Artmark a lansat indicele pieţei româneşti de artă

Evoluţia din ultimii 15 ani de pe piaţa de artă din ţara noastră se regăseşte acum într-un catalog. Intitulat "Indexul pieţei româneşti de artă", include toate vânzările publice (la licitaţii) din perioada 1995-2010. Sunt acoperiţi peste 1000 de artişti români, atât de patrimoniu cât şi contemporani.

Lansarea indexului a fost făcută la sediul Bursei de Valori Bucureşti, în prezenţa directorului general al instituţiei, Valentin Ionescu. Domnia sa a declarat că "arta reprezintă o piaţă financiară alternativă şi totodată un mod de finanţare a artiştilor" şi că prin această combinare de forţe, BVB şi Artmark (casa de licitaţie ce a lansat catalogul) îşi lărgesc baza de potenţiali clienţi.

Manuela Plăpcianu, CEO al casei de licitaţii Artmark, spune că "inves-tiţia în artă reprezintă un gest firesc de diversificare a portofoliului". Domnia sa a atras atenţia asupra faptului că arta poate fi considerată o investiţie pe termen lung, având în vedere randamentul mediu anual de 11% din ultimii zece ani. Doamna Plăpcianu a menţionat că valorile maxime ale vânzărilor cresc de la un an la altul.

Astfel, cel mai scump tablou vândut în România în 2009 a fost "Aişe" de Camil Ressu pentru 160.000 euro, în timp ce în 2010 cel mai scump a fost "Ţărăncuţă odihnindu-se" de Nicolae Grigorescu, pentru 270.000 euro. În opinia sa, în ultimii cinci ani, arta a fost cea mai bună investiţie, aducând per total un câştig de 154%. Prin comparaţie, din 2005 până acum, domeniul imobiliar a crescut cu 63%, indicele bursier BET cu 60%, iar cursul euro cu 19%.

• Drumul către o piaţă matură

Ca şi pe plan bursier sau bancar, nici în comerţul cu artă, ţara noastră nu reprezintă o piaţă matură. Evenimente precum lansarea catalogului cu evoluţia preţurilor, a indicelui "Art Consacrat" (n.r. care urmăreşte evoluţia tranzacţiilor cu operele a 100 de artişti consacraţi) şi a unui fond de investiţii în artă, de către Certinvest, constituie paşi importanţi în maturizarea pieţei.

Eugen Voicu, preşedintele Certinvest, spune că lansarea "Indexului pieţei româneşti de artă" contribuie la maturizarea pieţei, fiind "un reper în standardele de măsurare şi comparaţie". Istoricul de artă Ruxandra Garofeanu este de părere că trebuie să avem răbdare cu dezvoltarea pieţei de profil de la noi: "Relevanţa acestei lucrări pentru istoria artei stă în redarea schimbărilor de trend şi a tipului de recepţie a publicului".

Pavel Şuşară, preşedintele Corpului Experţilor şi Evaluatorilor din România spune că "indexul este o construcţie fundamentală a pieţei".

Potrivit lui Radu Boroianu, preşedinte al Asociaţiei Comercianţilor de Opere de Artă din România, în ţările cu o piaţa de artă matură, există o relaţie între comerciant şi artist, lucru ce face ca valoarea să creas-că. Domnia sa consideră că este mult de muncă în actualizarea şi menţinerea indexului ca un element de reper, deoarece există în piaţă multe falsuri, lucrări atribuite greşit unor autori celebri sau lucrări ale unor autori celebri dar neatribuite. În opinia sa, dezvoltarea pieţei de artă depinde de măsura în care Banca Naţională a României va putea transforma obiectele de artă în obiecte bancabile, astfel încât băncile să le poată considera garanţii iar companiile de asigurare să le poată asigura. Concret, obiectele de artă să fie tratate de instituţiile financiare drept purtătoare de valoare.

Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Unicredit-Ţiriac Bank, a atras atenţia asupra apariţiei cumpărătorilor de artă în ideea de investiţie, nu în scop de adăugare a lucrării la o colecţie. "Piaţa de artă nu este diferită, în esenţă, de alte pieţe, doar că sunt implicate mai multe elemente precum moda şi subiectivismul. Acum, prin acest index, avem un reper important pentru evoluţia pieţei. Oamenii trebuie să ştie la ce să se raporteze"

• Cum arată piaţa de artă

Potrivit Artmark, piaţa de artă la nivel mondial se cifra, la finele anului trecut, 43 miliarde euro, cu 52% mai mult decât în 2009. De asemenea, vânzările din cadrul caselor de licitaţie au însumat anul trecut 6,5 miliarde euro, la nivel mondial, dintre care doar 8,3 milioane euro în România. Principalii cumpărători de obiecte de artă sunt în Republica Populară Chineză şi SUA, cele două ţări generând 33%, respectiv 30% din totalul valorii în bani a achiziţiilor.