ANTHONY C. HASSIOTIS: "Dacă oamenii n-ar fi avut încredere în sistem, atunci nu şi-ar fi depus banii în bănci"

A consemnat ANCUŢA STANCIU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 20 ianuarie 2014

"Dacă oamenii n-ar fi avut încredere în sistem, atunci nu şi-ar fi depus banii în bănci"

Anthony C. Hassiotis este Şeful Diviziei Activităţi Internaţionale a Grupului Eurobank şi în acelaşi timp Preşedinte Executiv al Bancpost şi al subsidiarelor grupului Eurobank din România. Domnia sa ne-a acordat, în exclusivitate, un interviu în care ne-a explicat cum vede viitorul Bancpost şi al sistemului bancar, în general.

Reporter: Stimate domnule Hassiotis, va fi afectat sistemul bancar de procedura de "bail-in" care se prefigurează pentru 2015?

Anthony C. Hassiotis: Nu cred că este o problemă pentru România şi nici nu cred că va fi o problemă, în general.

Există discuţii în această privinţă, pentru că autorităţile vor să se asigure că cetăţenii vor fi ei înşişi atenţi unde îşi depun banii. De exemplu, dacă cineva îţi plăteşte o dobândă de 20% la depozit, trebuie să fii atent. Oamenii trebuie să penalizeze băncile care oferă dobânzi mari, în mod nejustificat.

Sistemul bancar românesc este sănătos, în mod clar este competitiv, dar totul depinde de nivelul de activitate economică.

Dacă ar exista o creştere a PIB-ului de 10%, 40 de bănci, cât numără în acest moment sistemul bancar românesc, nu ar ajunge, şi am avea nevoie de 100 de instituţii bancare. Dar când ai o creştere de 2 - 2,7%, puţină activitate economică şi insuficienţi bani care vin din alte surse decât depozitele cetăţenilor, atunci poate că 40 de bănci sunt prea multe.

Reporter: Ce credeţi că poate face sistemul bancar pentru a recăpăta încrederea populaţiei?

Anthony C. Hassiotis: Nu sunt deloc de acord cu această afirmaţie. În primul rând, dacă oamenii n-ar fi avut încredere în sistemul bancar nu şi-ar fi depus banii la bănci. Dar toţi banii sunt în bănci.

Reporter: Poate pentru că nu au de ales.

Anthony C. Hassiotis: Eu cred că lipsa de încredere în sistemul bancar se referă la creditare.

Este posibil ca, uneori, populaţia să nu fie de acord cu politicile băncilor privind creditarea sau recuperarea acestora, dar asta nu înseamnă, neapărat, că nu există încredere în băncile româneşti.

Reporter: Anul trecut aţi spus că băncile româneşti se luptă pe un număr prea mic de clienţi. Vom vedea, anul acesta, fuziuni şi achiziţii în domeniul bancar?

Anthony C. Hassiotis: S-ar putea să fie câteva bănci care să părăsească România, anul acesta. Cred, de asemenea, că s-ar putea să existe deţinători de bănci care vor să-şi raţionalizeze operaţiunile în România, poate din cauză că prezenţa lor nu este suficient de dezvoltată aici, n-au avut un profit suficient de mare sau poate pentru că au probleme în altă parte şi sunt nevoiţi să pună banii acolo. N-aş fi surprins dacă s-ar întâmpla aceste lucruri, după cum nu m-ar surprinde dacă s-ar întâmpla în ţările vecine.

Pentru noi, România este o ţară de importanţă majoră, avem o investiţie mare şi, în mod sigur, scopul nostru este să rămânem şi să prosperăm.

Reporter: Cum apreciaţi activitatea Bancpost în 2013?

Anthony C. Hassiotis: În România, dar şi în întreaga regiune, ne confruntăm cu lipsa clienţilor noi, dar veniturile noastre au fost îmbunătăţite de scăderea dobânzilor, de costul finanţării şi, desigur, încercăm să găsim modalităţi să generăm comisioane. Anul trecut, am făcut unele restructurări în cadrul Bancpost, fiind atenţi atât la venituri, dar şi la cheltuieli.

Pe partea de cheltuieli, ne-am descurcat foarte bine anul trecut. Unul dintre efectele pozitive ale acestei crize este faptul că nu numai noi, ci întreaga piaţă îşi analizează costurile. În momentul când veniturile se vor îmbunătăţi, vom avea un impact pozitiv, deoarece costurile au scăzut şi se vor diminua în continuare. Am făcut unele restructurări, dar au plecat şi mulţi oameni de la sine, este un proces natural. Asta înseamnă însă costuri, deoarece avem salariaţi pe care i-am pregătit, am cheltuit cu pregătirea lor.

Unul dintre lucrurile care necesită foarte mare atenţie din partea noastră, în permanenţă, sunt provizioanele, pentru că trebuie să le constituim, să ne asigurăm că acestea reflectă circumstanţele. Am constituit provizioane majore şi credem că acest lucru ne oferă o poziţie favorabilă ca să evoluăm.

Reporter: Ce ne puteţi spune de activitatea de creditare de la Bancpost?

