Andreea paul a declarat: "Anul acesta riscăm serios să depăşim soldul negativ al turismului cu mult peste 1 miliard de euro. Contextul general al datoriei externe este îngrijorător. În primele trei luni ale anului 2018, datoria externă a crescut deja cu peste 2 miliarde de euro", conform comunicatului de presă remis redacţiei.
"În primele trei luni ale anului 2018 românii au cheltuit cu 126 de milioane de euro mai mult în străinătate pentru turism-călătorii decât anul trecut, ajungând la sume de 752 de milioane de euro. În schimb, turiştii străini au cheltuit mai puţin cu 8 milioane de euro în România, ajungând la încasări de 455 de milioane de euro în aceeaşi perioadă. Această realitate duce la adâncirea cu 82% a deficitului turismului în contul curent, la absurdul cronic economic românesc incapabil să capitalizeze atuurile turismului românesc. Dinamica negativă accentuată o continuă pe cea de anul trecut. În ultimul an, turismul şi-a înrăutăţit de două ori şi jumătate soldul negativ care alimentează deficitul balantei de plăţi externe a României. Turismul rămâne şi în acest an veriga slabă a serviciilor româneşti şi cred că ministerul de resort ar trebui să se trezească din eterna sa inacţiune", punctează Andreea Paul.
De acest sector economic depind aproape 200 de mii de salariaţi şi 1,3% din PIB-ul ţării. Promovarea turismului este inexistentă. Forţa de muncă este insuficientă. Acest domeniu figurează pe hârtie între cele 10 sectoare economice prioritare în "Strategia Naţională de Competitivitate a României 2015-2020", dar performanţele reale ale acestui sector economic vital pentru calitatea vieţii românilor ne-a retrogradat două poziţii în clasamentul global al competitivităţii turismului, abia pe locul 68 în lume, se arată în comunicat.
Think-tank-ul INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate cheamă Guvernul României să se aplece urgent asupra trei teme principale ce ţin de dezvoltarea turismului: 1. Deficitul balanţei de plăţi în turism; 2. Forţa de muncă; 3. Promovarea inexistentă.
Andreea Paul mai susţine că "România înregistrează încasări anuale din turism de 2,24 miliarde de euro, dar românii cheltuie în străinătate pentru servicii de turism de 3,12 miliarde de euro în anul 2017. Apetitul românilor pentru turismul extern creşte în acest an, iar turismul de afaceri stragnează în România. Deficitul imens de 874 milioane de euro înregistrat în anul 2017, este aproape de două şi jumătate mai mare faţă de anul 2016, când deficitul se ridica la 363 milioane de euro. Pentru o simplă comparaţie, Polonia o ţară dublă ca mărime, înregistrează venituri de aproape 5 ori mai mari decât noi, adică vreo 10 miliarde de euro pe incoming şi ies din ţară cam 5 miliarde de euro pentru turism, ceea ce aduce vecinilor noştri un plus de 5 miliarde de euro anual la balanţa de plăţi a ţării. Aşadar, noi pierdem aproape 1 miliard de euro din turism, polonezii câştigă 5 miliarde. În primul trimestru al anului 2018, deficitul extern din turism se ridică la 297 milioane de euro, cu 82% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce indică un risc serios de depăsire a soldului negativ al turismului în acest an cu mult peste 1 miliard de euro".
În ceea ce priveşte mediul de afaceri privat din turism, această declară că "nu mai găseşte forţa de muncă pentru operarea unităţilor existente, ca să nu mai vorbim de unităţi noi de care ar avea atâta nevoie turismul românesc. Asta pentru că nu avem un sistem de educaţie potrivit pentru turism, cu centre de formare, cu mai multă practică, un sistem dual real de învăţământ, din fondurile europene de 5 miliarde euro disponibili pentru capitalul uman în perioada 2014-2020 s-au cheltuit până acum "impresionanta" cifră de 6%, dar şi pentru că nu susţinem fiscal munca în acest domeniu cu facilităţi pentru sezonieri, lipseşte reglementarea inteligentă a service charge în turism, stimularea celui de-al doilea loc de muncă part-time etc".
În ceea ce priveşte promovarea, Andrea Paul susţine că "inacţiunea este foarte gravă. Au fost desfiinţate birourile de turism din străinătate şi nu s-a pus nimic în loc până acum. Nu folosim taxa de promovare turistică, aşa cum o fac toate ţările lumii interesate de dezvoltarea acestui domeniu economic. Nu acceptăm parteneriatul public-privat, deşi acesta reprezintă singura formă de organizare a unui management eficient de destinaţie turistică atractivă pentru România. Avem singura capitală europeană fără strategie de imagine externă pentru atragerea turiştilor străini, deşi specialiştii români de profil câştigă concursuri de primă ligă internaţională la creativitate. Refuzăm să le valorificăm talentul aici, acasă. Concluzia este valabilă pentru naţiune în ansamblu, în pofida unor reuşite regionale punctuale de promovare turistică dezvoltată cu fonduri europene".
Parcurgerea celor trei paşi în ritm alert ar putea revitaliza sectorul turismului chiar din acest an, cu voinţă, energie, pasiune, creativitate şi multă muncă