelor: "CrameRomania.ro" - singura bază de date bilingvă (română-engleză) online a cramelor din România, "ReVino.ro" - agregator de tipul Trip Advisor română-engleză şi "ReVino - Descoperă vinurile din România", salon de vinuri care anul acesta este la a doua ediţie, proiecte ce promovează vinurile premium şi turismul viticol din România.

Aici oamenii găsesc informaţii despre crame, albume cu fotografii, hărţi viticole astfel încât să poată identifica mai uşor zonele din România şi cramele ce pot fi vizitate, dar şi informaţii despre soiurile autohtone şi vinurile pe care le putem consuma în diverse situaţii.

Reporter: A devenit turismul viticol magnet pentru străini şi români? S-a format o piaţă? Sau este la început de drum?

Alina Iancu: Deşi câteva dintre ele practică turismul viticol de mai bine de cinci ani, foarte multe trebuie să îşi amenajeze săli de degustare, trebuie să califice personal pentru astfel de servicii, iar personalul este greu de găsit ţinând cont că zonele viticole sunt lângă sate şi prea puţine în apropierea oraşelor. Totodată, este necesar şi să se construiască mai multe locuri de cazare.

Reporter: Care este perioada propice pentru o vizită la crame?

Alina Iancu: Perioada aprilie - octombrie, pe care o şi recomand, pentru ca turiştii să se bucure mai mult de natură.

Reporter: Care este profilul clientului de turism viticol?

Alina Iancu: Publicul din România doritor să viziteze crame este format din persoane cu vârsta de peste 25 de ani, sunt consumatori de vinuri, cunoscători sau dornici să îl descopere, provin din toate mediile şi au venituri medii şi mari. Însă, întodeauna la evenimentele pe care le organizăm, aceşti iubitori de vinuri participă însoţiţi de prieteni sau colegi de serviciu.

Chiar şi pentru necunoscători, poveştile spuse la crame de oamenii locurilor îi fascinează şi îi fac să revină.

Turiştii străini care au apelat la noi pentru a vizita cramele sunt oameni de afaceri - din corporaţii, antreprenori şi diplomaţi - pasionaţi de vinuri care lucrează în ţară sau care îşi petrec câteva zile în ţară şi caută variante pentru a petrece weekend-ul.

Reporter: Cum stă ţara noastră la producţia de vin?

Alina Iancu: Potrivit International Organisation of Vine and Wine (OIV), după două recolte slabe, România a revenit la un nivel bun de producţie, pentru 2016 fiind estimată o producţie de 4,8 milioane hectolitri, cu 1,3 milioane hectolitri sau 37% mai mult decât în 2015, ceea ce o plasează pe locul 13 în clasamentul celor mai mari producători mondiali de vin.

Reporter: Vă mulţumesc!