ANDREEA PAUL, PNL: "Absorbţia banilor europeni a dus la o creştere cu peste 10% a PIB-ului în ultimul deceniu"

La împlinirea a zece ani de la intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană este important să căutăm răspunsurile la câteva întrebări cheie legate de numărul de locuri de muncă nou create şi a firmelor beneficiare de fonduri europene, dar şi avantajele economice ale apartenenţei României la UE, consideră deputatul PNL Andreea Paul, într-un comunicat de presă remis Redacţiei.

Aceasta precizează că a adresat recent aceste întrebări Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

Potrivit deputatului, cele zece avantaje ale absorbţiei banilor europeni de la momentul aderării României până în prezent au rezultat în urma rulării a două scenarii într-un studiu de impact, şi anume scenariul "standard cu fonduri" - în care sunt incluse instrumentele structurale accesate şi scenariul "fără fonduri" - în care fondurile europene nu sunt luate în considerare.

Din compararea celor două scenarii a rezultat o estimare a consecinţelor macroeconomice ale instrumentelor structurale în România.

Andreei Paul enumeră cele zece avantaje ale absorbţiei banilor europeni:

1. PIB este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absenţa utilizării fondurilor europene, ca efect net pozitiv, în decursul perioadei 2008-2015;

2. 8219 firme au beneficiat de fonduri structurale şi de coeziune (FSC) în perioada 2007-2016 (microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari şi furnizori de formare profesională conform OG nr. 29/2007 cu modificările şi completările ulterioare) care au încheiat contracte de finanţare în valoare totală de 28,68 miliarde lei, din care 14,48 miliarde lei fonduri UE - echivalentul unui beneficiu mediu de 1,7 milioane lei/firmă din fonduri europene;

3. 41.514 locuri de muncă noi au fost create în perioada 2007-2016 ca urmare a proiectelor implementate şi finanţate din FSC;

4. Productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută şi ocupare este cu 3,1 mai mare faţă de scenariul "fără fonduri";

5. Distribuţia pe sectoare a efectivului net al fondurior europene asupra productivităţii muncii reflectă o influenţă semnificativă în sectorul serviciilor de piaţă, unde valoarea acestui indicator este cu 2,3% mai ridicată decât în scenariul ce exclude fondurile UE;

6. Consumul privat este cu 19% mai mare faţă de ipoteza în care nu ar fi fost implementate fondurile europene;

7. Rata şomajului a fost cu 3,1 puncte procentuale mai scăzută, la sfârşitul anului 2015, decât ar fi fost în scenariul "fără fonduri";

8. Estimarea cu privire la rata de ocupare indică o majorare cu 3,8 procente, la finele anului 2015;

9. Remuneraţia medie a unui salariat a crescut cu 25,4%, cumulat 2008-2015, comparativ cu situaţia simulată a neimplementării fondurilor europene;

10. Creşterea cumulată a exporturilor de bunuri şi servicii în scenariul "cu fonduri" este cu 3 puncte procentuale mai mare faţă de scenariul lipsei fondurilor, în timp ce importurile de bunuri şi servicii cu 14,4% mai mari.

Deputatul PNL precizează că aceste estimări sunt rezultatul unei analize realizate de către Comisia Naţională de Prognoză la care Ministerul Fondurilor Europene s-a raportat atunci când i-a răspuns la interpelarea parlamentară pe care a adresat-o în data de 28 noiembrie şi la care a primit astăzi răspuns.