ASTĂZI ARE LOC CONFERINŢA ZIARULUI BURSA - AGRI-BUSINESS PE PROFIT Valeriu Steriu: "Performanţa agricolă a ţării, în continuare dependentă de capriciile vremii"

Agricultorii vor însămânţa, în această toamnă, mai ales grâu şi rapiţă.

Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură, ne-a declarat: "Chiar dacă preţul practicat în această vară la achiziţia cerealelor nu a fost motivant, culturile de toamnă de cereale sunt preferate de fermieri ca un rău necesar care asigură atât rotaţia culturilor, cât şi a lichidităţii". Domnia sa ne-a explicat că o mare parte din fermieri îşi asigură input-urile şi lichidatea necesară investiţiilor de însămânţare de la traderi, pe care le returnează apoi la recoltă.

Valeriu Steriu a atras atenţia şi asupra faptului că performanţa agricolă a ţării noastre rămâne în continuare dependentă de capriciile vremii. "Lipsa ploilor în perioada de toamnă poate duce şi la scăderea cu un procent din contribuţia pe care o are agricultura la Produsul Intern Brut. Seceta pe timpul primăverii poate aduce pierderi chiar şi mai mari", a precizat oficialul.

Cu producţii de peste 7 milioane de tone de grâu şi 9 milioane de tone de porumb - declarate record de autorităţi- şi preţuri reclamate de agricultori, sectorul cerealier a fost de departe cel care a acaparat atenţia în acest sezon.

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) estima în acestă toamnă că proasta gestionare a politicilor cu privire la piaţa cerealelor, dar şi erorile care se regăsesc în legislaţia agricolă vor cauza pierderi de 2,5 miliarde de euro din PIB, anul acesta. Toate acestea în contextul în care agricultorii au protestat constant în această vară împotriva preţurilor pe care traderi le-au practicat la achiziţia cerealelor.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii (MADR), în acest an şi alte cereale au avut un randament foarte bun pe lângă grâu şi porumb. Astfel producţia de orz şi orzoiacă a fost de 3,2 tone/hectar, iar cantitatea totală recoltată a fost de 1,511 milioane de tone. Producţia de ovăz a avut un randament de 1,96 tone/hectar, iar rapiţa de 2,274 tone/hectar.

Producţiile medii însă nu spun nimic despre randamentul pe regiuni, care conform datelor vehiculate de agricultorii şi direcţiile judeţene agricole a fost disproporţionat la o suprafaţă totală cultivată cu cereale păioase şi rapiţă de 2.737.761 ha (n.r. - potrivit datelor Ministerului Agriculturii).

• Mircea Croitoru, MATCA: "Legumicultorii au aceleaşi probleme-accesul în pieţe şi invazia importurilor"

Cu recolte de legume, estimate anul acesta la 3,4 milioane de tone, ţara noastră tot nu a scăpat de problemele constante ale acestui sector, respectiv importurile şi accesul în pieţe al producătorilor. Cu alte cuvinte, toamna nu aduce nimic nou pentru sectorul de legume fructe, pe lângă bruma şi vremea urâtă care au afectat recoltele de vinete, gogoşari şi ardei capia, potrivit domnului Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei de Legume - Fructe MATCA din judeţul Galaţi. Conform domniei sale, creşterile de preţ pe care am putut să le observăm în pieţe în această toamnă au loc pe lanţul de retail, fermierii nemodificând preţul substanţial.

