Angela Merkel consideră că Brexitul duce la un "punct de ruptură" în istoria europeană

Actualizare 16:35 România, absentă de pe lista statelor UE ai căror reprezentanţi au discutat cu Merkel despre Brexit

Angela Merkel a efectuat un tur diplomatic pentru a se întâlni cu 15 lideri UE în încercarea de a găsi un consens asupra viitorului blocului comunitar după ieşirea Marii Britanii din Uniune, aceasta purtând discuţii cu majoritatea reprezentanţilor statelor membre din Europa de Est, dar nu şi cu ai României.

Cancelarul german s-a întâlnit cu liderii din Franţa, Italia, Austria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Croaţia, Bulgaria, Slovenia, Republica Cehă, Estonia, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda, relatează Mediafax. Merkel a avertizat că ieşirea Marii Britanii din UE reprezintă o "ruptură profundă" în istoria Blocului, în timp ce îşi continua turul diplomatic în Europa în încercarea de a de a găsi un consens asupra viitorului Uniunii după Brexit, scrie Financial Times.

Merkel, care a avut întâlniri programate cu 15 lideri UE în cinci state, a încercat să găsească, înaintea summitului din 16 septembrie de la Bratislava privind direcţia în care se va îndrepta Uniunea, un numitor comun între statele membre care au manifestat nemulţumiri după votul Marii Britanii de a părăsi UE.

"Brexitul nu este orice eveniment. Este o ruptură puternică în istoria de integrare a UE, şi prin urmare este important să găsim un răspuns prudent", a spus Merkel la Varşovia.

"Trebuie să facem faţă consecinţelor şi să luăm în considerare viitorul UE. Cetăţenii vor accepta UE doar în cazul în care aceasta va face posibil ca ei să prospere", a mai subliniat cancelarul german.

Aceasta s-a întâlnit vineri la Varşovia cu liderii din Polonia, Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă, înainte de a se îndrepta spre Berlin pentru o întâlnire cu liderii din Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda.

Sâmbătă, Merkel avea programate întâlniri cu liderii din Austria, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia, încheind turul de şase zile de întâlniri diplomatice care a început cu un summit la care au participat premierul Italiei, Matteo Renzi, preşedintele Franţei, Francois Hollande, urmate de vizite în Estonia şi Republica Cehă.

Dorinţa sa de a se întâlni cu liderii Europei de Est este parte a unui efort de a se adresa îngrijorarilor manifestate de unele state că ar putea fi excluse de la un plan post-Brexit de către membri vechi ai UE, subliniază Financial Times.

În acelaşi timp, premierul Greciei, Alexis Tsipras, a solicitat o reuniune a statelor din sudul Europei într-o încercare de a forma un consens între acestea înaintea summitului.

După votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, Bruxellesul s-a confruntat cu o serie de învinuiri din partea mai multor state din estul Europei privind gestionarea crizei migraţiei pe continent.

În timp ce state membre UE mai vechi precum Franţa şi Italia au făcut apel la Blocul comunitar să continue eforturile de integrare în urma votului Brexit, mai multe state membre noi din Est, cum ar fi Polonia şi Ungaria, au încercat să învinuiască Bruxellesul pentru rezultatul referendumului şi au cerut federaliştilor blocului să îşi abandoneze planurile şi să acorde mai multă putere capitalelor naţionale.

"Trebuie să învăţăm lecţiile din ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie", a spus premierul polonez, Beata Szydlo, în cadrul discuţiei cu Angela Merkel. "Trebuie să facem schimbările necesare cerute de europenii de astăzi astfel încât Blocul comunitar să poată funcţiona mai bine", a adăugat aceasta.

Szydlo, al cărei Guvern a fost unul dintre cei mai vocali critici în ceea ce priveşte gestionarea crizei migraţiei şi a modului de abordare vizavi de referendumul britanic de către Comisia Europeană, a avertizat că dacă UE continuă să procedeze în acest fel, alte state vor fi tentate să părăsească blocul comunitar.

"Aşteptările la summitul de la Bratislava sunt înalte, dar există diferenţe mari de opinie", a declarat Robert Fico, premierul slovac.

(I.S.)

------------

Cancelarul german Angela Merkel a estimat la Varşovia că ieşirea Marii Britanii din UE poate fi un "punct de ruptură" în istoria blocului comunitar dacă nu se iau "măsuri corecte" care să aibă ca obiectiv avansarea către un viitor "prosper", în timp ce liderii ţărilor Grupului de la Vişegrad au insistat asupra reformării Uniunii Europene, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Angela Merkel a avut în capitala poloneză o reuniune cu liderii acestor ţări (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) în cadrul turneului ei în mai multe state ale UE pentru pregătirea summitului european ce va avea loc pe 16 septembrie la Bratislava şi la care Marea Britanie nu va participa.

"Bratislava nu va fi sfârşitul, ci începutul", a mai spus şefa guvernului de la Berlin, care a cerut o abordare "responsabilă" a consecinţelor Brexitului şi să se ia în discuţie viitorul spre care trebuie să se îndrepte UE, întrucât "cetăţenii vor accepta numai o Uniune Europeană care să facă totul pentru a prospera".

La rândul lor, liderii Grupului de la Vişegrad au cerut reforme profunde pentru ca UE să se adapteze situaţiei rezultate în urma Brexitului, criticând totodată modul în care Bruxelles-ul a gestionat criza refugiaţilor.

Discuţiile pe care Angela Merkel le-a avut vineri la Varşovia au fost centrate pe problema imigraţiei, dar şi pe chestiunile economice şi de securitate. Această ultimă temă preocupă în mod special guvernele polonez şi ungar, şeful executivului de la Budapesta, Viktor Orban, cerând crearea cât mai rapidă a unei armate comune europene.

Premierul ungar a vorbit şi despre modul în care el vede reforma Uniunii Europene, el estimând că blocul comunitar se confruntă cu o "pierdere a capacităţii de adaptare practic la toate capitolele, inclusiv depăşirea crizei economice, migraţia şi problemele privind securitatea europeană". În opinia lui Orban, "Consiliul European este cel care trebuie să ghideze UE, în timp ce Comisia Europeană trebuie să înceteze să se amestece în politică".

La rândul ei, gazda reuniunii, premierul polonez Beata Szydlo, a împărtăşit abordarea colegilor ei din Grupul de la Vişegrad şi a cerut reforme pentru o Europă "mai puternică şi care să aprofundeze ceea ce îi uneşte pe membrii ei, nu ceea ce îi divizează".

Şefa guvernului de la Varşovia a subliniat necesitatea "de a se aborda printr-o discuţie serioasă chestiunea securităţii, atât externe cât şi interne, pentru a da un răspuns eficient provocării terorismului şi crizei migratorii". Ea a pledat pentru consolidarea frontierelor externe ale UE, cooperare internaţională şi acordarea de ajutoare umanitare ţărilor de origine ale migranţilor.