ANALIZĂ CAIET: "Este riscant să mizăm pe faptul că nu am fi o destinaţie pentru imigranţi şi refugiaţi"

A.S.
Ziarul BURSA #Internaţional / 7 septembrie 2015

Desen preluat din Bucarest Hebdo, ediţia 31 august-6 septembrie 2015.

Desen preluat din Bucarest Hebdo, ediţia 31 august-6 septembrie 2015.

UE pare din ce în ce mai divizată în criza imigranţilor şi refugiaţilor, în ciuda eforturilor de a găsi o soluţie comună şi a apelului la solidaritate lansat de unii lideri europeni, sunt de părere analiştii CAIET. Aceştia consideră că autorităţile europene nu reuşesc să răspundă coerent la provocarea pe care o reprezintă valul fără precedent de imigranţi şi refugiaţi care bat zilnic la porţile Europei.

"Este evident că dinamica acestui fenomen depăşeşte capacitatea de reacţie a UE în acest moment, motiv pentru care din ce în ce mai multe state aleg să acţioneze individual, în detrimentul valorilor şi principiilor europene comune, fără a reuşi să găsească o cale de conciliere între obligaţia de a primi refugiaţi, deficitul de resurse şi presiunea opiniei publice împărţite între emoţia umanitară şi ostilitatea faţă de imigraţia în masă", susţin analiştii CAIET.

Lipsa unei viziuni comune se traduce, potrivit specialiştilor de la CAIET, într-o serie de acţiuni şi declaraţii controversate, precum construirea gardului la graniţa dintre Ungaria şi Serbia, întreruperea traficului feroviar şi împiedicarea accesului imigranţilor şi refugiaţilor la trenurile spre Austria şi Germania în gara Keleti din Budapesta, reticenţa sau chiar refuzul unor ţări europene de a primi refugiaţi conform sistemului de cote de repartizare (de exemplu, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Marea Britanie sau Danemarca).

Conform CAIET, în această luptă, însăşi structura proiectului european este pusă în discuţie, sustenabilitatea şi chiar funcţionalitatea acestuia, un exemplu elocvent în acest sens fiind tensionarea dezbaterilor referitoare la regândirea acordului privind spaţiul Schengen şi reintroducerea controlului vamal între statele semnatare ale acestui acord.

"De asemenea, în contextul măsurilor extreme, se cuvine menţionată propunerea, deocamdată neoficială, dar enunţată de unii oficiali europeni, privind constituirea unui fond în valoare de aproximativ un miliard de euro, din care să se plătească ţărilor din Africa pentru a primi înapoi imigranţii şi refugiaţii care nu vor primi azil în Europa", sunt de părere analiştii.

Ţara noastră ar fi trebuit să primească, începând cu luna noiembrie, peste 1.700 de imigranţi şi refugiaţi, care vor fi repartizaţi în cele şase centre disponibile, localizate în Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuţa Mare şi Timişoara. În urmă cu ceva timp, Guvernul României a acceptat preluarea a 1.785 de imigranţi şi refugiaţi, pentru o perioadă de doi ani, astfel: 1.705 persoane în cadrul mecanismului de relocare intra-UE (preluarea acestora din alte state membre, respectiv Grecia sau Italia) şi 80 de persoane în cadrul procesului de relocare extra-UE (provenind din tabere de refugiaţi din afara UE). O schemă pilot a Comisiei Europene propune relocarea a 40.000 de solicitanţi de azil din Italia şi Grecia în alte state UE şi primirea a 20.000 de refugiaţi din afara Uniunii, iar în cazul în care acest plan se va realiza urmează să fie implementat un sistem permanent. Imigranţii vor beneficia de cazare, apă, hrană şi servicii consulare, România urmând să primească de la UE câte 6.000 de euro pentru fiecare persoană.

Săptămâna trecută, însă, publicaţia britanică Daily Mail a anunţat că un nou plan de urgenţă al Uniunii Europene ar prevede redistribuirea între statele membre prin cote obligatorii a circa 160.000 de refugiaţi, dintre care România ar urma să preia 7.000.

Ştirea din cotidianul londonez a fost confirmată parţial de prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans, care a anunţat că preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, va propune, în această săptămână, o nouă schemă de redistribuire a refugiaţilor între statele membre ale Uniunii Europene, pe baza unor cote naţionale.

Întrucât capacitatea totală a celor şase centre de primire din ţara noastră este de doar circa 950 de locuri, autorităţile vor trebui să asigure în primul rând condiţii corespunzătoare pentru toţi imigranţii şi refugiaţii repartizaţi.

