Atena iese din bailout, însă doi din zece greci trăiesc în sărăcie extremă

Ieşirea Greciei din programul de salvare (bailout) instituit de zona euro şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) se va produce în august, conform ministrului de Finanţe din Luxemburg, Pierre Gramegna.

Acesta a declarat vineri, citat de Reuters, că Grecia a îndeplinit toate cerinţele creditorilor, printr-o serie de reforme realizate în ultimii ani. Gramegna a menţionat: "Economia Greciei creşte într-o manieră satisfăcătoare, iar excedentul bugetar primar al ţării este peste ţinta stabilită, astfel că toate semafoarele sunt pe verde pentru încheierea acestui capitol dificil din istoria Greciei şi a zonei euro".

Din 2010, Grecia a beneficiat de trei pachete de salvare de la FMI, Banca Centrală Europeană (BCE) şi UE, care au totalizat 240 de miliarde de euro. Cel mai recent program, obţinut de Atena în vara lui 2015, a însumat 85 de miliarde de euro. Odată cu ieşirea din program, Atena speră să îşi poată stabili aşa cum doreşte politica economică, după opt ani de supraveghere din partea creditorilor. Oficialii eleni cred că, odată ieşită din program, ţara nu va mai avea nevoie de un acord preventiv de finanţare, mai ales că va avea acces liber pe pieţele obligaţiunilor.

Conform datelor Eurostat, datoria Greciei a scăzut uşor în 2017, la 178,6% din PIB, de la 180,8% în 2016, iar excedentul bugetar a atins 0,8% din PIB, faţă de 0,6% în 2016.

Dar, cifrele Eurostat mai spun că, în 2017, doi din zece greci trăiau în condiţii de sărăcie extremă, deci nu îşi pot acoperi nevoile zilnice de bază (alimente, încălzire) şi nu îşi pot plăti facturile la timp. Rata sărăciei extreme din Grecia a fost de 21,1% în 2017, faţă de 22,4% în 2016.

Populaţia Greciei şi-a exprimat în numeroase rânduri, uneori chiar violent, în stradă, nemulţumirea faţă de reformele aplicate din cauza acordurilor de bailout.

Cel mai recent luna trecută, mii de demonstranţi au ieşit în stradă, în Atena şi în alte oraşe, protestând faţă de măsurile de austeritate impuse de creditori. Printre acestea se numără vânzarea de active majore, tăieri de pensii şi de finanţări pentru spitalele de stat.

Dimos Koumbouris, pensionar, a declarat recent, citat de nydailynews.com: "Noi nu datorăm pensiile creditorilor. Am lucrat toată viaţa pentru a obţine o pensie şi vom continua să luptăm până când vom primi înapoi ce au luat de la noi".

• BCE: "Zona euro are nevoie de un nou instrument fiscal"

Zona euro are nevoie de un nou "instrument fiscal", comun, dacă vrea să se asigure că statele membre nu se dezintegrează din cauza unui şoc economic, a afirmat, vineri, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, transmite Reuters, conform Agerpres.

"Avem nevoie de un instrument fiscal suplimentar pentru a menţine convergenţa în timpul şocurilor puternice, fără a supraîmpovăra politica monetară. Obiectivul este de a furniza stabilitate suplimentară şi restabilirea încrederii în politicile naţionale", a declarat şeful BCE.