ANTREPRENORIAT Fabrică de produse tradiţionale la Pleşcoi, construită cu fonduri europene

Cârnaţi de Pleşcoi, babic, ghiudem, pastramă şi alte produse apetisante - în total, 30 de sortimente sunt produse la Valmar, fabrica de procesare a cărnii de la Berca, construită după ce patronul a accesat fonduri europene.

Pornind de la legenda haiducilor din zona comunei Berca care conservau carnea de oaie prin uscare, firma buzoiană de procesare a cărnii a păstrat reţeta tradiţională, transmisă din generaţie în generaţie, astfel încât, în final, sunt obţinute produse 100% naturale, fără conservanţi. Vorbim despre o societate înfiinţată în 2010, în urma accesării fondurilor europene disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi care a ajuns deja la o cifră de afaceri de 600.000 de lei pe lună.

Ion Ghiţă, directorul fabricii Valmar, a declarat: "Ideea construirii acestei fabrici a pornit de la notorietatea produselor tradiţionale din zona Pleşcoi. În 2007 am contactat o firmă de consultanţă din Bucureşti şi, împreună cu un proiectant, am început să le punem cap la cap, să demarăm acest proiect. În 2010 am finalizat, am intrat pe piaţă şi lucrurile au început să funcţioneze".

Începutul a fost destul de greu, iar finanţarea primită de la Uniunea Europeană a reprezentat motorul afacerii, fără de care însuşi Ion Ghiţă, directorul fabricii, a recunoscut că nu-şi putea pune în practică ideea. Însă cea mai grea încercare, pe care a trecut-o cu bine, a fost suportarea cofinanţării, în condiţiile în care fondurile europene au reprezentat doar 50% din investiţia totală de 1,5 milioane de euro. Pentru asta a fost nevoie de împrumut la bancă.

"Au apărut multe cheltuieli neeligibile şi, din cei 1,5 milioane euro, jumătate am primit de la UE, restul am făcut credit la bancă", a mai spus Ghiţă.

În prezent, fabrica funcţionează doar la 30% din capacitatea maximă, producând peste 30 de sortimente de produse din carne de oaie, vită şi porc. Vorbim de babic, ghiudem, pastrămă de vită şi porc afumată, cârnaţi proaspeţi sau uscaţi de Pleşcoi, toate produsele fiind vândute în supermarketurile din ţară.

"Chiar dacă nu funcţionăm decât la 30% din capacitatea totală de producţie, anul acesta avem perspective reale să creştem cel puţin până la 50%. De asemenea, vrem să creştem şi volumul vânzărilor", a mai spus Ion Ghiţă, directorul Valmar.

Prin deschiderea acestei fabrici, 30 de tineri din zona Berca şi-au găsit locuri de muncă. Mai mult decât atât, Ion Ghiţă, directorul societăţii, are speranţa că, până la sfârşitul anului, va creşte capacitatea de producţie, fapt care va genera şi alte angajări.

• Cârnaţii de Pleşcoi obţin protecţie comunitară

Cârnaţii de Pleşcoi ar putea deveni cel de-al doilea produs alimentar care va obţine protecţie comunitară, după Magiunul de Topoloveni. Cu alte cuvinte, niciun alt producător din judeţ sau din ţară nu-i va mai putea produce sub această denumire.

În prezent, documentaţia necesară se află la Direcţia Agricolă Buzău, urmând să fie trimis spre atestare la Bruxellles.

"Dosarul a fost depus de patru producători din judeţul nostru, din zona Berca, care formează Asociaţia Producătorilor Cârnaţilor de Pleşcoi. Urmează să trimitem documentaţia pentru ca acest produs să primească protecţie europeană", a declarat Cosmin Florea, directorul DADR Buzău.

Pe de altă parte, cei patru producători buzoieni care de altfel au obţinut atestare şi pentru alte produse tradiţionale din zona Pleşcoi vor beneficia şi de alte avantaje precum o promovare mult mai bună atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Zece noi produse tradiţionale realizate în judeţul Buzău au fost recent atestate de la începutul anului, iar producătorii buzoieni le-au înregistrat în Registrul naţional al produselor tradiţionale. Este vorba de produse româneşti de origine animală specifice zonei Pleşcoi. Practic vorbim de cârnaţi de Pleşcoi, pastramă de oaie, piept de pui afumat, micii de casă, muşchi ţărănesc crud, lebăr de casă, babic de Pleşcoi.

Cele zece preparate care au fost deja înscrise în Registrul naţional al produselor tradiţionale sunt produse în zona Berca şi vor putea fi recunoscute după logo-ul "Produs tradiţional Românesc".

Însă lista bucatelor tradiţionale din Buzău s-ar putea mări, la Direcţia Agricolă Buzău fiind în lucru alte patru dosare pentru atestarea drept produse tradiţionale şi covrigii de Buzău, un cozonac de casă cu nucă şi stafide, bulionul şi sucul de roşii. Reprezentanţii DADR Buzău mai aşteaptă şi caietele de sarcini pentru atestarea drept produs tradiţional şi soiurile de vin Tămâioasă de Pietroasele şi Fetească neagră de Pietroasele.