ANRE A APROBAT PLANUL DE DEZVOLTARE A REŢELEI ELECTRICE DE TRANSPORT (RET) PE 10 ANI (2016-2025) Valoarea totală a investiţiilor în Planul de dezvoltare RET este estimată la circa 5 miliarde lei

ANRE a aprobat Planul de dezvoltare a reţelei electrice de transport (RET) pe 10 ani, potrivit unui comunicat al Transelectrica. Conform competenţelor şi atribuţiilor stabilite prin Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi Condiţiilor specifice asociate Licenţei nr. 161 pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice, pentru prestarea serviciului de sistem şi pentru administrarea pieţei de echilibrare, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" SA planifică dezvoltarea RET, ţinând seama de stadiul actual şi evoluţia prognozată a consumului, parcului de producţie şi schimburilor de energie electrică şi elaborează la fiecare doi ani un Plan de dezvoltare pentru următorii 10 ani succesivi, supus aprobării ANRE şi proprietarului reţelei.

Prin Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2016 - 2025 s-au stabilit următoarele direcţii prioritare în ceea ce priveşte efectuarea investiţiilor, astfel: extinderea RET prin construcţia de linii noi şi retehnologizarea staţiilor existente; creşterea capacităţii de interconexiune; creşterea capacităţii de transport între zona de est (Dobrogea) şi restul SEN interconectat; siguranţa alimentării consumului din zone deficitare şi retehnologizarea şi modernizarea staţiilor existente.

Astfel, la finalul anului 2025, Transelectrica va opera un parc de echipamente adus la zi din punct de vedere tehnologic. Beneficiile vor fi creşterea calităţii serviciului de transport şi scăderea costului de operare a reţelei (exploatare, mentenanţă şi consum intern).

Un comunicat al Transelectrica precizează: "Proiectele de dezvoltare a RET incluse în «Planul de dezvoltare a RET - perioada 2016-2025» satisfac necesităţile SEN identificate pentru scenariile care au stat la baza elaborării Planului. Totodată, la nivel mai larg, ele se integrează în efortul armonizat al tuturor Operatorilor de Transport şi de Sistem europeni, de a dezvolta reţelele transeuropene şi de a asigura interoperabilitatea acestora.

Proiectele declarate de interes comun european (proiectele de relevanţă europeană a căror implementare/realizare va contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor de politică energetică şi protecţia mediului la nivel UE) au fost incluse în cea de a doua listă de proiecte europene a UE în Regulamentul delegat UE nr.89/2016, şi se regăsesc în Planul European pe 10 ani de dezvoltare a reţelei de transport al energiei electrice - «Ten-Year Network Development Plan (TYNDP) 2014» şi respectiv în «Planul de dezvoltare a RET perioada 2016 - 2025» astfel:

Proiectul 138 "Black Sea Corridor" (LEA 400 kV d.c. Smârdan - Gutinaş; LEA 400 kV d.c. Cernavodă - Stâlpu, cu un circuit intrare/ieşire în Gura Ialomiţei); Proiectul 144 "Mid Continental East Corridor" (LEA 400 kV d.c. Reşiţa (RO) - Pancevo (Serbia); LEA 400 kV Porţile de Fier - Reşiţa şi extinderea staţiei 220/110 kV Reşiţa prin construcţia staţiei noi de 400 kV; trecere la 400 kV a LEA 220 kV d.c. Reşiţa -Timişoara - Săcălaz - Arad, inclusiv construirea staţiilor de 400 kV Timişoara şi Săcălaz)".

Valoarea totală a investiţiilor planificate pe orizontul Planului de dezvoltare RET este estimată la circa 5 miliarde lei.

Valoarea menţionată nu include investiţiile de racordare la RET a noilor utilizatori, finanţarea acestor investiţii fiind asigurată prin tariful de racordare plătit de utilizatorul racordat.

Compania susţine că va utiliza un mix adecvat şi echilibrat pentru finanţarea investiţiilor planificate, cu considerarea tuturor opţiunilor şi instrumentelor oferite atât de piaţa financiară, cât şi de programele de finanţare nerambursabilă operate de Uniunea Europeană, considerând următoarele obiective: maximizarea fondurilor atrase prin programe de finanţare nerambursabilă operate la nivelul UE, în funcţie de eligibilitatea proiectelor de investiţii; menţinerea unui profil de credit adecvat, atât din punctul de vedere al poziţiei financiare şi a capacităţii de acoperire a angajamentelor de plată către creditori, cât şi din perspectiva profilului de lichiditate, care să susţină sau să îmbunătăţească ratingul de credit actual al Companiei; conformarea cu condiţiile restrictive (covenanţi) asumate prin contractele de finanţare; minimizarea costurilor de finanţare.

• Manuel Costescu şi Dorin Alexandru Badea, propuşi pentru funcţiile de membri în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica

Ministerul Economiei a propus, pe 27 iulie, numirea lui Manuel Costescu şi a lui Dorin Alexandru Badea pentru funcţiile de membri în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, persoane selectate în baza OUG 109/2011 privind guvernanţa coporativa.

Numirea acestora urmează să fie votată în Adunarea Generală a Acţionarilor din 30 august 2016.

Manuel Costescu este secretar de stat în Ministerul Economiei şi Dorin Alexandru Badea - director executiv în cadrul Eximbank.

În acest an, premierul Dacian Cioloş l-a numit pe Manuel Costescu secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, un sibian în vârstă de 40 de ani, ajuns corporate banker la filiala din Londra a băncii americane JP Morgan.

Anterior, sibianul a lucrat şi la McKinsey & Co, o firmă americană de consultanţă în management cu sediul în New York, dar şi la Brattle Group, o altă companie ce oferă consultanţă în economie şi finanţe, potrivit publicaţiei Vocea Transilvaniei.

Manuel Costescu are în CV un master la Massachusetts Institute of Technology - Sloan School of Management şi Harvard University, John F. Kennedy School of Government, fiind licenţiat în economie la Brandeis University.

Dorin Alexandru Badea este din mai 2014 director executiv, divizia Trezorerie şi Pieţe Financiare, în cadrul Eximbank. În perioada 2009-2013 a fost director trezorerie în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.