ANGELA MERKEL: "Este important ca reformele în România să continue"

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel:

"Doamnelor şi domnilor,

Mă bucur foarte mult să îl salut pe Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. Fiind invitat să vorbească mâine la o ceremonie pentru comemorarea victimelor refugiului, unde va avea discursul principal, noi am folosit această ocazie să aprofundăm relaţia noastră bilaterală foarte bună şi să ne întâlnim aici, la Cancelaria Federală.

Mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru că v-aţi înscris în cartea de condoleanţe pentru decesul fostului Cancelar Federal Helmut Kohl! Cred că este un gest de recunoştinţă şi de respect faţă de rolul lui Helmut Kohl în evoluţia Europei de Est în această perioadă de tranziţie.

Vizita are loc într-un an cu mai multe aniversări în relaţia noastră bilaterală, 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice între ţările noastre, 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie între ţările noastre, şi 10 ani de statut de membru al Uniunii Europene.

Minoritatea germană din România îndeplineşte o funcţie importantă de punte între societăţile celor două ţări, iar Preşedintele Iohannis este un exemplu foarte bun în acest sens.

Am vorbit şi despre relaţiile economice, care au avut o evoluţie foarte dinamică, au fost creşteri considerabile anul trecut, de ordinul zecilor de procente.

Am vorbit şi despre digitalizare. Preşedintele m-a asigurat că România este o locaţie foarte bună pentru specialiştii IT. Acestea sunt domenii foarte importante pentru noi.

Am abordat şi problemele foarte importante pentru Uniunea Europeană. Vom avea un Consiliu European în această săptămână şi vom acţiona în comun privind extinderea pieţei digitale.

Am menţionat încă o dată faptul că România, după aderarea la UE, a înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte statul de drept şi a luptei împotriva corupţiei. Totodată, am avertizat că abateri de la calea deja începută ar putea pune la îndoială progresele înregistrate în procesul de reformă, dar ştiu, totodată, că Preşedintele Iohannis sprijină acest proces şi vreau să îi mulţumesc în acest sens pentru eforturile depuse în beneficiul statului de drept din România.

Revenind la Consiliul European, vom aborda subiecte la care România şi Germania au poziţii comune, cum ar fi combaterea terorismului, protecţia mediului şi chestiunea politicii privind migraţia. Noi trebuie să înregistrăm progrese privind protejarea frontierelor externe, unde s-au făcut progrese deja, dar şi în ceea ce priveşte stabilitatea în ţările de provenienţă, şi aici tematica Libiei este de cea mai mare importanţă. De aceea, Am discutat cu Preşedintele Iohannis despre evoluţia din regiune şi spiritul cooperării trebuie să joace un rol important aici, deoarece, în anumite ţări, precum Yemen sau Siria, va fi nevoie de politici speciale.

Încă o dată, bine ai venit aici, dragă Klaus!"

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis:

"Mulţumesc foarte mult, stimată doamnă Cancelar Federal!

Mulţumesc pentru această întâlnire deosebit de bună şi intensă! Am început astăzi o vizită de lucru în Germania. Primul lucru, când am ajuns şi am intrat în Cancelaria Federală, a fost să semnez în cartea de condoleanţe pentru fostul Cancelar Federal, Helmut Kohl, care a decedat zilele trecute. Şi mi-am exprimat condoleanţele în numele României, românilor şi în nume propriu, inclusiv semnând în cartea de condoleanţe.

Avem anul acesta toate motivele să ne întâlnim, să discutăm şi să celebrăm - 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice între Germania şi România, 25 de ani de când s-a semnat Tratatul de prietenie între Germania şi România, şi 10 ani de când România a devenit membră a Uniunii Europene, atunci sub Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene.

Relaţia cu Germania este pentru România nu doar una de importanţă strategică, este şi o relaţie privilegiată şi, cu siguranţă, una dintre cele mai bune relaţii pe care le avem, şi doamna Cancelar şi cu mine ne-am propus să păstrăm această relaţie şi să o îmbunătăţim.