"De la noi roşiile şi castraveţii nu pleacă mai scumpi de 1-1,5 lei/kg şi în pieţe nu am văzut preţuri mai mici de 3-4 lei", ne-a spus Mircea Croitoru. În opinia fermierului, legumicultorii se confruntă şi în această toamnă cu probleme recurente. "În continuare producătorii nu au access în pieţele care deja au început să fie invadate de produse de import din Bulgaria, Polonia sauTurcia cu care nu pot concura fără să iasă în pierdere. La fructe situaţia este şi mai rea, producţia este foarte mică şi importurile sunt la ordinea zilei", şi-a exprimat nemulţumirea reprezentantul MATCA. Mircea Croitoru consideră că soluţia pentru legumicultori ar fi taxarea intermediarilor şi schimbarea legislaţiei privind certificatul de producător. Conform ultimelor date ale Institutului de statistică, preţul legumelor şi conservelor a crescut cu 2% în luna septembrie faţă de luna august a anului curent.

Răspunsul ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, la aceste probleme a fost constant în ultima perioadă: "Preţul este dat de cerere şi ofertă, iar creşterea de preţ la legume şi scăderea de preţ la cereale nu au fost determinate de politici agricole, ci de piaţă". Într-adevăr nu putem nega legile pieţei. La capitolul soluţii însă efectele se lasă aşteptate. Deşi chiar săptămâna trecută Guvernul a adoptat şapte hotărâri de guvern legate de cuantumul subvenţiilor şi al ajutoarelor de stat, acordate tocmai pentru a scădea costurile de producţie, agricultorii tot nu sunt satisfăcuţi.

Mircea Croitoru recunoaşte că, cel puţin în ceea ce priveşte legumicultorii, şi aceştia poartă o parte din vină pentru situaţia în care se află. "Legumicultorii nu ştiu să se organizeze şi să acţioneze împreună şi aşteaptă totul de la autorităţi", a recunoscut fermierul de la MATCA.

• Cartofii şi strugurii- producţii în creştere

Atât pentru producţia de cartofi, cât şi pentru cea de struguri, prognozele pentru acest an au fost optimiste. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului, Ionel Benea, estima pentru acest an o producţie medie de cartofi de 18 tone/ha, mai mult cu aproximativ 20% faţă de 2012. Domnia sa ne-a spus ieri că recoltatul cartofilor aproape s-a încheiat, iar producţia medie la hectar este una dintre cele mai bune din ultimii ani.

"Problema este că, potrivit datelor APIA, au fost cultivate doar 40.000 de hectare cu cartofi şi recoltele nu ne vor asigura necesarul. Situaţia este la fel în toată Europa", a explicat Ionel Benea, care se aşteaptă ca preţul cartofului să ajungă chiar şi la 1euro/kg în această iarnă.

Recoltele mari de struguri anunţate s-au confirmat pentru producători, însă acest lucru nu a dus neapărat la creşterea veniturilor, deoarece în unele zone kilogramul nu se vinde cu mai mult de 50 de bani.

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) prognoza că producţia de vin din acest an va ajunge la circa 4 milioane de hectolitri, cu cel puţin 20% mai mare decât anul trecut. De asemenea, Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) înainta cifre cu 15-25% mai mari pentru recolta de struguri în 2013. Concluzia generală este că sectorul de legume-fructe rămâne şi în această toamnă problematic. Acolo unde recoltele sunt mici se anunţă importuri, iar pentru produsele ce s-au obţinut din plin, se anunţă preţuri mici. În această situaţie, majoritatea agricultorilor rămân sceptici cu privire la raportul profit-cheltuieli.

• Bilanţul plăţilor europene pentru agricultură

Potrivit informaţiilor Ministerului Agriculturii, citate de Agerpres, ţara noastră a obţinut în perioada 2007-2013 14,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Sumele reprezintă finanţarea europeană prin intermediul celor trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului.

Proiectele derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) au încasat 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.

Sumele alocate ţării noastre din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, aferente perioadei 2007 - 2013, au totalizat 8 miliarde de euro.

Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contracte proiecte pe actuala programare financiară.

În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007-2013 de 6,227 miliarde de euro.

În acelaşi timp, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). Tebuie luat însă în calcul că plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012 fiind reluate abia în luna mai a acestui an. Conform spuselor ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, citat de Agerpres, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului