AMBASADA RUSIEI LA BUCUREŞTI: "Încă un acces de paranoia anti-rusă la Kiev"

Ambasada Federaţiei Ruse a remarcat că mai multe surse din mass-media din România au cules şi au reprodus în masă o ştire falsă, lansată de aşa-zisul Serviciu de securitate al Ucrainei (SBU), potrivit unui comentariu al Ambasadei Rusiei la Bucureşti.

În comentariu se precizează: "În mod evident, confruntându-se cu un deficit de idei noi, urmaşii neo-nazişti de-a lui Bandera din Kiev au recurs din nou la minciuni provocatoare despre presupusul plan, urzit de servicii ruse speciale pentru a arunca în aer crucişătorul "Ucraina", demult lăsat imobilizat pe chei şi ruginit, pentru a organiza atacuri asupra "Societăţii Culturii Maghiare din Transcarpatia", şi, totodată, să şi incendieze vreo două şcoli cu predare în limba română din regiunea CernăuţI".

Obiectivele organizatorilor acestei provocări sunt evidente, susţine Ambasada Rusiei la Bucureşti.

Regimul de la Kiev, cel ce suferă de "mania grandorii naţionale" ar dori să distragă atenţia vecinilor săi de la acea politică de ucrainizare forţată, pe care o urmăreşte în mod constant, şi care s-a manifestat cel mai viu prin adoptarea "Legii Educaţiei" cu caracter discriminatoriu. Prevederile acestui document încalcă în mod deschis drepturile omului ale numeroaselor minorităţi naţionale din Ucraina, lipsindu-i pe copiii acestora de dreptul la educaţie în limba lor maternă, cu scopul de a schimba şi însăşi identitatea culturală în general.

Nu este deloc de prisos să fie constatat, în acest context, că acel Kiev care "aspiră pentru Europa", a ignorat cu mult succes comentariile Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei, care a menţionat necesitatea unei ajustări majore ale legii menţionate anterior, potrivit sursei citate.

Actuala provocare din partea SBU vizează, printre altele, şi prezentarea Rusiei drept inamicul comun, pentru a obţine de la Bucureşti, Budapesta şi Varşovia un refuz de a contracara împreună încălcarea masivă a drepturilor compatrioţilor lor în Ucraina, precum şi pentru a-i convinge că pe acestă temă nici nu este necesar să-şi readucă aminte de discriminarea limbii ruse, pe care o vorbeşte cea mai mare "minoritate naţională" a ţării.

Comportamentul autorităţilor ucrainene din ziua de astăzi, contribuind la diseminarea naţionalismul radical în ţară, cel care se exprimă din ce in ce mai des în forme de criminalitate şi de vandalism, este bine descris de proverbul românesc «Hoţul strigă: hoţu!».

Ambasada Rusiei la Bucureşti menţionează: "Astfel, moştenitorii ideologici ai incendiatorilor Reichstag-ului au ca scop să distragă atenţia opiniei publice din capitalele europene de la cele două atacuri barbare care au fost organizate pe 17 şi 18 februarie asupra Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură din Kiev, de la pogromurile sucursalelor băncilor ruseşti sau unor bănci care doar s-au părut cuiva ruseşti, pogromuri ce au devenit un fenomen obişnuit, fără să mai vorbim despre "mass-media eterodoxe" etc. Mai mult, se creează impresia că, la Kiev, astfel de acţiuni sunt deja considerate corespunzând "valorilor europene", cu o miză pe toleranţă maximă a Occidentului, deoarece aceste acţiuni sunt îndreptate împotriva Rusiei şi a ruşilor".

Aceste născociri ordinare ciudate ale neo-naziştilor ucraineni, care beneficiază de un sprijin larg de la Washington, ar fi, posibil, de ignorat, fiind complet lipsite de originalitate, potrivit sursei citate.

Ambasada a subliniat cu regret că astfel de provocări sunt destinate în primul rând pentru a intoxica la maxim atmosfera relaţiilor României, Ungariei, Poloniei şi a Uniunii Europene în ansamblu, cu Rusia, şi pentru a submina perspectivele de normalizare pragmatică a relaţiilor interstatale şi de detensionare politico-militară.