Aşa voit-au "stăpânii pământului"

Noii stăpânii pământului, urmaşii celor pe care Diploma Ioaniţilor îi numea atât de plastic majores terrae, nu par deprinşi, şi nici dispuşi să accepte, separaţia puterilor în stat. Înstăpâniţi prin alegeri aşa zis libere, dar cu un comportament de despoţi feudali, noii stăpâni ai pământului îşi cheamă la luptă partidul în faţa "prigoanei" justiţiare. Anchetele DNA şi DICOT care îi vizează, departe de a-i inhiba, îi incită să îşi organizeze nu numai apărarea juridică, ci şi pe cea politică. Şi, pentru a nu fi vreo suspiciune, totul se desfăşoară la lumina zilei.

În faţa "încercării istoriei" (nu spunea chiar Victor Ponta, cel pe care l-au promovat preşedinte de partid şi prim-ministru pentru a le asigura protecţia, în atât de discutata sa postare electoralistă de pe Faceboock că "acest an va fi cel mai greu") cei ce sunt cunoscuţi sub apelativul baron, fără a mai aştepta vreo protecţie divină, au trecut la acţiune. Au constatat că nici Cerul, nici Pământul nu l-au apărat pe prea-cucernicul Gigi Becali, aşa că la ce s-ar mai putea aştepta? Întruniţi de urgenţă la Poiana Braşov au exprimat, prin gura purtătorului lor de cuvânt, fostul baron ridicat la rangul de duce şi având pretenţii abia disimulate de prinţ moştenitor, Liviu Dragnea, temerea că vor fi destructuraţi: "Începem să ne punem întrebarea câţi mai rămânem în picioare până la sfârşitul anului". Între timp, Victor Ponta, după ce a postat mesajul multivalent, atât de liniştire, cât şi de mobilizare a baronilor, dar şi de avertizare a jurnaliştilor sau comentatorilor politici prea critici (numiţi "fascisto-comunistoizi"), s-a retras pentru două zile la Ierusalim pentru a obţine sprijin din partea lobby-urilor washingtoniene care sunt în legătură cu Benjamin Netanyahu şi care ar putea redeschide uşile Casei Albe.

Cariera politică rapidă a lui Victor Ponta - în doar nouă ani a trecut de la anturarea tactică a lui Adrian Năstase la poziţia de preşedinte al partidului, iar în 11 ani devenea prim ministru - s-a construit prin ambivalenţa relaţiilor cu baronii. Acest tip de carieră politică, cunoscută sub denumirea shortcut (scurtătura), diferă radical de cariera clasică care presupune militantism în organizaţia de bază, apoi ocuparea unor funcţii locale (consilier local, apoi judeţean), trecerea spre funcţii naţionale (parlamentar, secretar de stat), şi, doar ca o încununare a unei cariere în slujba partidului, accesul la funcţii de conducere naţională sau guvernamentală. Victor Ponta este o ilustrare de manual a carierei scurte: anturarea unui lider naţional (Adrian Năstase, prim ministru în devenire la aceea dată), funcţie guvernamentală (şef al Corpului de Control al Guvernului în aprilie 2001), funcţie politică naţională (lider al tineretului PSD), abia apoi şef al unei organizaţii judeţene (Gorj, unde Adrian Năstase l-a trimis pentru a destructura reţeaua de putere a fostului baron Nicolae Mischie). După experienţa reuşită de la Gorj, fără a neglija însă efectul căsătoriei cu fiica unui lider pesedist de primă linie, Victor Ponta intră în rândul liderilor influenţi şi începe să aspire la conducerea partidului. Când, în 2010, după "eşecul" la prezidenţiale al lui Mircea Geoană, baronii îl plasează pe poziţia de preşedinte de partid, o făceau pentru că îl considerau prea tânăr şi prea puţin ancorat în viaţa "reală" a partidului. Tânărul şef era propulsat la conducerea partidului pentru a aduce partidul la guvernare şi a asigura protecţia grupurilor din teritoriu. Căci fără aceste grupuri PSD-ul nu există. Acest partid rămâne o asociere a grupurilor de clientelă locală care se federează pentru a-şi asigura protecţia. Să se fi înşelat baronii în ianuarie 2010? Oare la Poiana Braşov, unde alături de Liviu Dragnea era şi Gabriel Oprea, a fost o operaţiune de intimidare sau o simplă şedinţă de psihanaliză în grup?