Anthony C. Hassiotis: Atât în cadrul Bancpost, dar şi la nivelul sistemului bancar, asistăm la un fenomen de "deleveraging" (n.r. reducerea gradului de îndatorare). Din păcate, nu există cerere suficientă, nici pentru credite corporate, nici pentru credite ipotecare, credite de consum sau pentru microîntreprinderi.

După trimestrul al doilea din 2013, economia a îngheţat în România, dar şi în regiune, în ciuda a ceea ce speram noi şi a faptului că anul începuse foarte bine. Nu ştim care a fost cauza stagnării, pentru că este greu de evaluat ce se întâmplă în zonă.

Totuşi, spre finalul anului, am sesizat o revenire a creditului pe anumite segmente - creditul de consum, cardurile de credit -, dar un segment la care mai trebuie să lucrăm, încă, este segmentul corporate.

Reporter: V-aţi confruntat cu situaţia migrării clienţilor către alte bănci din cauza situaţiei din Grecia?

Anthony C. Hassiotis: Bineînţeles că nu. În primul rând, în Grecia nu mai este de mult criză. Situaţia s-a îmbunătăţit considerabil în ultima perioadă şi, în acelaşi timp, şi situaţia băncii noastre mamă.

E adevărat, însă, că se fac multe refinanţări, clienţii vor să obţină credite cu dobânzi mai mici de la alte bănci. Situaţia este oarecum de înţeles, pentru că, din moment ce nu există clienţi noi, toată lumea încearcă să genereze venituri, oferind condiţii mai bune pentru clienţii deja existenţi.

Reporter: Care credeţi că va fi un sector propice pentru creditare în următorii doi ani?

Anthony C. Hassiotis: Există o serie de sectoare care pot fi viabile, dar, în mod sigur, ar trebui creditate cele care au efect de multiplicare economică.

Încercăm să oferim credite pentru producţie, pentru activităţi de export. Dacă o firmă exportă, înseamnă, în primul rând, că are un produs competitiv, iar exportul aduce bani în ţară.

Alte sectoare viabile pentru creditare sunt agricultura, energia, serviciile şi producţia. Desigur, există întotdeauna producătorii de automobile şi diverşii lor subcontractori, pe care poţi să-i creditezi, dar domeniile pe care le-am menţionat mai sus sunt bune.

Reporter: Care este situaţia depozitelor la Bancpost?

Anthony C. Hassiotis: Depozitele sunt în creştere, avem lichiditate şi cred că acest lucru demonstrează că oamenii au încredere în noi.

Reporter: Oferiţi dobânzi mai mari?

Anthony C. Hassiotis: Nu acordăm dobânzi mai mari, din contră, am redus dobânzile, în concordanţă cu restul pieţei. Nu putem să plătim dobânzi mai mari decât alte bănci, pentru că nu este normal.

Acum voi spune ceva care s-ar putea să nu fie pe placul băncilor: să-ţi ţii toţi banii la bancă, în permanenţă, s-ar putea să nu fie cel mai bun lucru pe care ai putea să-l faci. La un moment dat, ar fi recomandat să-ţi investeşti banii în ceva care să producă.

Există instrumente care ar putea fi utilizate în acest sens. De exemplu, dacă ai 100 de lei, pune 80% în bancă, 10% într-un instrument hibrid care are o componentă bursieră şi 10% într-o firmă, astfel încât să creezi mai mulţi bani şi activitate economică.

Din punctul acesta de vedere, poate că acum, când oamenii vor realiza că nu mai primesc dobânzile pe care le primeau înainte, vor investi bani şi în astfel de instrumente şi vor genera activitate economică.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre fuziunea dintre între Eurobank şi NBG?

Anthony C. Hassiotis: Această problemă nu mai este o prioritate pentru băncile din Grecia. Acolo, Eurobank încearcă să se recapitalizeze singură, să strângă capital pe cont propriu şi fuziunea nu mai este o problemă de actualitate.

Reporter: Anul trecut, au existat informaţii potrivit cărora vor fi vândute subsidiarele băncilor greceşti din Europa Centrală şi de Est. Cum comentaţi?

Anthony C. Hassiotis: Cred că au existat discuţii cu autorităţile din Bruxelles, prin care oficialii europeni au sugerat ca toate băncile greceşti să-şi evalueze prezenţa lor în regiune şi modul în care vor proceda de acum încolo. Dar negocierile sunt încă în curs, mai avem timp până la jumătatea anului 2018 să facem anumite lucruri, ceea ce înseamnă suficient timp pentru a lua deciziile corecte.

În măsura în care vom conveni ceva cu autorităţile de la Bruxelles, se înţelege de la sine că ne vom respecta angajamentele luate, dar, pe de altă parte, pentru că totul este atât de fluid, să faci orice pronostic este foarte ambiţios. Chiar să faci o prognoză pe şase luni este ceva foarte ambiţios, iar până în 2018, mai avem patru ani şi multe lucruri se pot schimba.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre creditele neperformante ale Bancpost?

Anthony C. Hassiotis: Cred că sunt o problemă peste tot, nu doar la Bancpost.

NPL-urile (non-performing loans - creditele neperformate) sunt o piatră de moară pentru fiecare bancă şi, până acum, fiecare s-a străduit să se descurce pe cont propriu. Faţă de acum cinci ani, avem mult mai multă experienţă în gestionarea NPL, ne străduim să le facem faţă, dar cred că autorităţile ar trebui să se concentreze în principal pe găsirea şi discutarea unor soluţii mai bine standardizate.

Reporter: Cum a fost afectată activitatea Bancpost de procesul de insolvenţă din România?

Anthony C. Hassiotis: Bancpost a fost afectată negativ, la fel ca la orice bancă.

Insolvenţa este un concept corect, un proces prin care firmele trec în mod normal atunci când au probleme, se restructurează şi vin cu o propunere de plan pentru viitor, pentru continuarea activităţii. Cum s-a întâmplat în cazul Hidroelectrica.

Dar insolvenţa nu trebuie folosită în mod abuziv sau nepotrivit, cum s-a întâmplat în România. Principala problemă este că poţi să intri în insolvenţă şi să rămâi în starea asta ad infinitum - am înţeles că în noua formă a viitorului Cod al Insolvenţei există o anumită limită de timp -, între timp scoţi tot ce se poate scoate din firmă, nu mai rămâne nimic în ea, iar, ulterior, predai controlul asupra ei şi spui: "Poftim, acum intră în faliment".

Aşa ceva nu este corect, în mod evident. Mai mult, uşurinţa cu care poţi să intri în insolvenţă nu este corectă. De exemplu, dacă există o firmă de 100 de milioane de euro, care îţi datorează 10.000 de euro, poţi să demarezi imediat procedura de intrare în insolvenţă a firmei respective.

Reporter: Cum vedeţi viitorul Bancpost peste doi ani?

Anthony C. Hassiotis: Evident, am vrea să rămânem o bancă sistemică, o bancă importantă pentru economie. Suntem mândri de banca noastră, cred că oamenii noştri au făcut o treabă foarte bună de-a lungul timpului, vrem să fim aici, să contribuim la dezvoltare şi să facem bani.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă sistemul bancar ca să convingă oamenii să folosească serviciile bancare mai mult?

Anthony C. Hassiotis: Aceasta este provocarea în România. Noi estimăm că, din totalul populaţiei, mai puţin de 50% participă şi operează prin sistemul bancar. Asta înseamnă aproximativ 10 milioane de cetăţeni. Să presupunem că ar rămâne 8 milioane cei care nu utilizează serviciile bancare. Puteţi să vă imaginaţi ce ar însemna dacă numărul utilizatorilor ar creşte cu doar 10% - am avea încă 800.000 de clienţi.

Aceasta este problema pe care trebuie să ne concentrăm: de ce nu folosesc mai mulţi români serviciile bancare? Trebuie să găsim cauzele şi, ulterior, să încercăm să facem ceva în această privinţă.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Daca bancile nu ar fi dat dobanzi la depozite, oamenii nu ar fi depus bani in banci. Incredere in banci, my ass.

    1. Sigur ca da! ca pe vremuri in armata, cand soldatul era pedepsit, era pus sa faca planton si I se da alternative: Schimbul 1 si 3 sunt ocupate ! alege.

      Cam asa-i si cu gandirea ta. 

    un chel (pozitie "inchisa" in foto, ceea ce inseamna ca ne da flit) ne da lectii.

    ne spune ca bancile sunt ca aeru, noi ca fraieru!

    Oamenii nu au alternativa in acest moment, peste tot esti obligat sa ai bani in banci+plus un platic de ala dreptungiular! 

    Hasstitotule! iti spun io (fara comision, ca banca) ce trebuie sa faceti: sa percepeti comisioane rezonabile, sa puneti dobanzi rezonabile la imprumuturi, salarii decente - mai ales la mahari; mai simplu, sa calculate/prognozati si bancile un profit rezonabil, cam la nivelul unei fireme de success (dar care trage pentru aceasta - voi doar butonati si faceti grafice..... atunci o sa constatati ca o sa aveti clienti, activitate si profit. 

    si de aceea ca niste finuti nu vor sa faca probleme.Zic si eu asa ca un maidanez consecvent virtual. Un bun amic de-al meu a luat un credit de la banca dumneavoastra si oricat de putin Maker sau Absolut ai bea un paragraf se repeta cel putin o data pe o anumita pagina si de variabila dobanda se face cateodata fixa si iar se misca ca talazurile marii. Nu stiu ce sa fac? Sa citesc romane politiste in loc de publicatii financiare sau mai bine sa incerc sa aflu esenta expresiei despre identitatea Mioritei cu cea a lupului de pe Val Strit....

    1. Maidanezule, sunt brute toti (sti, dar te faci ca ploua); toti sunt neam cu dragul tau prieten Treichl.

      Poti citi romane politiste, poate te stimuleaza si te trezesti la realitate. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9684
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7338
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3533
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0241
Gram de aur (XAU)Gram de aur409.9933

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb