AMENINŢĂRILE SE AMPLIFICĂ Iranul, gata să coopereze cu Rusia, China şi India ca să contracareze acţiunile NATO în Europa

A.S.
Ziarul BURSA #Internaţional / 17 aprilie 2015

Iranul, gata să coopereze cu Rusia, China şi India ca să contracareze acţiunile NATO în Europa

Autorităţile ruse: "Ţările europene care vor găzdui sisteme antirachetă - obiective prioritare ale reacţiei militare a Rusiei"

George Maior: "Ofensiva informaţională rusă este efectuată cu o determinare şi un nivel de sofisticare din ce în ce mai ridicate"

Iranul a cerut o cooperare cu Rusia, India şi China pentru contracararea planurilor NATO de expansiune militară în Europa, a declarat ieri, la Moscova, Hossein Dehghan, ministrul iranian al Apărării. "Am dori să sprijinim ideea să dezvoltăm o cooperare multilaterală între China, Iran, Rusia, India care să se opună extinderii intenţionate a NATO spre est şi plasarea unui scut antirachetă în Europa", a spus oficialul iranian, care a subliniat că Iranul este pregătit să înceapă consultări pe această temă ca să fie asigurată stabilitatea în regiune.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul să contracareze ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

"Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă ale NATO au devenit obiective prioritare ale reacţiei militare a Rusiei", a atras atenţia ieri Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse, potrivit Wall Street Journal, explicând că sistemele antibalistice care vor fi montate în România şi Polonia reprezintă o ameninţare pentru ţara sa.

De asemenea, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că programul american de apărare anti-rachetă în Europa este parte a unui proiect global care vizează dezechilibrarea balanţei regionale.

Oficialul rus a mai precizat că programul american de apărare antirachetă rămâne o sursă de preocupare gravă.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a menţionat, în cursul unei conferinţe pentru securitate desfăşurate la Moscova: "Previziunile noastre privind sistemul global american de apărare antirachetă se adeveresc. Putem confirma că implementarea arhitecturii americane de apărare antibalistică reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii strategice". Oficialul rus a adăugat că scutul antirachetă NATO continuă să se extindă, în pofida acordului nuclear de principiu dintre marile puteri şi Iran.

Şoigu a precizat: "Este evident că ameninţarea rachetelor iraniene, folosită ca pretext de SUA şi de alte state membre NATO, a fost o cacealma. În pofida unor decizii substanţiale în negocierile pe tema programului nuclear iranian, nu îşi face nimeni iluzii privind revizuirea planurilor antirachetă ale Statelor Unite şi NATO. (...) Ţările NATO încearcă activ să ocupe spaţiu geopolitic, sporind consistent potenţialul militar în Europa de Est, apropiindu-se de frontierele Rusiei".

Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse, a amintit că numărul exerciţiilor militare efectuate de NATO s-a dublat în ultimul an, apropiindu-se de frontierele Rusiei.

La sfârşitul lunii martie, ambasadorul rus în Danemarca, Mihail Vanin, declara, potrivit Mediafax, că Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a explicat atunci că sistemul antirachetă NATO este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia.

Creşterea prezenţei NATO în Europa de Est a provocat îngrijorări din partea autorităţilor ruse. Procesul are loc pe fondul tensiunilor dintre Alianţă şi Moscova, în urma acuzaţiile NATO că Rusia a furnizat asistenţă militară miliţiilor din sud-estul Ucrainei.

Moscova a negat acuzaţiile, în timp ce ministrul adjunct rus al apărării, Anatoli Antonov, a numit activitatea NATO în Europa de Est ca fiind "nejustificată".

În luna februarie, NATO a anunţat creşterea forţei sale de reacţie rapidă de la 13.000 la 30.000 de militari, precum şi stabilirea de şase noi posturi de comandă în statele europene din apropierea frontierelor ruse.

GEORGE MAIOR, ÎN FT: "Rusia intensifică războiul informaţional anti-Occident"

Rusia a intensificat războiul informaţional contra Occidentului, prin atacuri cibernetice şi acţiuni de propagandă care vizează numeroase ţări, inclusiv România, afirmă fostul director SRI George Maior, într-un articol publicat în blogul Financial Times, pledând pentru o nouă strategie de securitate a UE şi NATO.

Fostul director SRI spune în articol: "După cum au arătat dezvăluirile despre atacurile cibernetice lansate în toamna anului trecut asupra Statelor Unite, Rusia este angajată într-un intens război informaţional împotriva Occidentului. Alte ţinte ale atacurilor cibernetice ruse au inclus Germania, Estonia, România, Ucraina şi Georgia. Aşa cum declara recent în Senatul SUA James Clapper, directorul serviciilor de informaţii americane, ameninţarea rusă este «mai gravă decât se estima iniţial». Capacitatea hackerilor ruşi de a accesa reţelele informatice ale Departamentului de Stat şi Casei Albe trebuie să fie un semnal de alarmă. Statele Unite şi NATO trebuie să răspundă acestor acţiuni prin dezvoltarea unor sisteme mai eficiente de contracarare a acestei ameninţări.

(...) În Europa şi în spaţiul euroatlantic, ofensiva informaţională rusă este efectuată cu o determinare şi un nivel de sofisticare din ce în ce mai ridicate. Este vorba de un război inteligent şi modern, care merge dincolo de necesităţile tradiţionale în materie de informaţii privind intenţiile ţărilor inamice, care, din punctul de vedere al preşedintelui rus Vladimir Putin, se referă la orice ţară care se opune ambiţiilor sale expansioniste. (...)

Obiectivele tactice ale războiului cibernetic rus variază în funcţie de circumstanţe. Ca şi în cazul atacurilor cibernetice care au vizat SUA anul trecut, acţiunile similare lansate împotriva României şi altor ţinte NATO în 2013 au avut rolul accesării informaţiilor clasificate. Serviciul Român de Informaţii a reuşit să detecteze şi să blocheze aceste atacuri. (...) În alte cazuri, scopul a fost propagandistic. Un atac împotriva site-urilor guvernamentale din Germania, anul acesta, a fost revendicat de un grup care se autonumeşte CyberBerkut, fiind un act de ripostă faţă de susţinerea acordată de Germania Ucrainei".

Potrivit fostului director SRI, operaţiunile cibernetice ale Rusiei sunt doar o parte dintr-un "spectru mult mai larg de măsuri active" împotriva ţărilor occidentale, care includ "finanţarea unor partide politice", "crearea unor bloguri şi site-uri proruse", "manipularea în reţelele online de socializare" şi "folosirea unor agenţi de influenţă". "Toate aceste acţiuni au obiectivul comun de a contracara presupuşii inamici ai Rusiei prin propagarea disensiunilor şi dezinformare", argumentează Maior.

Fostul director SRI mai spune: "În pofida numeroaselor atacuri informatice împotriva Statelor Unite şi Europei, ţintele primare ale Rusiei rămân cele situate cel mai aproape de frontiere. Din acest punct de vedere, strategia lui Putin este evidentă: subminarea şi destabilizarea guvernelor alese democratic în ţările vecine, cu scopul obţinerii de câştiguri politice, economice şi a influenţei strategice. Generând susţinere internă, în aceste ţări, pentru politicile Rusiei, prin intermediul elitelor politice şi culturale şi a instituţiilor media, Putin speră să reconstruiască o sferă de influenţă europeană şi să exercite control în decizii de importanţă strategică pentru Rusia. Aceste tactici, la fel ca şi războiul informaţional propriu-zis, nu sunt noi, dar utilizarea lor a atins acum un nivel de intensitate nemaiîntâlnit de la momentul maxim al Războiului Rece".

George Maior mai spune că a venit vremea ca Europa şi NATO să treacă la măsuri mai puternice de contracarare a acţiunilor ruse: "Această situaţie nu se poate prelungi. A venit timpul ca Europa şi NATO să adopte acţiuni mai ferme. Este necesară o reacţie robustă şi coerentă faţă de războiul tacit al Rusiei, prin contracararea şi neutralizarea activităţilor de spionaj ruse în statele membre. Acest lucru necesită mai multă voinţă politică, dar şi resurse suplimentare şi instrumente mai eficiente - inclusiv modalităţi legale adecvate pentru protejarea securităţii şi libertăţilor din Europa. Serviciul Român de Informaţii joacă deja un rol activ în contracararea acestei ameninţări, oferind ajutor unor aliaţi regionali precum Ucraina, în sensul modernizării capabilităţilor cibernetice şi pentru monitorizarea infiltrărilor serviciilor ruse în sectoare esenţiale de activitate".

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Rusia este o tara relativ mica, de 150 de milioane de oameni, destul de saraca dupa blocada la care este supusa, cu mijloace limitate. Nu este nici o surpriza ca din anii 80 incoace Rusia pierde continuu influenta, teritorii, influenta in cadrul organismelor internationale. Astea cu un grup de hakeri au atacat niste site-uri de doi lei sunt doar ca niste luptatori ai informaticii sa primeasca o alocare mai mare de la buget, altfel nu Rusia ci China reprezinta urmatoarea superputere.

    1. Să știi că sancțiunile au fost doar un duș rece pentru ruși (din acela cu care sunt obișnuiți când sar în apele reci de iarnă). Citește presa occidentală acum care exclamă "unfair" la performanța unor sectoare economice ale rușilor în Q1.

       

      Newsweek (o fițuică propagandistică antirusă) scria în "What Sanctions? The Russian Economy Is Growing Again" 

       

      "Astăzi, răspunsul (la sancțiuni) a devenit clar- şi nu este cel așteptat de vest. Nu numai ca este Putin încă în picioare, dar economia rusească, împotriva cele mai multe aşteptări, se recuperează. Piaţa de valori mobiliare este una dintre cele mai performante la nivel global în acest an; Rubla, după ce a pierdut aproape jumătate valoarea sa faţă de dolarul în cursul unui an, își revine; ratele dobânzilor au venit în jos de la vârful lor de după sancţiuni; Guvernul a încasat mai multe venituri decât propria prognoza; şi rezervele valutare au crescut aproape 10 miliarde dolari de la minimul post-criză. 

       

      Preţ mai mic la petrol încă doare. ... Dar aceiași economişti Citicorp prognozează că PIB-ul, după ce s-a contractat pentru ultimele 18 luni, ar putea începe acum să crească cu până la 3,5% pe an, chiar şi fără o recuperare a preţurilor la ţiţei."

      chiar crezi ce spui?

      Dar îți dau și un pont pe care să îl urmărești: RUSL. Este un ETF Direxion Daily Russia Bull 3X.

      Citește acest material de pe CNN, din 31 mar 2015: "Now might be the time to buy Russia. Yes, really." 

      bah trolica fa lampa mai mica

      Fasss se aude din capu tau cind o sa vina ICBM peste noi mai bine taci

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

12 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9761
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6867
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3098
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0072
Gram de aur (XAU)Gram de aur391.1865

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb