Scădere a profitului OMV Petrom cu 25% în primul semestru

ALINA TOMA
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 12 august 2015

Scădere a profitului OMV Petrom cu 25% în primul semestru

Analişti: "Potenţialul resurselor din Marea Neagră nu este reflectat în preţul acţiunilor Petrom"

Cotaţia şi profitul SNP, în tandem cu evoluţia preţului ţiţeiului

----------

Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom: "Programul de explorare în Marea Neagră continuă"

Actualizare 08:34

Petrom a raportat, în urmă cu puţin timp, un profit net de 1,036 miliarde lei, în scădere cu 25% faţă de perioada similară de anul trecut.

Vânzările companiei au fost, în primul semestru, de 8,8 miliarde lei, cu 18% sub cele raportate în prima jumătate a anului trecut.

Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom a declarat că "pentru a ne menţine fluxul de numerar şi un bilanţ solid, ne-am prioritizat investiţiile în funcţie de potenţialul de a genera valoare pe termen lung, astfel că am obţinut o scădere a cheltuielilor de capital ale Grupului de aproximativ 30%, în conformitate cu aşteptările".

Potrivit directorului general OMV Petrom, în Upstream, investiţiile anterioare "au continuat să genereze beneficii şi, ca efect, producţia de hidrocarburi a Grupului a crescut uşor, datorită contribuţiei mai mari a reparaţiilor capitale şi a (re)dezvoltării zăcămintelor".

"În 2015, am finalizat până în prezent forajul la patru sonde în apele de adâncime ale Marii Negre, în parteneriat cu ExxonMobil, iar programul de explorare continuă. Rezultatul mai mic din Upstream a fost parţial contrabalansat de performanţa foarte bună din Downstream Oil, susţinută de creşterea marjelor de rafinare şi de scăderea costurilor cu ţiţeiul, ceea ce evidenţiază avantajele modelului nostru de afaceri integrat. În plus, am crescut volumul vânzărilor din marketing, beneficiind de cererea mai mare de produse petroliere. În Downstream Gas, volumul vânzărilor de gaze a crescut cu 10%, în pofida mediului de piaţă deteriorat", conform declaraţiei CEO-ului OMV Petrom, citată în raportul semestrial.

Producţia de ţiţei şi gaze la nivel de grup a fost de 33 milioane barili echivalent petrol, iar producţia totală de ţiţei şi gaze în România a atins nivelul de 31,3 milioane barili echivalent petrol, faţă de 31,1 milioane barili echivalent petrol în aceeaşi periaoda a anului trecut. Producţia internă de ţiţei a fost de 13,9 milioane barili echivalent petrol, în scădere cu 1%, reflectând în principal declinul natural înregistrat în zăcământul Suplacu.

Producţia internă de gaze a crescut cu 2% atingând nivelul de 17,4 milioane barili echivalent petrol, reflectând campaniile de reparaţii capitale offshore şi forare de sidetrack-uri, precum şi creşterea contribuţiei sondelor-cheie din zăcământul Totea. Producţia de ţiţei şi gaze din Kazahstan a crescut cu 4%, înregistrând valoarea de 1,69 milioane barili echivalent petrol.

Volumul vânzărilor a crescut cu 1% comparativ cu primele şase luni din 2014, datorită vânzărilor mai mari de gaze şi condensat în România, potrivit sursei.

În primele şase luni, preţul mediu al ţiţeiului Ural a scăzut la 57,09 dolari/baril, cu 47% mai mic comparativ cu perioada similară a anului precedent, iar preţul mediu realizat la ţiţei s-a situat la 49,51 dolari/baril, comparativ cu 96,24 dolari/baril în primul semestru al anului trecut.

Profitul calculat înainte de dobânzi şi taxe (EBIT) şi excluzând elemente speciale a scăzut cu 73% comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 726 milioane lei, reflectând în principal preţurile mai mici la ţiţei, gaze şi condensat, precum şi cheltuielile de explorare şi deprecierea mai mari, parţial compensate de scăderea costurilor de producţie şi efectul favorabil al cursului de schimb (aprecierea dolarului faţă de leu cu 22%).

Cheltuielile de explorare au înregistrat valoarea de 200 milioane lei, faţă de 133 milioane lei în ianuarie - iunie anul trecut, reflectând înregistrarea a două sonde care nu au avut succes, potrivit SNP.

Costurile de producţie la nivel de grup exprimate în dolari/baril echivalent petrol au scăzut cu 23% comparativ cu primul semestru al anului trecut, în principal datoriră evoluţiei favorabile a cursului de schimb, reducerii costurilor cu materialele şi personalul, precum şi a cheltuielilor aferente impozitului pe construcţii. Costurile de producţie în România exprimate în dolari/baril echivalent petrol au scăzut cu 25%, la 13,25 dolari, iar cele exprimate în lei/baril echivalent petrol au scăzut cu 8%, la 52,80 lei /baril echivalent petrol.

Investiţiile de explorare au atins valoarea de 767 milioane lei, cu 79% mai mari comparativ cu anul precedent, reflectând activitatea de foraj în desfăşurare din cadrul perimetrului Neptun în parteneriat cu operatorul ExxonMobil.

Pentru restul anului în curs, OMV Petrom anticipează ca preţul mediu al ţiţeiului Brent să înregistreze o valoare medie de 50-60 dolari/baril, cu un diferenţial Brent-Urals relativ mic. Totodată, compania estimează că în cea de-a două jumătate a anului marjele de rafinare vor scădea faţă de nivelul înregistrat în primele şase luni, ca urmare a persistenţei supracapacităţii de rafinare pe pieţele europene.

"Ca urmare a scăderii cotaţiei ţiţeiului, se estimează că preţurile mai reduse ale produselor petroliere vor susţine cererea din marketing, în contextul creşterii concurenţei", se arată în raportul companiei.

Programul de investiţii pentru 2015 este estimat la aproximativ un miliard de euro, din care aproximativ 85% va fi dedicat proiectelor din upstream.

Un mediu de preţ scăzut al ţiţeiului potenţial prelungit se aşteaptă să ducă la scăderea investiţiilor anuale în upstream cu aproximativ 25-35% în perioada 2015-2017 comparativ cu 2014. În consecinţă, pe termen mediu, producţia de hidrocarburi în România ar putea să scadă în medie cu până la 4% pe an, potrivit raportului.

OMV Petrom nu se aşteaptă ca cererea de gaze a României să se redreseze în a doua parte a anului, ceea ce va conduce la creşterea concurenţei şi, astfel, la o presiune suplimentară asupra preţurilor şi marjelor.

Pe piaţa de energie electrică, cererea este de aşteptat să rămână relativ stabilă şi preţurile sub presiune, deşi cu potenţial de creştere pe termen scurt, ca urmare a condiţiilor meteo. Pentru 2015, se estimează că marjele medii în activitatea de energie electrică vor înregistra valori scăzute.

OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV, avea la finele lunii iunie 16.450 de angajaţi, în scădere cu 15% faţă de 19.428 în iunie anul trecut.

(A.C.)

------------

Căderea cotaţiilor petroliere internaţionale a diminuat câştigurile Petrom din ultimul an şi i-a afectat şi cotaţia acţiunilor. Voci din piaţă au ridicat problema iscusinţei managementului de a obţine plus valoare pentru acţionari în acest context nefavorabil al pieţei, creându-şi aşteptări mari de la conducerea Petrom, mult lăudată în ultimii ani. Cele mai mari expectaţii sunt în legătură cu resursele de gaze din Marea Neagră, iar cele mai mari îngrijorări sunt legate de relaţia acţionarului majoritar OMV cu Gazprom, care a continuat să fi strânsă şi după anexarea Crimeei.

Mai mulţi analişti cu care am stat de vorbă şi care au dorit să-şi păstreze anonimatul ne-au spus, însă, că este normal ca titlurile şi profitul Petrom să evolueze în tandem cu preţul petrolului. Ei apreciază că managementul Petrom şi cel al OMV (acţionarul majoritar al companiei româneşti) au procedat corect diminuând cheltuielile cu investiţiile.

Analiştii susţin: "În cei 10 ani scurşi de la privatizare, cel mai mare aport al managementului a fost că nu s-a mai furat cum se fura înainte. Până în 2004, indiferent de evoluţia cotaţiilor petroliere, Petrom avea un profit anual de 50 de milioane de dolari. Potenţialul resurselor din Marea Neagră nu este reflectat în preţul acţiunilor Petrom. Acestea vor influenţa cotaţia în momentul în care vor fi dovedite şi va exista decizia exploatării comerciale a lor".

Analiştii îşi explică relaţia bună dintre OMV şi Gazprom prin politica prudentă a Austriei: "Este o ţară mică, ce a ţinut mereu să aibă o relaţie foarte bună cu toţi partenerii comerciali strategici.

Pe investitori nu-i deranjează proiectele comune OMV-Gazprom atât timp cât Uniunea Europeană nu se opune. Companiile energetice germane fac afaceri mult mai mari cu ruşii şi au un lobby agresiv la Bruxelles pentru a proteja Gazprom de sancţiuni drastice".

BCR: "Plasamentul în titlurile Petrom - randament total de peste 150% în 11 ani"

Un simplu calcul aritmetic arată că acţiunile Petrom s-au apreciat, pe bursa de la Bucureşti, cu 157% în intervalul 8 ianuarie 2004 - 10 august 2015.

Mihai Căruntu, coordonatorul echipei cercetare piaţă de capital din cadrul BCR, ne-a declarat: "Evoluţia acţiunii SNP la BVB poate fi considerată una rezonabilă dacă avem în vedere faptul că, raportat la preţul de referinţă de la privatizare din iulie 2004, un investitor care şi-ar lichida în prezent un plasament realizat la respectivul preţ ar marca un câştig de capital de circa 76%, în timp ce exclusiv din dividendele încasate în acest timp (fără a lua în calcul reinvestirea acestora şi deci câştigurile suplimentare corespunzătoare) ar fi realizat un randament de circa 78%. Aceasta înseamnă un randament total al investiţiei de peste 150% în 11 ani, ceea ce este echivalent cu un randament mediu anualizat de circa 9%, unde, de fapt, jumătate a reprezentat contribuţia câştigului din dividendele încasate de-a lungul orizontului de investiţie".

O astfel de statistică este cu adevărat notabilă pentru investitori când îşi fundamentează anumite aşteptări legate de randamentul investiţiei în acţiuni din sectorul energie şi utilităţi, unde companiile se remarcă, de regulă, prin profituri stabile şi politici clare de dividende, mai spune domnia sa subliniind: "Astfel de acţiuni, denumite şi acţiuni de venit (sau de dividend), nu îi pot îmbogăţi (decât în mod excepţional) pe investitorii aflaţi, eventual, în tentativa de a da o lovitură la bursă. Aceste acţiuni sunt potrivite pentru investitorii aflaţi în căutarea unor randamente ceva mai mari decât depozitele bancare sau obligaţiuni pe termen lung şi de aceea sunt potrivite pentru investitorii de cursă lungă şi care nu sunt dispuşi să îşi asume riscuri mari şi necontrolabile la bursă".

Reprezentantul BCR consideră că, în cazul Petrom, ca şi al celorlalte acţiuni din energie şi utilităţi de la BVB, componenta reprezentată de dividende va continua să fie eventual şi mai substanţială ca pondere în randamentul total al investiţiei şi crede că aşteptările investitorilor privind câştigurile medii anuale ar trebui să fie corelate cu această realitate. "Spre exemplu, pe pieţele mature, există statistici potrivit cărora, pe orizonturi de timp lungi de câteva decade, până la două treimi din randamentul investiţiei este generat de dividende, componenta de câştig de capital fiind astfel sensibil inferioară", a completat domnia sa.

Mihau Căruntu ne-a mai spus că evoluţiile de pe bursa noastră încep să confirme astfel de statistici şi principii investiţionale probate de pieţele mature. Înţelegerea unor astfel de aspecte şi fundamentarea corectă a aşteptărilor investitorilor în special de retail reprezintă un element esenţial al educaţiei financiare propagate către clasa medie, de care este stringentă nevoie pentru a putea dezvolta cu adevărat în mod sustenabil bursa de la Bucureşti în următorii ani, a conchis domnul Căruntu.

Iuliana Mocanu, Equity Analyst Investment Banking în cadrul Raiffeisen Bank România, ne-a spus că factorii care ar putea influenţa cotaţia acţiunilor Petrom în viitor sunt evoluţia preţului ţiţeiului, rezultatele explorării în Marea Neagră, clarificarea situaţiei privind taxarea companiilor de petrol şi gaze începând de anul următor şi evoluţia producţiei şi a ratei de înlocuire a rezervelor. Domnia sa susţine că majorarea free-floatului ar putea face acţiunea atractivă pentru un grup mai mare de investitori, fapt care ar putea influenţa pozitiv şi preţul acţiunii.

Mocanu, Raiffeisen Bank: "Rata de distribuire a dividendelor va depinde de decizia de exploatare a resurselor din Marea Neagră"

Iuliana Mocanu ne-a mai spus: "Cred că rata de distribuire a dividendelor va depinde de decizia de exploatare a resurselor din Marea Neagră. Până la decizia finală privind investiţiile în blocul Neptun, estimez că managementul nu se va axa neapărat pe o rată de distribuţie, ci pe un randament care să fie atractiv pentru investitori".

Potrivit reprezentantului BCR, Petrom intră în categoria companiilor cu profituri stabile şi cu o politică clară de dividende, drept pentru care şi-a obişnuit investitorii cu rate de distribuţie către acţionari apropiate de 40% din profituri. Cu excepţia anilor financiari 2008 şi 2009 când, în condiţiile incertitudinilor multiple de business, Petrom nu a distribuit dividende, în rest compania şi-a remunerat investitorii cu dividende care au reprezentat o componentă importantă a profilului societăţii, a comentat Mihai Căruntu. "Cât priveşte politica de dividende viitoare, foarte probabil pe termen mediu şi lung aceasta nu se va schimbă, iar pe termen scurt deciziile societăţii vor fi probabil senzitive şi la regimul fiscal pe care compania îl va avea începând din 2016 în urmă negocierilor cu guvernul", consideră domnul Căruntu.

Întrebat care este plusvaloarea adusă companiei de managementul Petrom după privatizare, Mihai Căruntu ne-a spus că Petrom este privită de piaţă drept o companie bine administrată şi un reper de transparenţă, guvernanţă corporatistă şi comunicare cu investitorii. "Iar piaţa, care are întotdeauna dreptate, se vede că a recunoscut transformarea graduală a companiei după privatizare", a adăugat domnia sa.

Căruntu, BCR: "Principala provocare pentru investitori este să înţeleagă noul profil de profitabilitate al Petrom"

Potrivit reprezentantului BCR, principala provocare pentru investitori este să înţeleagă noul profil de profitabilitate al companiei în condiţiile unui preţ al petrolului în 2015 sensibil sub nivelul de peste 100 dolari/baril din iunie anul trecut. "O altă variabilă în evoluţia cotaţiei constă în impactul noului regim fiscal începând din 2016 care ar trebui lămurit până la sfârşitul anului cu autorităţile române, în condiţiile în care practic taxa pe construcţii speciale care se va anula de anul viitor (conform proiectului de cod fiscal) ar urma să fie înlocuită, conform informaţiilor vehiculate în presă, de o suprataxă pe profitul operaţional".

O altă variabilă majoră se referă la dinamica viitoare a ratei de înlocuire a rezervelor de petrol şi gaze în acord cu politica de investiţii în activităţile de explorare şi producţie. Posibilitatea de a exporta gaze după realizarea interconexiunilor cu Ungaria şi Bulgaria, proiect susţinut şi de Comisia Europeană, reprezintă o altă temă pe termen mediu. "Şi, desigur, nu putem uita de cea mai comentată temă, a depozitelor de gaze din Marea Neagră, care ar trebui lămurită probabil în maxim doi ani din punctul de vedere al eficienţei unei eventuale exploatări comerciale", a adăugat domnul Căruntu.

Dumitrescu, Tradeville: "Cel puţin la nivelul profitabilităţii aş zice că privatizarea a avut un efect pozitiv remarcabil"

Imediat după privatizare, preţul acţiunii Petrom a continuat un puternic trend ascendent, atingând maximul istoric la începutul lui 2006, ne-a spus Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al Tradeville. "A urmat apoi un traseu mai degrabă lateral până în 2008, când acţiunile SNP s-au înscris pe un traseu descendent pe fondul crizei macroeconomice din acea perioadă, atingând chiar şi preţuri mai mici de 12 bani pe acţiune în martie 2009"; a continuat domnia sa, amintind că a urmat apoi revenirea şi piaţa "bull", preţul titlurilor Petrom urcând spre 0,5 RON/acţiune.

Mai recent, pe fondul crah-ului preţului petrolului acest preţ a scăzut sub 0,4 RON/acţiune, potrivit Tradeville.

Ovidiu Dumitrescu a comentat: "Privatizarea s-a realizat în 2004. Comparând rezultatele din 2003 cu cele din 2014 vedem o creştere de aproximativ 3 ori a cifrei de afaceri, de aproape 15 ori a profitului şi de circa 3,5 ori a activului total şi a capitalurilor proprii. Cel puţin la nivelul profitabilităţii aş zice că privatizarea a avut un efect pozitiv remarcabil. Cred că şi evoluţia celorlalţi indicatori menţionaţi este absolut lăudabilă, dar îmi dau seama că sunt voci care spun că anvergura SNP ar fi crescut oricum pe fondul dezvoltării economice a României (PIB-ul nostru a crescut de 3,5 ori în aceeaşi perioadă, raportat la RON în preţuri curente)".

Domnia sa nu se aşteaptă ca politica de dividend să se modifice semnificativ. "Odată ce preţul petrolului se va fi stabilizat (în opinia noastră undeva în jurul valorii de 40 USD/baril pentru cotaţiile Brent), ne aşteptăm ca şi strategia companiei să se adapteze, accentuând mai mult partea de rafinare şi urmărind că investiţiile în explorare şi producţie să fie sustenabile la noul preţ de echilibru", a concluzionat reprezentantul Tradeville.

Legăturile conducerii OMV cu ruşii

Conducerea grupului austriac OMV poate fi consideră una controversată.

Pe 23 aprilie 2009, autoritatea de reglementare a pieţei financiare din Austria (FMA) a anunţat că investighează o tranzacţie derulată de Wolfgang Ruttenstorfer, directorul executiv al grupului energetic OMV AG (şi artizanul privatizării Petrom), pe care l-a suspectat de manipulare.

Ruttenstorfer a cumpărat, la data de 23 martie, acţiuni OMV în valoare de 620.000 de euro (801.200 de dolari), iar după numai şapte zile, în 30 martie, OMV anunţa vânzarea pachetului de 21% deţinut la MOL Nyrt. din Ungaria către compania rusă Surgutneftegaz. În ziua tranzacţiei, cursul acţiunilor OMV a crescut cu 3,33%, astfel că profitul virtual înregistrat de Ruttenstorfer a fost de aproape 45.000 de euro.

După ce a făcut achiziţia de acţiuni, Wolfgang Ruttenstorfer a declarat revistei Profil că nu intenţionează să vândă participaţia companiei austriece la MOL. Oficialul OMV era suspectat că, la momentul achiziţiei, ştia că valoarea acţiunilor companiei va creşte prin vânzarea participaţiei de la MOL.

Conducerea OMV a declarat că atât societatea, cât şi directorul său au respectat toate reglementările în cadrul tranzacţiilor derulate.

OMV a vândut 21% din MOL către Surgutneftegaz pentru 1,4 miliarde de euro, preţ aproape dublu faţă de cursul acţiunilor companiei maghiare la acel moment.

Pe 17 noiembrie 2010, Ruttenstorfer a fost pus sub acuzare de procurori pentru că a efectuat tranzacţii în baza unor informaţii cu caracter privilegiat. În 2011 el a părăsit OMV, pentru ca în 9 mai 2012 să fie numit membru independent al Consiliului de Administraţie (CA) al NIS, companie controlată de Gazprom. La momentul respectiv, expansiunea regională a business-ului era un punct strategic pentru NIS, iar România se afla printre ţările prioritare, care prezenta o direcţie promiţătoare de dezvoltare, după cum ne-a transmis, la vremea respectivă, Direcţia de Comunicare a Gazprom.

La conducerea OMV a urmat Gerhard Roiss, care s-a făcut remarcat pe 24 iunie 2014, când a semnat cu directorul grupului energetic rus Gazprom, Alexei Miller, acordul pentru înfiinţarea unei companii mixte, responsabilă pentru construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream. Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, la începutul lunii iunie 2014, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, în aşteptarea unei decizii dacă acest proiect respectă legislaţia Uniunii Europene.

Evenimentul a generat noi rumori privind relaţiile dintre Gazprom şi OMV. Reprezentanţi ai companiei ruse Gazprom au negat că derulează negocieri pentru a cumpăra o participaţie la firma austriacă de petrol şi gaze OMV, potrivit Reuters, care publicase informaţia că Gazprom se află în negocieri cu fondul IPIC din Abu Dhabi pentru a cumpăra o participaţie de 24,9% în compania de petrol şi gaze naturale OMV (Austria).

În octombrie 2014, contractul de management al lui Gerhard Roiss, directorul general al grupului austriac OMV, a fost întrerupt, după decizia acţionarilor, care au hotărât ca Roiss să părăsească societatea din 1 iulie 2015. Reuters a notat că fricţiunile dintre Roiss şi Hans-Peter Floren, şeful diviziei de gaze naturale, i-ar putea determina pe acţionari să facă schimbări în conducerea companiei. Au existat şi voci care susţin că fondul IPIC, unul dintre acţionarii importanţi ai OMV, este nemulţumit de activitatea lui Roiss şi că îşi doreşte ca grupul să nu mai fie condus de un austriac.

În martie 2015, OMV a decis ca Rainer Seele, preşedintele board-ului Wintershall, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Germania, să-i ia locul lui Gerhard Roiss în funcţia de director executiv al grupului austriac de la 1 iulie.

Născut în 1960, Rainer Seele este, din octombrie 2009, şeful Wintershall, ce produce petrol şi gaze naturale. Seele a studiat chimie la Universitatea Göttingen şi şi-a început cariera în divizia de cercetare a producătorului de materiale chimice BASF, din Germania. Potrivit Bloomberg, între 2000 şi 2009, Rainer Seele a ocupat diverse funcţii de conducere în Wingas (firmă germană de distribuţie a gazelor naturale). Cu peste 2.500 de colaboratori în mai mult de 40 de ţări, Wintershall este unul dintre cei mai apropiaţi parteneri ai Gazprom (cu care are operaţiuni comune chiar şi în Siberia) şi a încheiat anul 2014 cu un profit de peste 1 miliard de euro, pentru a patra oară consecutiv.

Rainer Seele este şi preşedinte al Camerei de comerţ Germania - Rusia (CCGR), încă din martie 2012, şi consul onorific al României la Kassel (district urban al Germaniei, centru administrativ al regiunii Kassel şi districtului Kassel, landul Hessa). "Motivul pentru care Germania şi Rusia sunt parteneri puternici şi, mai ales, parteneri pe termen lung, este faptul că firmele din ambele ţări recunosc că un dialog continuu furnizează bazele pentru succesul reciproc", spunea Seele la acel moment.

CV-ul domnului Seele a realimentat "eternul zvon" potrivit căruia Gazprom încearcă să preia, pe mai multe căi, controlul OMV, iar relaţiile ruso-austriece care continuă să fie strânse înmulţesc suspiciunile.

Statul român ar vrea să vândă salariaţilor un pachet de 8% din acţiunile OMV Petrom

Ziarul BURSA a relatat, recent, că, presat de litigiile cu salariaţii Petrom, statul analizează din nou modalitatea de a vinde un pachet de 8% din acţiunile companiei.

Iuliana Mocanu nu crede că acum ar fi momentul ideal, înainte de a se clarifica cum se vor impozita companiile de petrol şi gaze începând cu anul următor. "Petrom are o capitalizare importantă şi intră în atenţia investitorilor interesaţi de România, fondurilor de pensii locale, cât şi a fondurilor interesate de sectorul de petrol şi gaze. În plus, datorită ponderii importante în indicele BET, acţiunea ar fi atractivă şi pentru fondurile pasive care urmăresc indicii", a menţionat domnia sa.

Mihai Căruntu susţine că statul român ar putea să-şi propună să rămână un partener al acţionarului majoritar al Petrom pe termen lung, aşa cum procedează alte guverne europene în cazul unor companii strategice şi care au în faţă proiecte importante, mai ales în cazul în care se vorbeşte despre proiecte majore precum explorarea şi, eventual, exploatarea gazului de la Marea Neagră. "Avem şi recent exemple concrete, precum cel al guvernului francez, care a încercat să-şi sporească influenţă în AGA la Renault pentru a putea avea un cuvânt cât mai important de spus cu privire la viitorul companiei", a amintit domnia sa.

Cât priveşte vânzarea eventuală a mult-discutatului pachet destinat salariaţilor, aceasta ar fi evident primită foarte bine de piaţă oricând ar avea loc pentru că ar creşte free-float-ul şi ar susţine creşterea lichidităţii acţiunii, consideră domnul Căruntu. Potrivit reprezentantului BCR, lichiditatea acţiunii este mai mică de 0,5 milioane euro pe şedinţă în 2015, adică foarte mult sub potenţialul său.

Băsescu, supărat pe conducerea OMV

Fostul preşedinte Traian Băsescu a început, în 2005, să critice contractul de privatizare al Petrom. Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie şi s-a constituit şi o comisie senatorială de anchetă în următorii ani.

În ianuarie 2012, Consiliul Concurenţei a anunţat sancţionarea companiilor OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI România, MOL Romania Petroleum Products şi Lukoil România cu amenzi ce cumulează 880,5 milioane lei (205 milioane de euro), reprezentând aproximativ 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010. Sancţiunea care a revenit grupului Petrom totalizează 503,8 milioane lei (120 milioane euro), suma reprezentând peste 57% din amenzile aplicate companiilor petroliere. Petrom a fost amendată cu 366,53 milioane lei, iar OMV Petrom Marketing a fost sancţionată cu 137,28 milioane lei, potrivit informaţiilor raportate bursei în luna ianuarie 2012.

Toate companiile au atacat decizia Consiliului în instanţă, în prezent derulându-se ultimele etape ale contestaţiilor.

În martie 2012, Traian Băsescu a afirmat că Petrom trebuie să se aştepte ca în anul 2014, când va fi rediscutată redevenţa pe care o plăteşte statului român pentru extracţiile de resurse petroliere, aceasta să nu fie mai mică decât în statele arabe.

Anterior, preşedintele Băsescu declarase că a rupt orice legătură cu Petrom ca semn de protest faţă de profitul pe care l-a obţinut pe timp de criză, el adăugând că politica acestei companii este "incorectă".

El a declarat că a avut discuţii numeroase pe tema acestor nemulţumiri cu cei de la Petrom, dar şi cu preşedintele austriac. "Răspunsul a fost: să vedem, să încercăm, să discutăm, dar realitatea în practica lor este că nu ţin cont", a spus preşedintele.

Întrebat dacă se poate modifica contractul de privatizare a Petrom, el a menţionat: "Nu, din păcate contractul este scris de aşa natură încât nu se poate face nimic".

Rezervele de gaze descoperite în Marea Neagră, anunţate în luna februarie, sunt un bun motiv ca statul să nu mai dorească să îşi vândă o parte din pachetul minoritar deţinut la Petrom, a spus preşedinte Traian Băsescu în toamna anului 2012. Astfel, eşecul ofertei secundare "Petrom" (n.r. pentru vânzarea a 9,84% din SNP), din vara lui 2011, reprezintă, de fapt, un mare noroc, potrivit lui Traian Băsescu.

Preşedintele a declarat, după o întâlnire cu directorul general executiv al OMV, Gerhard Roiss: "România va deveni un jucător important pe piaţa energiei în următorii 10 ani, dacă vom fi norocoşi cu Marea Neagră. În orice caz, am urmărit evoluţiile. Sincer, sunt extrem de mulţumit de ceea ce se întâmplă şi acum toată lumea cred că a înţeles că nu vom mai vinde cei 10% din Petrom. Am fost norocoşi că nu am vândut anul trecut cei 10%".

Apropierea din ce în ce mai mare dintre Austria şi Rusia l-a supărat foarte tare pe Traian Băsescu, care a transmis, în septembrie 2014, un mesaj oficialilor companiei OMV din Austria că vor fi partenerii României atât timp cât interesul naţional al ţării noastre este servit cu prioritate. Preşedintele a declarat: "Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a se lansa în politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate".

Semnarea acordului pentru construirea gazoductului South Stream a fost considerată o sfidare a Austriei la adresa Uniunii Europene. Gerhard Roiss a apreciat că este în interesul politic al Austriei să existe o conductă care să pornească din Rusia, să traverseze Europa de Sud-Est şi să ajungă până la terminalul de gaze de la Baumgarten (Austria). Întrebat care sunt, în opinia sa, oportunităţile de pe piaţa de gaze naturale, Gerhard Roiss a menţionat Marea Neagră, Marea Nordului şi Iranul.

De asemenea, Roiss a spus că aşteaptă să vadă ce se va întâmpla în zona de sud a Crimeei, unde grupul austriac avea unele planuri împreună cu Exxon.

Profitul din 2014, de două ori mai mic decât cel din 2013

Scăderea preţului petrolului şi-a pus amprenta pe rezultatele financiare ale OMV Petrom (SNP) din 2014, aşa cum, de altfel, se aşteptau analiştii din piaţa de capital. Profitul net al Petrom s-a redus anul trecut la sub jumătate din cel înregistrat în 2013, ajungând la 2,1 miliarde de lei (473 milioane euro), compania înregistrând pierderi de 307 milioane lei în ultimul trimestru (primul rezultat negativ începând cu trimestrul III 2010), potrivit reprezentanţilor Petrom.

Mariana Gheorghe, directorul executiv al Petrom, a declarat, în luna februarie a acestui an, că în 2014 compania a continuat eforturile de stabilizare a producţiei, înregistrând al doilea an consecutiv de creştere marginală a producţiei de hidrocarburi din România comparativ cu anul precedent. "În explorare am efectuat cele mai ample investiţii onshore şi offshore de după privatizare şi am înregistrat o rată de succes de 60% în activitatea de explorare clasică (excluzând zona offshore de mare adâncime)", a continuat domnia sa, amintind că Petrom a reluat activitatea de forare în blocul Neptun, săpând două sonde noi, Domino-2 şi Pelican South-1.

Conducerea Petrom a mai anunţat că în 2015 va continua programul de explorare conform planificării. Vânzările OMV Petrom s-au redus, anul trecut, la 21,5 miliarde lei (4,84 miliarde euro), de la 24,1 miliarde lei în 2013. Producţia de ţiţei şi gaze a Petrom a fost, anul trecut, de 65,82 milioane barili echivalent petrol, cu 1% mai mică faţă de 2013, ca urmare a scăderii producţiei în Kazahstan. În România, producţia totală de ţiţei, gaze şi condensat a atins nivelul de 62,57 milioane barili echivalent petrol, în uşoară creştere.

Producţia internă de ţiţei a fost de 27,98 milioane barili echivalent petrol, cu 2% mai mică faţă de 2013, din cauza lucrărilor de reparaţii capitale planificate şi a condiţiilor meteo.

La 31 decembrie 2014, volumul total de rezerve dovedite de ţiţei şi gaze din portofoliul OMV Petrom era de 690 milioane bep (din care 671 milioane bep în România), iar rezervele dovedite şi probabile de ţiţei şi gaze înregistrau valoarea de 977 milioane bep (din care 930 milioane bep în România).

OMV Petrom a generat, anul trecut, un profit în valoare de 1,16 miliarde de euro, adică 52% din profitul OMV, faţă de 50% în 2013, însă câştigurile grupului austriac au fost afectate de scăderea preţului la petrol şi de problemele din Libia şi Yemen.

Profitul OMV înainte de dobânzi şi taxe, ajustat pentru elemente nerecurente şi efecte de inventar la rafinării, a scăzut anul trecut cu 15%, de la 2,64 miliarde euro la 2,23 miliarde de euro. Tot la începutul anului, OMV Petrom a anunţat că va reduce cu 20-35% investiţiile programate pentru acest an, în special ca urmare a scăderii preţului ţiţeiului pe piaţa internaţională, programul actual fiind estimat în intervalul 800 milioane euro - 1,1 miliarde euro, din care circa 85% va viza proiectele din explorare şi producţie.

Investiţiile OMV Petrom au totalizat anul trecut 6,23 miliarde lei (1,4 miliarde euro), iar în 2013 circa 5,3 miliarde lei.

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. Singurul defect este ca nu citesc letopiseturile. Atunci ar FI observat ca pierderea din 2003 a fost din pix, adica din trecerea PE cheltuieli a rezervei geologice, lucru remarcat SI de auditorul Deloitte. De asemenea profitul OMV strict al actionarilor a fost Mai MIC decat profitul Petrom, deoarece nu au vrut Sa cumpere cele 10% in 2011 firma la acel moment fiind subevaluata fiindca capitalul social IFRS de 18 miliarde de lei evidentia pierderi raportate Mai Mari cu 13 miliarde generate de aceasta ajustare la inflatie. Modificarea capitalului a fost trecuta fara a FI observata la inceputul Lui 2013 , iar apoi in septembrie 2013 introdusa Inca o data in blue chip index pentru a putea FI compatibila oricarui analist . Blacktock a inchis un fond bazat PE acest index in 2015. Este pare acest scenariu bun de noul James Bond intitulat TB I am always back

    Mesajul a fost postat la 19 32 in comunicatul adhoc SI vrea din nou Sa atraga atentia asupra companiei la del ca in 2011. Cine citeste rezultatele Petrom AR comuta direct de PE OMV care are si obligatii catre pensionari fosti si in devenire de un miliard. Tinand cont si de problemele din Marea Nordului, Libia, Yemen coroborate cu pretul gazului la terminalul din Rotterdam singura solutie este cumpararea participatiei IPIC si vanzarea centralelor PE gas catre Gazprom avand in vedere concesiile imense acordate la contractele PE termen lung cu ursul Siberian. PE scurt OMV bea vodka si consuma caviar iar nota de Plata este trimisa domnului Miller. Daca dansii nu s-au multumit cu rachiul si branza de burduf CE poti Sa faci decat Sa le urezi succes cu ursul Siberian. Lupul dacic era pres MIC pentru ei. Ca si rafinaria de la Pitesti

    Am înţeles. Acţiunile Petrom sunt supraevaluate,la fel şi Fp, cu 33% în portofoliu Snp. Preţ corect/acţiunea Petrom: 0.16 lei.

    Azi fura doar OMV si citva salariati, inainte fura toata lumea.

    In plus laprivatizare OMV are un regim contabil diferit de Ghita.srl din Popleaca de jos 

    dar deontologii buni necunoscatori nu stiu asta, si nici nu stiu care e diferenta.

    sa vedem daca din 2016 apare noua lege de concesiune 

    1. In 2002 se folosea inca IFRS in 2003 stiu doar martienii ca nu spare PE site si cans am intrebat de letopiset a fost doar ecoul care a raspuns. SI anca xeva, avem cele Mai brutale gaze PE mapamond. Numai in Romania se echivaleaza la 5600 rest of the world la 6000. Pana si o firma de rating mudi sau fici a luat plaza si apoi au luat rapoertul de PE site ul OMV Sa nu se prinda si alti imbecili in afara de mine

    La 7 30 trebuia Sa fie publicate cifrele SI nu sepoate access pagina. Interesant este cine face tranzactii in aceasta perioada

    Bursa da un mesaj tragic (ca profitul a scazut cu 25% fata de aceeasi perioada a anului trecut).

    ZF are titlu pozitiv si zice ca Petrom a recuperat in trimestrul 2 pierderea de profit din primul trimestru. As fi zis ca cineva e nebun, dar apoi, in articol, dau si ei aceasta scadere de 25%.

    Deci, depinde de perspectiva :) 

    1. Nu, nu este relativ.

      Informatia ca Petrom a pierdut 25% a fost difuzata ieri, pentru prima data. 

      Nu poti anunta ca Petrom "a recuperat", in conditiile in care nu stiai ca a pierdut. 

      Corect este sa nu inversezi cronologia evenimentelor in succesiunea prezentarii lor.

      Recuperarea din trimestrul al II-lea este prezentata in graficul publicat de noi. 

    Deci astia sunt ..Asociatia Analistilor Anonimi !

    Dintr-o multime de hoti gratie managementului a ramas Unul singur dar mare de tot. 

    Cati bani vor aduce in SNP gazele din Marea Neagra ? 

    Deocamdata genereaza doar facturi cu investitii ! 

    Scaderea pretului la titei in conditiile in care redeventele sunt fixe ar fi trebuit sa genereze rezultate mai bune ca pretul la pompa nu prea a scazut corelat cu pretul la titei. 

    Dar poate managementul nu este asa pun si este polarizat doar pe golirea portocalei de continut prin teava directa cu OMV. 

    Din rezerve de 690 , 671 erau in Romania ! 

    Si cum de face OMV profit mai mare ca SNP ?

    Suveica cumva ? 

    Parca am trecut prin toate experientele posibile. Pret mare la petrol, pret mic la petrol. Pretul la benzina dupa ce a depasit pe cel al multor state occidentale, rusinos!, care n-au urma de petrol, a scazut, dar putin. Asa ca se pot lua masuri in favoarea cetatenilor tarii in cunostinta de cauza. Care mai e influenta cursului, a scaderii pretului la titei asupra veniturilor realizate de statul roman in urma situatiei fericite ca avem petrol si gaze si aceste bogatii naturale sunt exploatate. Se mai impoziteaza cu nu stiu cit la suta supraprofiturile? Ce se mai aude cu redeventele? Sau in timpul acestei glorioase guvernari jaful continua si in loc sa avem ceva beneficii ne vom trezi ca avem noi cine stie ce plati de facut OMVului?

    1. ce poti sa le faci?au 51% fac ce vor.Ii doare-n orificiu de bastinasi si de supravietuirea lor.

    ION HORINCEANU

    CONFORM DATELOR PREZENTATE IN ANUL 2014 COSTUL DE PRODUCTIE A TITEIULUI A FOST DE CCA18$/BBL FATA DE UN PRET MEDIU DE CCA 60 $/BBL DAR ATUNCI CAND PRETUL MEDIU LA TITEI A FOST 11O $$/BBL CE COSTURI AVEA OMV ? CAM 30$/BBL. ASTA DA AFACERE PENTRU OMV.ROMANIA ESTE FURATA IN CONTINUARE! 

    1. Nimeni din partea Statului Roman nu vede HOTIA si CAPUSA OMV !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
fngcimm.ro
danescu.ro
raobooks.com
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
chocoland.ro
arsc.ro
domeniileostrov.ro
leonidas-universitate.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

24 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9748
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7860
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3158
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0002
Gram de aur (XAU)Gram de aur402.6698

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

erfi.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb