Reporter: Care este poziţia African Consolidated Resources în scandalul Băiţa? Concret, în ce constă conflictul dintre companie şi autorităţi?
Andrew Prelea: Vorbim de mai multe conflicte din punctul de vedere al companiei, care este o subsidiară a Vast Resources PLC - societate listată pe Bursa din Londra. Am analizat, în 2012, posibilitatea de a intra la Remin Baia Mare. Am cheltuit 1,5 milioane dolari şi am făcut studii şi toate diligenţele necesare pentru a pune pe masa autorităţilor române o ofertă. După care, oficialii români ne-au spus că ei nu cred că African Consolidated Resources are capacitatea să redeschidă minele, chiar dacă noi am venit în proiect cu mai multe bănci internaţionale de investiţii, care au spus că ne pun la dispoziţie fondurile necesare pentru Remin, de îndată ce semnăm contractul. Am fi putut crea 13.000 de locuri de muncă pe toată durata proiectului şi am fi plătit la bugetul de stat taxe de 1,6 miliarde dolari în 15 ani de activitate.
Reporter: Dar nimeni nu a câştigat licitaţia pentru Remin.
Andrew Prelea: Aşa este. Proiectul este şi acum blocat. Autorităţile au dat vina pe legislaţie şi au spus că este nevoie de o nouă lege a minelor. Noi le-am arătat că este posibil să redeschidem minele sub legislaţia insolvenţei, Remin aflându-se în insolvenţă. Autorităţile nu au fost de acord, insistând pe necesitatea adoptării unei noi legi a minelor. Astfel că am început să căutăm şi alte oportunităţi. Aşa am dat peste activele Mineral Mining, companie asociată de mulţi ani cu Băiţa SA - firmă controlată de statul român.
Mineral Mining se afla în insolvenţă, iar African Consolidated Resources a cumpărat acţiunile de la grupul de investitori chinezi care deţinea compania. Tranzacţia a fost de 1,2 milioane de euro, din care am achitat jumătate. Restul banilor îi vom plăti după ce primim înapoi licenţa de exploatare a minereurilor polimetalice, întrucât Mineral Mining, din cauza situaţiei în care se afla, a fost nevoită să transfere licenţa către Băiţa SA.
Totuşi, avocaţii noştri au analizat toate documentele şi au ajuns la concluzia că Mineral Mining deţine legal întreaga licenţă pentru exploatarea de la Băiţa Plai, nu doar contractul de asociere cu compania de stat.
Atunci am cumpărat 92% din masa credală a societăţii. Ne-am oferit să achităm toate datoriile Mineral Mining, inclusiv cele către Băiţa SA, dar am fost refuzaţi de compania de stat.
Legea spune că este ilegal pentru o instituţie de stat să refuze încasarea unei creanţe.
Reporter: Cum a ajuns Mineral Mining în posesia licenţei de exploatare a polimetalelor?
Andrew Prelea: Licenţa a fost vândută companiei în 2008 de către Băiţa SA, cu tot cu mine şi activele aferente, inclusiv drumuri de acces, utilaje şi clădiri. Mineral Mining a fost deţinută iniţial de nişte suedezi, care au vândut chinezilor în 2011. Cea mai mare problemă a fost că, în cadrul asocierii, Băiţa SA a facturat către Mineral Mining servicii care ţin de mentenanţa minei. Băiţa SA a refacturat, ilegal, electricitatea, la un preţ mult mai mare decât cel cu care o primea de la distribuitorul de energie. În 2013, toate datoriile iniţiale au fost achitate, dar Băiţa SA a venit cu noi pretenţii şi noi facturi şi Mineral Mining a fost nevoită să intre în insolvenţă.
După intrarea în insolvenţă, licenţa a fost transferată către Băiţa SA, pentru că Mineral Mining nu îşi mai putea permite lucrările de mentenanţă şi exista un risc de mediu. Cu ocazia transferului, a fost semnat un protocol, în care scrie că licenţa se întoarce la Mineral Mining când se redresează sau îşi găseşte un nou investitor şi poate să îşi achite, din nou, cheltuielile de mentenanţă.
Noi credem, însă, că Mineral Mining a fost forţată să facă acest transfer pentru că Băiţa SA a continuat să factureze lucrările de mentenanţă după ce a preluat licenţa, în condiţiile în care clar compania nu şi le permitea. Această acţiune nu are sens.
În plus, considerăm că transferul în sine al licenţei înapoi la Băiţa SA a fost ilegal, pentru că persoana care a semnat din partea Mineral Mining (administratorul special) fusese concediat de administratorul judiciar cu trei zile înainte.
Pentru deţinerea licenţei, o companie trebuie să dovedească, potrivit legii în vigoare, că are capacitatea tehnică şi financiară să exploateze mina. Nu era şi cazul Băiţa SA, care, atunci când a preluat licenţa, nu avea capabilitatea tehnică necesară întrucât vânduse deja toate activele către Mineral Mining. Compania de stat nu avea nici personalul specializat şi nici muncitorii pentru operarea minei, conform legii. În plus, trebuie să ai şi capacitate financiară pentru operarea şi exploatarea minei. Dar nu este cazul Băiţa SA, care se află în administrare specială în vederea, privatizării de foarte mulţi ani. Deci cum a fost posibil transferul?
Anul trecut, după ce am preluat Mineral Mining, am transmis Ministerului Economiei şi conducerii Băiţa SA că suntem dispuşi să plătim toate datoriile, inclusiv cea către Băiţa SA, deşi aceasta nu este certă şi exigibilă. În decembrie 2014, am pus banii într-un cont escrow. Din nefericire, secretarul de stat Maricel Popa a declarat că African Consolidated Resources nu are banii să plătească datoria şi că fondurile sunt în UK, nu în România.
Complet fals. Banii pentru achitarea datoriei către Băiţa SA erau şi se află şi acum într-un cont la Bancpost Ştei.
Reporter: Cum a ajuns Mineral Mining în faliment?
Andrew Prelea: În ciuda faptului că am anunţat că dorim să achităm toate datoriile companiei, Tribunalul Oradea a declarat falimentul Mineral Mining. Nu cred că sunt multe insolvenţe în care cineva se oferă să plătească 100% datoriile unei societăţi. Falimentul a fost declarat la insistenţele Băiţa SA.
Noi am strâns 4 milioane de dolari de pe Bursă pentru investiţiile în România, în ultimele opt luni.
Banii din contul escrow pot fi accesaţi de compania de stat de îndată ce Băiţa SA ne prezintă asocierea pe licenţă. Societatea a continuat să factureze lucrări de mentenanţă pentru Mineral Mining şi după declararea falimentului. Şi costul electricităţii este mai mare decât atunci când mina era operaţională.
În martie 2015, Tribunalul a aprobat masa credală finală, care este în jur de 15-16 milioane lei. Noi am cumpărat creanţe de 11 milioane lei. Restul reprezintă datorii către ANAF, pe care ne-am oferit să le achităm integral. Şi mai este o sumă de 2,5 milioane de lei exceptată de Tribunal, pentru că face obiectul unei expertize DNA, care a deschis o anchetă la Băiţa SA.
Ne-am oferit să plătim şi această sumă, chiar dacă nu este o datorie certă a Mineral Mining către Băiţa. Tot ce vrem este să se respecte contractul iniţial şi să fie reinstituită asocierea. Nu plătim aceşti bani în lipsa unui contract de asociere, care să ne permită reluarea exploatării minereurilor.
Adunarea creditorilor Mineral Mining în care trebuia aprobat protocolul de asociere a fost anulată de Tribunal, pentru că Băiţa SA nu avea o creanţă certă şi exigibilă la data respectivă.
Deci, situaţia de la Băiţa este foarte încurcată.
Reporter: Dar nu ştiaţi de problemele penale de la Băiţa când aţi preluat Mineral Mining?
Andrew Prelea: Ba da, dar noi considerăm că toate contractele companiei sunt perfect legale. Din nefericire, anumite persoane nu vor să respecte legea.
Reporter: Şi aţi decis că merită să riscaţi?
Andrew Prelea: Noi nu am privit afacerea ca pe un risc. România este în UE. Dacă trebuie să ajungem la Curtea Europeană de Justiţie o vom face. Dar nu ne dorim acest lucru. Vrem să redeschidem mineritul în România şi să înfiinţăm noi locuri de muncă. Asta este ambiţia companiei.
De altfel, am demonstrat ce putem într-o altă locaţie. Am cumpărat 50,1% din mina Mănăilă din judeţul Suceava. Am preluat operaţiunile în iulie şi am început deja producţia.
Pentru zăcământul din Băiţa Plai, noi am încercat să facem o fuziune prin absorbţie cu Mineral Mining. Fără nicio bază legală, ni s-a respins operaţiunea şi ne-au trimis la judecătorul sindic care se ocupă de insolvenţa Mineral Mining. Avem termen pe 23 septembrie pentru decizia pe fuziune.
Deşi a aprobat fuziunea în două ocazii în cadrul procesului de insolvenţă al Mineral Mining, Băiţa SA a respins-o în urmă cu câteva zile. Nu cred că este normal ca o instituţie de stat să refuze să-şi încaseze creanţele.
Reporter: Aţi contestat decizia de intrare în faliment a Mineral Mining?
Andrew Prelea: Da. Am făcut apel de două ori şi am pierdut. Acum am ajuns la Înalta Curte în Bucureşti.
Reporter: De ce protestează, de fapt, minerii în subteran la Băiţa?
Andrew Prelea: Noi nu avem angajaţi care să protesteze acolo. Sunt salariaţii companiei de stat şi ai societăţii private Băiţa Bihor, care exploatează calcar în asociere cu Băiţa SA. Acum două săptămâni, prefectul de Bihor şi secretarul de stat din Ministerul Economiei Maricel Popa au făcut o vizită la mină şi le-au promis condiţii de lucru mai bune, plata salariilor restante şi continuarea activităţii. Şi noi, şi Băiţa Bihor aveam întâlnire cu ei, dar au plecat la Bucureşti înainte să vorbească cu noi.
Reporter: ANRM a spus că este dispusă să discute cu firmele private şi să găsească soluţii legale pentru exploatarea resurselor din Zona Băiţa Ştei.
Andrew Prelea: Încercăm să găsim de mult timp soluţii. Am 45 de cereri la Ministerul Economiei şi ANRM. Am luat în discuţie şi privatizarea Băiţa. Dar secretarul de stat Popa ne-a transmis că nu este în plan privatizarea companiei în acest an.
Toate scrisorile şi cererile noastre sunt înregistrate. Cum poţi să spui că nu ai primit cereri pentru exploatare? Am demonstrat şi capacitatea noastră financiară, cu documente de la mai multe bănci.
Reporter: Şi care este concluzia dumneavoastră în tot acest conflict?
Andrew Prelea: Sunt mulţi bani de făcut din închiderea minelor în România. Sunt bugetaţi 20 de milioane de euro pentru închiderea Băiţa Ştei. Numai că legislaţia nu permite ca statul să cheltuie bani pentru închiderea unei mine private, întrucât societatea de stat a vândut multe active către firme private. Singura soluţie este să falimenteze firmele private. În plus, costul real al închiderii minelor este de 3 milioane de euro, nu de 20 de milioane de euro. Noi avem toate studiile aferente, pe care le-am înaintat şi ministerului. Orice companie minieră are evaluate şi costurile de închidere şi ecologizare.
Reporter: Ce faceţi dacă pierdeţi toate procesele?
Andrew Prelea: Mergem la Curtea Europeană şi vom cere despăgubiri. Repet, nu acesta este scopul nostru. Noi vrem să redeschidem mineritul în Băiţa şi avem toată baza legală să facem acest lucru.
Reporter: Care este legătura doamnei Gabriela Dobrotă, directorul pentru România al African Consolidated, cu firma privată Băiţa Bihor? În ce calitate vorbeşte doamna Dobrotă în numele Băiţa Bihor despre minerii blocaţi în subteran? Aţi cumpărat sau urmează să cumpăraţi şi Băiţa Bihor?
Andrew Prelea: Suntem în discuţii să preluăm o parte din acţiunile companiei. Încercăm să clarificăm mai întâi încurcătura de la Băiţa, unde sunt acum trei companii care operează în zonă pe aceeaşi licenţă. Dar una deţine infrastructura, alta drumurile de acces şi a treia deţine clădirile. Băiţa Bihor este o firmă privată, în care compania de stat Băiţa SA are un pachet minoritar de acţiuni.
Reporter: Din informaţiile noastre, Maria Trip, fostul director al Băiţa SA şi acţionar cu 40% în Băiţa Bihor SA, a creat toată această încurcătură. Doamna Trip este acuzată de conflict de interese. Aşa este?
Andrew Prelea: Da şi nu. Trebuie să te uiţi în istorie. Noi am cercetat istoria companiei private Băiţa Bihor.
Băiţa SA avea singura mină polimetalică din România care nu a fost închisă până în 2013. Fie că îţi place sau nu doamna Trip, trebuie să o respecţi pentru că a salvat mineritul din zonă. Când autorităţile au vrut să închidă mina, ea s-a luptat să găsească investitori pentru continuarea activităţii. Nu ştiu dacă a făcut sau nu ceva ilegal. Dar este singura persoană care a luptat pentru mineritul din România.
Doamna Trip stă, de marţea trecută, cu minerii care protestează în subteran. De aceea Gabriela Dobrotă a dat declaraţii presei despre situaţia din subteran.
Maria Trip a reuşit, în ultimii ani, să atragă fonduri europene pentru exploatare, a făcut rost de bani şi şi-a ipotecat propria casă şi pe cea a mamei sale pentru a menţine activitatea la Băiţa.
Băiţa Bihor SA exploatează acum calcar, iar Băiţa SA - doar dolomitul. Mina polimetalică este închisă din 2013.
Reporter: Ministerul Economiei a făcut un control, în urma căruia a constatat mai multe nereguli la Băiţa SA. Ministerul spune că Băiţa Bihor a exploatat ilegal calcarul la suprafaţă, dar şi că activele companiei de stat au fost înstrăinate ilegal către partenerii privaţi.
ANRM a anunţat că, din 2005, nu există nicio licenţă valabilă pentru exploatarea de suprafaţă şi că societatea are dreptul de a extrage doar din subteran. De asemenea, ANRM susţine că nu au primit nicio cerere pentru demararea exploatării la suprafaţă.
Andrew Prelea: Asta nu ţine de African Consolidated Resources, ci de Băiţa Bihor. Ştiu că permisiunea de exploatare a calcarului de suprafaţă a fost anulată anul acesta. Băiţa SA trebuie să vină anual cu un plan de exploatare aferent licenţei. 2015 a fost primul an în care compania nu a inclus calcarul în plan.
Dar cum pot autorităţile să considere ilegală exploatarea de la suprafaţă în condiţiile în care au colectat 1,2 milioane de euro din redevenţe? Pentru exploatare există o asociere pe licenţă aprobată de ANRM din 2005.
Acum autorităţile interpretează altfel legea.
Asocierea are şi o decizie ministerială la bază. Dacă Băiţa SA nu poate să-şi ducă la îndeplinire obligaţiile legate de licenţă, atunci aceasta revine în întregime companiei Băiţa Bihor, conform contractului de asociere existent între cele două companii.
Reporter: Băiţa SA a vândut către Băiţa Bihor active, cu tot cu drum de acces şi echipamente.
Andrew Prelea: Da şi acum ei folosesc activele Băiţa Bihor să extragă dolomită, în timp ce compania privată are activitatea blocată.
Reporter: Ce planuri de investiţii aveţi în Suceava, la mina Mănăilă?
Andrew Prelea: După ce am preluat operaţiunile în această vară, timp de patru săptămâni am reconstruit cariera, ca să fie sigură în operare, şi am modernizat şi staţia de flotare. Primul concentrat l-am produs pe 16 august. Până acum am produs 253 tone de concentrat de cupru. Am angajat 107 oameni şi urmează să mai vină încă 20. Am crescut capacitatea de producţie şi vom face o nouă staţie de flotare. Am cheltuit la Mănăilă un milion de dolari într-o lună şi am demonstrat că se poate să faci minerit în România.
Probabil vom mai cheltui 1 - 1,5 milioane dolari până în primăvară pentru staţia de flotare. Apoi vom extinde infrastructura în următorii doi ani, necesarul investiţional fiind estimat între 4 şi 7 milioane de dolari.
Reporter: Şi care este potenţialul locaţiei?
Andrew Prelea: Trebuie să continuăm explorarea ca să vedem întregul potenţial. Dar credem că putem extinde durata de viaţă a minei la 15-20 de ani.
Reporter: Aici aţi lucrat bine cu autorităţile şi ANRM.
Andrew Prelea: Da. Cea mai mare problemă este Băiţa. Realitatea este că zona Băiţa Plai are potenţial mare, cu o durată de viaţă ce poate fi extinsă de la 15 la 25 de ani, dacă sunt efectuate investiţiile necesare. Este nevoie de investiţii de 4 milioane de dolari la început, pentru că infrastructura există. Cu aceşti bani o facem operaţională. Pentru a prelungi durata de viaţă a minei polimetalice este nevoie de 20-25 milioane de dolari.
Reporter: Şi potenţialul de producţie care este?
Andrew Prelea: În jur de 1,8 milioane tone de minereu rezerve cunoscute la această dată. Credem că este mai mare potenţialul, dar ca să ajungi la resurse trebuie să explorezi şi să faci mai multe investiţii. Noi asta dorim.
Reporter: Şi cu proiectul de exploatare a aurului din Zimbabwe ce faceţi?
Andrew Prelea: Am cheltuit 17 milioane de dolari pentru explorări, în ultimii opt ani. Urmează să începem producţia în curând. Utilajele funcţionează şi pregătim producţia.
African Consolidated Resources există din 2005. Când am decis să ne concentrăm pe România, am decis să ne schimbăm numele în Vast Resources.
Reporter: Mulţumesc!
Pe 1 septembrie 2015, a avut loc şedinţa Consiliului de Administraţie a Băiţa Ştei SA, în cadrul căreia a fost numit un director general interimar - Cotoţ Iosif (inginer minier), urmând ca o decizie definitivă privind conducerea să fie luată după consultarea partenerilor sociali şi instituţionali. Obiectivele principale ale conducerii interimare sunt armonizarea relaţiilor dintre operatorii din perimetru, stingerea tuturor conflictelor economice prin efectuarea de plăţi reciproce şi intrarea într-o colaborare economică normală, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
Ieri, administratorul African Consolidated Resources, Gabriela Dobrotă, a declarat că minerii au renunţat la protest după ce au primit o adresă de la Ministerul Economiei, potrivit căreia toate solicitările formulate de aceştia sunt rezolvate, relatează Mediafax. Domnia sa a precizat: "Au ieşit din subteran cele 55 de persoane care au protestat şi au încetat protestul cele 12 persoane care se mai aflau în greva foamei şi cele câteva zeci care protestau la suprafaţă. Am primit de la Ministerul Economiei o adresă care spune că toate solicitările formulate sunt rezolvate. Vom continua discuţiile pentru licenţa de exploatare a calcarului şi sperăm să o obţinem în două săptămâni. Activitatea revine la normal".
•
Ministrul Economiei, Mihai Tudose, a anunţat că pe 1 septembrie a avut o întrevedere cu reprezentanţii Băiţa Bihor SA şi African Consolidated Resources, Gabriela Dobrotă, respectiv Andrew Prelea, având ca scop dezamorsarea conflictului izbucnit şi clarificarea situaţiei de la exploatarea minieră Băiţa. "În urma discuţiilor purtate, a reieşit faptul că au existat dezinformări reciproce şi s-a convenit ca cerinţele reprezentanţilor Băiţa Bihor SA şi African Consolidated Resources să fie analizate şi puse în acord cu interesele şi obiectivele Statului Român, respectându-se întru totul cadrul şi procedurile legale", arată un comunicat al ministerului. Acest demers comun are ca scop atât interesul economic al zonei şi sprijinirea investiţiilor economice private, cât şi apărarea intereselor statului, asigurarea locurilor de muncă şi garantarea drepturilor muncitorilor, mai precizează comunicatul.
Ministrul Tudose şi-a exprimat speranţa că, pe bază de respect reciproc, de respectare a legilor şi printr-un dialog instituţionalizat, se va putea asigura dezvoltarea economică a zonei, protejarea intereselor Statului Român şi a investitorilor privaţi, precum şi asigurarea unui mediu de lucru normal, propice desfăşurării activităţilor miniere.
1. Andrew Prelea ar trebui sa stie...
(mesaj trimis de eu în data de 03.09.2015, 12:15)
Daca ameninta statul roman, statul roman nu se sperie... Nu este suficient sa mituiesti cativa oameni, sa inregistrezi cateva adrese concepute siret de niste avocati la niste ministere, pentru a pune mana pe resursele romanesti.
1.1. DUMITRASCU DRAGOS DAN CA AVOCAT ARE DE EXECUTAT 4 (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de DUMITRESCU DRAGOS DAN în data de 08.06.2017, 21:57)
DACA AVOCATUL LUI ARE 4 ANI PENTRU EVAZIUNE IN DOSARUL BOIERICA, ATUNCI IN CINE PUNEM BAZA?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.09.2015, 13:29)
Autorul articolului se invarteste in jurul...cozii. Ce inseamna zacaminte polimetalice? De ce nu spune clar: aur si argint? Nu cumva reporterul menajeaza compania sud-africana, ocolind subiectul in mod deliberat?
3. ANDREW PRELEA MINTE
(mesaj trimis de CORIN HORNAJARU în data de 08.08.2017, 20:39)
AP..un individ care se fuduleste si face plangeri penale mincinoase celor care nu ii fac pe plac. Tot el se lauda ca nu stiu ce domnita procuror ii cauta in gura etc. cine pune baza pe asa un asa imbecil lovit de fudulism?In realitate rade de toti romanii si iubeste sfantul ban