Analiştii CAIET spun: "Având în vedere capacitatea redusă a României de a primi şi integra imigranţi/refugiaţi, decizia autorităţilor române este mai degrabă expresia adeziunii faţă de politica europeană în domeniu şi a solidarităţii cu alte state membre, care preiau un număr mult mai mare de persoane. Cum va aborda, aşadar, România problema imigranţilor şi refugiaţilor, în acest context atât de tensionat şi fragmentat?

În primul rând, pentru a gestiona eficient o criză de asemenea proporţii, nu este suficientă creşterea numărului centrelor de primire a imigranţilor şi refugiaţilor şi îmbunătăţirea condiţiilor. Deşi aceste măsuri sunt absolut necesare, ele fac parte mai degrabă dintr-un plan de acţiune pe termen scurt.

În actualul context, însă, este necesară o strategie, cel puţin pe termen mediu, în consonanţă cu politicile UE, dar şi cu interesele naţionale, care să înglobeze analize de risc, proiecţii ale posibilelor consecinţe ale acestui fenomen incontrolabil, măsuri de prevenire a efectelor negative şi de escaladare a tensiunilor. Aceste măsuri trebuie să vizeze, pe de o parte, garantarea siguranţei şi securităţii propriilor cetăţeni, iar pe de altă parte, să ofere soluţii la problemele care există în ceea ce priveşte integrarea imigranţilor şi refugiaţilor, învăţarea limbii ţării gazdă, găsirea unui loc de muncă, reîntregirea familiei, integrarea copiilor în sistemele şcolare fiind doar câteva dintre acestea.

Deşi până în acest moment România nu s-a confruntat cu probleme majore privind valul imigraţionist care a cuprins Europa în ultimele luni, provocările par a fi devenit realitate şi sunt tot mai aproape".

Prin urmare, specialiştii CAIET consideră că ar fi foarte riscant pentru autorităţi să mizeze doar pe faptul că imigranţii şi refugiaţii doresc să ajungă în Occident şi că România nu este o destinaţie în sine, preluând astfel exemplul mai puţin inspirat al altor state. Cât timp vor exista focare de conflict în Orientul Mijlociu şi în Africa, fenomenul migraţiei va fi o provocare la nivel mondial, a cărui dinamică nu va permite nici un fel de ezitări sau amânări din partea statelor vizate, motiv pentru care România va fi nevoită să aibă o poziţie coerentă şi fără echivoc, mai spun analiştii CAIET.

UE pregăteşte noi planuri de acţiune pentru a răspunde agravării crizei imigranţilor şi refugiaţilor, care vor fi analizate cu prilejul reunirii de urgenţă a unui Consiliu pentru Justiţie şi Afaceri Interne la Bruxelles, luni, 14 septembrie. Discuţiile se vor concentra pe modalitatea de distribuire a refugiaţilor între statele membre, procedurile de expulzare a imigranţilor a căror solicitare de azil este respinsă, cooperarea cu terţe ţări din Balcanii de Vest şi din Africa şi prevenirea traficului de imigranţi. Între măsurile care vor fi propuse se numără, potrivit CAIET, înfiinţarea, până la sfârşitul anului, în statele de tranzit (de exemplu, Serbia şi Macedonia) şi în statele membre care sunt cele mai expuse fenomenului imigraţionist (precum Grecia şi Italia), a aşa-numitelor "hotspots": centre de înregistrare şi triere în care toţi imigranţii şi refugiaţii să poată fi înregistraţi şi cazaţi temporar în condiţii decente, iar refugiaţii să fie separaţi de imigranţii economici ilegali, în cazul acestora urmând să fie demarate operaţiunile de repatriere. De asemenea, se propune întocmirea unei liste cu ţări de origine sigure, pentru a completa regimul de azil european comun şi a asigura eficienţa returnării imigranţilor şi refugiaţilor ilegali.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Desenul este foarte destept.

    Asa cuceresc musulmani Europa,fara razboi!

    Bine, bine, cu sau fără imigranți în România, nu aici era problema.

     

    Oare piața forței de muncă nu va fi distorsionată de fluxul de imigranți? În primul trimestru au fost cam 150 de mii de cereri și se estimează că procesul de imigrație va implica milioane de oameni. Cred că românii care lucrează în străinătate cu puțină calificare vor fi afectați. 

     

    "Germany, as expected, registered 73,000 applications during that period which accounted for up 40 per cent of the total - half of which were made up of Syrians, Afghans and Kosovars. That was followed by Hungary which, despite the hardline attitude of its government, accepted 32,000 new applications, 13 times the amount for the same period last year. Italy came third with 15,300 applications, followed by France with 14,800 and Sweden with 11,400 applications. Austria registered 6,200, while Britain took seventh place with 7,330 applications."

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

13 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9732
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7413
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3047
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9954
Gram de aur (XAU)Gram de aur406.8246

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb