ANDREEA PAUL, INACO: "Preţul mediu de închidere a pieţei la energie electrică a ajuns la 397 de lei/MWh, record istoric"

Preţul mediu de închidere a pieţei la energia electrică a ajuns miercuri la 397 de lei/MWh, un record istoric, de trei ori mai mare decât cel consemnat în luna august 2010, de 138 lei/MWh, conform datelor OPCOM citate de Andreea Paul, preşedintele INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei.

Andreea Paul a declarat: "Facturile populaţiei cresc exploziv, veniturile lor nu ţin pasul, iar competitivitatea producătorilor scade sub povara costurilor cu utilităţile, afectate fiind mai ales întreprinderile mici şi mijlocii şi industriile primare precum: procesarea laptelui, a cărnii şi a pâinii. Inflaţia va resimţi aceste dinamici şi, din nou, consumatorul casnic şi producătorul local".

Potrivit acesteia, din 2004 până în anii 2011 şi 2012 nu s-au înregistrat preţuri medii care să depăşească media lunară de 180 lei/MWh.

Preşedintele INACO a arătat: "În anii 2011 şi 2012, cauza naturală a creşterii preţurilor a ţinut de lipsa de apă. Acum, nivelul Dunării este la limita minimă, dar funcţională, iar gradul de umplere a lacurilor este de 67% - nivel apreciat ca optim. În 2012, luna februarie, condiţiile de vreme au solicitat sistemul ajungându-se la consumuri record de 11.000 MW pe interval orar. Acum consumul mediu anual este aproape la jumătate, la 7.000 MW pe interval orar. Aşadar, dinamica preţurilor în prezent ridică o serie de probleme cheie ce ar putea ţine chiar de sistemul de funcţionare a OPCOM. Pare să permită satisfacerea unor interese conjuncturale ale diverselor grupuri din sectorul energetic".

În opinia acesteia, din ianuarie 2017 s-a produs un tsunami energetic.

Paul menţionează: "Afirmaţiile făcute de domnul ministrul Toma Petcu, cum că «nu mai există cărbune disponibil» au dus la majorări accelerate de preţ, de până la 150 - 200 de euro/MW, determinând insolvenţa unor companii din domeniul energetic. Ordonanţa numărul 24 din 31 martie 2017 a blocat contractarea energiei, respectiv a certificatelor verzi, începând cu luna martie 2017, ceea ce a condus la creşterea preţului energiei electrice din surse regenerabile. În acest fel s-a creat blocajul accesului la piaţă, prin imposibilitatea încheierii contractelor bilaterale pentru certificatele verzi".

Potrivit acesteia, 80% din energia tranzacţionată din piaţa de energie este realizată de producători de stat şi preţurile cresc şi mai accelerat în prezent, printre cauzele specificare care trebuie investigate fiind semnalate lipsa transparenţei tranzacţiilor în PZU şi a modului în care cererea şi oferta se închid sau existenţa unor oferte de vânzare - cumpărare pe aceleaşi intervale, propuse concomitent de acelaşi participant, în scopul majorării preţului de închidere pe PZU.

Andreea Paul susţine că nu se ştie cine sunt cumpărătorii, respectiv vânzătorii, aceste informaţii nefiind publice, iar cota de piaţă tranzacţionată pe PZU depăşeşte normalul legal specific pieţei de tranzacţionare pentru ziua următoare.

De asemenea, ea a atras atenţia asupra centralizării excesive a tuturor tranzacţiilor la Operatorul Centralizat al Tranzacţiilor Comerciale cu Energie Electrică şi Gaze Naturale (OPCOM), impunerii unor contracte bilaterale standardizate, care au limitat posibilităţile participanţilor la a încheia contracte pe perioade lungi de timp, creşterii nejustificate a volumului tranzacţiilor pe Piaţa Pentru Ziua Următoare (PZU) şi transformarea acesteia dintr-o piaţă de reglaj într-o piaţă netă de achiziţie care pentru unele zile a acoperit peste 50% din consumul României.

Ea mai susţine că volatilitatea PZU înregistrează variaţii de preţ de la 10 lei la 600 lei prin posibilităţile de manipulare a softului de operare şi discriminarea participanţilor prin avantajarea directă a producătorilor de stat CEO, Nuclearelectrica, Elcen şi Hidroelectrica.

Paul a mai spus, conform sursei citate: "Efectul pe termen mediu sau lung pentru România şi Siguranţa Naţională riscă să fie dezastruos întrucât, în caz de creştere reală a necesarului energetic, sistemul naţional nu va fi capabil să producă energie la nivelul cerinţelor cu un risc de 90% de cădere a acestuia şi oprirea alimentărilor cu energie".