Ţara noastră este statul din Uniunea Europeană (UE) cu cele mai mari costuri de echilibrare pentru producţia de energie eoliană şi cu expunere la produse şi contracte standardizate neadecvate tipului de producţie, arată Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA), într-un comunicat.
Entitatea îşi manifestă îngrijorarea faţă de concluziile exprimate în spaţiul public cu privire la creşterile preţului electricităţii din ultima perioadă, care, în opinia Asociaţiei, "par să nu acopere în totalitate condiţiile de funcţionare a pieţei".
RWEA menţionează, în comunicatul citat: "Deşi analizele încă nu au fost finalizate, au apărut deja concluzii asupra cauzelor creşterii preţurilor energiei electrice, care nu acoperă cu exactitate situaţia reală din piaţă, ca de exemplu rolul energiei regenerabile.
Energia regenerabilă reprezintă deja mai mult de 10% din consumul naţional de electricitate, conform datelor oficiale pentru anul 2016, confirmându-şi, astfel, rolul important în mix-ul de energie din România. În plus, energia eoliană a contribuit şi în perioade cu consum ridicat, atât în sezonul de iarnă, cât şi în perioada de vară, atingând cote de circa o treime din consumul la nivelul ţării".
Conform sursei citate, energia eoliană, ca sursă necontrolabilă, nu poate funcţiona în condiţii de predictibilitate similare celor convenţionale, dar aduce beneficii importante consumatorilor, "întrucât reprezintă nu doar o energie electrică curată, ci şi ieftină".
Asociaţia vine cu un exemplu din intervalul 7-8 august, când o creştere a producţiei de energie eoliană cu 46% faţă de ziua precedentă a fost urmată de o scădere a preţului cu 30%. De asemenea, în ziua de 15 august, când ponderea energiei eoliene a urcat la 31% din total consum, am asistat la o scădere de 45% a preţului comparativ cu ziua anterioară.
Comunicatul citat mai arată: "Totuşi, pentru a putea fi integrată în condiţii echitabile în piaţă şi pentru a putea să contribuie în mod pozitiv la consumul naţional de energie, energia eoliană şi cea regenerabilă, în general, au nevoie de o structură de piaţă corespunzătoare, respectiv:
a) Posibilitatea stocării şi a agregării producţiei între mai mulţi producători;
b) Preţuri şi contracte flexibile pe pieţele centralizate care să acopere profilul de producţie;
c) O piaţă intra-zilnică lichidă;
d) Instrumente de asigurare împotriva riscurilor pe termen lung, atât în ceea ce priveşte energia, cât şi certificatele verzi".
Deşi au fost făcuţi anumiţi paşi în direcţia integrării producţiei de energie regenerabilă, totuşi energia eoliană este în continuare expusă evoluţiilor de pe Piaţa pentru Ziua Următoare şi piaţa de echilibrare, ca urmare a constrângerilor determinate de produse standardizate, care nu urmăresc profilul de producţie real, precum şi a lipsei unei pieţe intra-zilnice lichide, mai arată RWEA.
În acest context, Asociaţia adresează un apel către autorităţi ca, în analizele pe care le vor efectua, să ia în considerare întreaga structură de piaţă şi să interpreteze efectele în manieră integrativă şi nu pe fiecare în parte. De asemenea, RWEA solicită ca "rezultatele analizelor să fie transparente şi urmate de un proces real de consultare cu factorii relevanţi". "Considerăm că RWEA şi industria eoliană trebuie să participe activ în orice proces de modificări de reglementare ce va urma analizelor în curs", conchide sursa citată.
Piaţa energiei electrice se confruntă, încă de la începutul acestui an, cu o creştere abruptă a preţului pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare). Legat de acest subiect, părerile sunt împărţite, unii considerând că majorarea preţului electricităţii este justificată de condiţiile climaterice, respectiv hidraulicitate scăzută şi lipsa vântului, alţii opinând că în piaţă există manipulări şi scurgeri de informaţii.
Majoritatea experţilor din energie spun că majorările de preţ din acest an se vor regăsi în facturile de electricitate plătite de consumatorii finali.