Aş menţiona aici faptul că Germania a rămas cel mai important partener comercial pentru România. Este pe primul loc, cu creşterii constante de peste 10% în ultimii ani. Este notabil şi cred că arată că suntem nu doar apropiaţi politic, ci suntem apropiaţi şi economic.

Importanţa minorităţii germane din România şi a comunităţii româneşti din Germania a fost subliniată de noi amândoi şi credem că aceste comunităţi contribuie semnificativ la crearea unui pod între naţiunile noastre, respectiv la întărirea acestui pod între naţiunile noastre.

Am vorbit, evident, mult şi despre Europa, despre proiectul european. Amândoi suntem de părere că este cel mai valoros proiect. Trebuie consolidat, continuat şi îmbunătăţit. Trebuie, părerea mea, să găsim căile cele mai bune pentru a ne apropia iarăşi de cetăţeanul european, de a asigura securitatea spaţului european şi de a găsi cele mai bune căi de a face Uniunea Europeană mai bună. Mai bună însemnând să funcţioneze mai bine, să fie mai eficientă şi mai acceptată.

În acest context, evident, am menţionat tema Spaţiului Schengen şi doamna Cancelar m-a încurajat să continui discuţiile şi cu alţi parteneri europeni, poate reuşim într-un timp rezonabil să ne apropiem de o soluţionare.

Sigur că şi tema Preşedinţiei româneşti a Consiliului Uniunii din 2019 a fost abordată şi trebuie să reamintesc că exact în timpul în care vom avea noi Preşedinţia vor apărea teme grele. Se finalizează Brexit-ul, se discută următorul buget al Uniunii, şi cred că putem să jucăm un rol nu doar important, ci şi pozitiv atunci când vom prezida Consiliul.

Am discutat despre relaţia transatlantică. Am relatat, pe scurt, cum a decurs vizita pe care am făcut-o acum câteva zile în Statele Unite, în Washington, şi am căzut de acord că rămânem pe aceeaşi idee, comună şi importantă, că relaţia transatlantică este vitală, că Uniunea Europeană este importantă pentru SUA şi SUA este importantă pentru Uniunea Europeană. Suntem de aceeaşi părere, că nu trebuie să optăm între NATO şi Uniunea Europeană, ci trebuie să colaborăm. Aceste lucruri vor duce, după opinia noastră, la îmbunătăţirea întregii situaţii în care ne aflăm.

Am trecut în revistă, în mod natural, Vecinătatea Estică, problematica Moldovei, a Ucrainei. Am discutat chiar un pic mai în detaliu despre Spaţiul Mării Negre şi despre securitatea la Marea Neagră, unde avem păreri practic identice. Este un spaţiu care este vital, nu numai pentru Uniune, dar şi pentru NATO, şi, în sens larg, pentru securitatea noastră, a întregii regiuni.

În final, vreau să mai subliniez o dată că această discuţie foarte intensă şi foarte bună mi-a făcut mare plăcere şi îi mulţumesc doamnei Cancelar Merkel."

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Bună ziua! O întrebare atât pentru Preşedintele Klaus Iohannis, cât şi pentru Cancelarul Angela Merkel.

În ceea ce priveşte proiectul european, Germania a mers pe ideea unei Europa cu două viteze. România respinge acest scenariu. Care este poziţia celor doi lideri în această problemă? Având în vedere problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, cum vedeţi criza politică de la Bucureşti?

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Privind a doua întrebare, nu am să mă pronunţ. Am spus că în mod general noi ne dorim întărirea statului de drept şi a democraţiei în România. Dar astea sunt, bineînţeles, probleme interne ale României.

Principiul Europei cu două viteze este înţeles greşit uneori. Există impresia că unele ţări nu ar avea voie să participe, dar toate ţările europene pot să participe la toate proiectele europene, în măsura în care îndeplinesc condiţiile şi criteriile pe care le avem. Deci nu excludem pe nimeni, nu există vreun grup de ţări excluse.

De exemplu, Danemarca nu participă la politica internă şi de justiţie a Uniunii Europene, chiar prin referendum populaţia a hotărât acest lucru. Asta nu înseamnă că nimeni din Europa nu poate să participe la politica comună internă şi justiţie. România, de exemplu, participă.

Nu toate statele fac parte din zona Euro, dar, dacă condiţiile sunt îndeplinite, toată lumea poate să adere la spaţiul Euro. Dar nu definim Europa cu două viteze, această politică nu este îndreptată împotriva nimănui, toate statele sunt invitate să participe la toate activităţile. Am discutat, cel mai recent, despre Parchetul European, nu toate statele sprijină această idee, dar există, în continuare, o cooperare întărită. Este un sistem deschis pentru toată lumea.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: La tema cu două viteze, nu ştiu dacă este cazul să adaug multe. Între timp problema ca atare nu mai există, aşa cum a apărut ea într-un moment dat, cu anumite acuităţi politice. Cred ca a fost parţial o chestiune doar de definiţie şi de comunicare.

Pentru ţările din Europa de Vest a fost important să nu existe ţări care blochează anumite proiecte, iar pentru noi, ţările din Est, a fost important să nu existe proiecte la care nu avem noi acces. Între timp toate aceste lucruri sunt foarte bine clarificate, cu toţii am fost de acord că trebuie să existe opţiunea pentru statele membre să participe sau nu la anumite proiectele, dar toate proiectele să rămână deschise pentru toţi cei care îşi doresc să participe şi avem cele două exemple clasice, nu toţi sunt membri în zona euro, dar cine îşi doreşte are calea deschisă, şi, un proiect mai recent, unde am fost chiar noi, România, printre iniţiatori, Procurorul European, unde toată lumea poate să participe, dar deocamdată nu participă toţi, ci doar o parte dintre statele membre. Cred că această chestiune a celor două viteze nu mai este de actualitate.

În ce priveşte criza politică de acasă, în mod natural doamna Cancelar nu doreşte să exprime o opinie, dar am avut o scurtă discuţie pe această temă şi cred că am reuşit să transmit mesajul că avem o criză în interiorul coaliţiei de guvernare, dar că România este o ţară stabilă, solidă, cu o economie funcţională şi că am solicitat celor implicaţi în divergenţe să găsească soluţii urgente, ceea ce fără îndoială se va şi întâmpla.

Jurnalist: Doamnă Cancelar şi domnule Preşedinte, aţi discutat despre teme europene, deci o întrebare în legătură cu Brexit şi privind evoluţii viitoare în Europei. Având în vedere criticile la adresa Premierului May, credeţi că Brexit va continua în forma actuală? În al doilea rând, ce părere aveţi despre Actul de Stat de la 1 iulie?

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: Referitor la a doua întrebare, Preşedintele Federal vă va informa când va fi cazul. Referitor la Brexit, negocierile au început şi avem principii comune. Pentru mine este important ca cele 27 de state membre să aibă o poziţie comună. Ascultăm doleanţele Marii Britanii ca împreună să ajungem la un acord în ceea ce priveşte Brexit. Nu putem specula încă din prima zi cum se vor încheia tratativele. Cred că vom ajunge la un acord care să fie în interesul ambelor părţi. Bineînţeles, interesele celor 27 de state membre vor fi formulate foarte clar şi vom avea o poziţie comună.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: În ceea ce priveşte Brexit-ul, nu vreau să spun decât că mi se pare excepţional că cele 27 de state ale Uniunii Europene nu numai că au hotărât împreună să acţioneze în comun, ci că totul arată că vor şi face acest lucru. Şi, din această perspectivă, cred că avem o poziţie bună la debutul negocierilor. Pe de altă parte, ne-am pus de acord şi le-am comunicat şi autorităţilor britanice acest lucru, că ne dorim o procedură secvenţială. Aşadar, în principiu, să avem o retragere organizată, să-i spunem aşa, din Uniunea Europeană, şi abia apoi vom stabili principiile viitoarelor relaţii cu Marea Britanie. Desigur, au existat mai multe luări de poziţie şi din Marea Britanie în această privinţă în timpul campaniei electorale ce a avut loc acum câteva săptămâni, dar cred că şi în a cest punct vom ajunge la rezultate pozitive. Negocierile tocmai încep şi, desigur, aşteptăm să vedem cum se vor desfăşura. Dar, aş spune, că sunt un optimist moderat şi informat.

Jurnalist: În acest moment relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite par mai reci ca niciodată. Plecaţi de la premisa că ele se vor răci în continuare şi, dacă da, care este planul din punct de vedere economic şi al apărării? Sau, din contră, că ele vor reveni la normal, dat fiind faptul că în Uniunea Europeană există ţări precum România care au relaţii excepţionale cu Statele Unite?

Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel: În primul rând, trebuie să spunem că în Uniunea Europeană avem o serie de eforturi în planul apărării, unde dorim să colaborăm mai strâns şi asta este o completare a activităţii NATO. Deci noi, europenii, vrem să fim mai activi, să fim integraţi în NATO, dar dorim să avem şi soluţii politice, pentru că soluţii militare sunt ultima ratio, sunt ultimul argument. Ne exprimăm ataşamentul faţă de Articolul 5 al NATO şi, în acest sens, noi vom avea, vom menţine aceeaşi linie. Sigur, există şi discuţii controversate cu Statele Unite, de exemplu faptul că au denunţat Acordul privind schimbările climatice. Şi aici ne vom exprima foarte limpede poziţia noastră în cadrul Consiliului şi cred că este foarte necesar acest lucru, mai ales atunci când există păreri diferite, cum am văzut.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Relaţia dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să fie una foarte bună. Am subliniat acest lucru şi cu ocazia recentei mele vizite la Washington şi cred că acest mesaj este important şi trebuie transpus în practică. Am mai spus-o şi o repet, nu este cazul să optăm între NATO şi Uniune sau să optăm între Uniune şi Statele Unite. Aşa ceva este imposibil şi, de fapt, nu este dorit de nimeni.

Pe de altă parte, trebuie să fim realişti, să vedem că au apărut anumite sincope în bunul mers al lucrurilor şi toată lumea se străduieşte să găsească căi de ieşire din sincopă şi reluare a relaţiilor foarte bune. Relaţia transatlantică nu este o opţiune politică sau diplomatică. Relaţia transatlantică este la baza civilizaţiei noastre de tip democratic şi trebuie păstrată ca atare foarte, foarte bine. Încet, încet, impresia mea este că foarte multă lume înţelege că a merge spre slăbirea relaţiei este o mare eroare şi cam toţi sunt pe un discurs politic care duce, cu siguranţă, către o reîmbunătăţire a acestei relaţii, fiindcă Europa are nevoie de America şi invers, şi între NATO şi Uniune trebuie să apară colaborări cu efect de sinergie şi nu altceva.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, sunt interesat să aflu în ce măsură controversele de politică internă din România vor avea urmări asupra Uniunii Europene, respectiva asupra relaţiilor cu Uniunea Europeană şi cu NATO? Sau credeţi că nu are nicio influenţă asupra politicii de la Bruxelles?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu are absolut niciun efect. Avem, într-adevăr, o criză politică internă pe care am definit-o la noi ca pe o criză din interiorul Coaliţiei de guvernământ, a partidului de guvernământ. Politica europeană şi politica externă ale României nu sunt influenţate sub nicio formă de această criză. Pe de o parte, pentru că, în primul rând, este vorba despre domenii pe care eu le reprezint şi interesul meu este să limitez lucrurile foarte clar. Şi, în al doilea rând, pentru că toţi politicienii români, indiferent de culoarea politică sunt de aceeaşi părere cu mine, şi anume că avem nevoie de o politică europeană şi politică externă extrem de solide, raţionale şi în aceste două puncte, în mod interesant, în România, suntem cu toţii de aceeaşi părere.