Multiplele derapaje care sunt înregistrate pe scena audiovizuală autohtonă nu mai miră pe nimeni. Reacţiile din ultimele săptămâni ale instituţiei menite să vegheze această scenă, Consiliul Naţional al Audiovizualului, stârnesc însă uimire. Dubla măsură în acordarea unor sancţiuni, inclusiv amenzile acordate B1TV şi Antena 3, revenirea asupra unor decizii, cum a fost cazul cu prelungirea licenţei Taraf TV, ignorarea unor recomandări ale Consiliului Concurenţei, care cerea micşorarea numărului de posturi care să intre în lista must carry, au stârnit semne de întrebare şi chiar îngrijorare în rândul publicului dar şi a specialiştilor din zona media.
În cazul televiziunilor lucrurile par lămurite, interesele economico-politice sunt atât de mari încât pe nimeni din interior nu mai interesează respectarea deontologiei sau cel puţin păstrarea aparenţelor. Totul este la vedere, inclusiv injuriile şi atacurile la persoană, iar faptul că ne aflăm într-un an cu două campanii electorale importante nu face decât să sporească îngrijorarea. Mai grav este însă când autoritatea instituţiei menite să vegheze la respectarea regulilor este pusă la îndoială. Atât din interior cât şi din exterior, existând numeroase exemple de televiziuni care tratează cu dispreţ deciziile CNA, inclusiv amenzile acordate. Un semnal de alarmă îngrijorător a fost tras chiar de Narcisa Iorga, membră a CNA, care a decis să informeze constant publicul în legătură cu activitatea consiliului: "În CNA, al cărui membru încă mai sunt, legea nu mai are nicio valoare. Totul se face după regula "aşa vreau eu". Situaţia s-a agravat de un an încoace. Am urmat toate căile procedurale interne şi m-am lovit de pereţi. Am cerut sprijinul Parlamentului. Ce naivitate! (...) O instituţie sufocată de interesele oamenilor politici ce nu acceptă existenţa unor voci care exprimă alte opinii decât majoritatea reprezentată de ei. Drepturile minorităţilor, oricare ar fi acestea, trebuie respectate. Asta este esenţa democraţiei. Majoritatea decide, dar minoritatea are voie măcar să se exprime. Consiliul Naţional al Audiovizualului, în structura lui de astăzi, este un real pericol pentru democraţie devenind, pe de-o parte, un instrument cumplit de intimidare a presei critice, pe de altă parte încurajând grobianismul".
Justificarea, dar şi felul în care sunt acordate amenzile de către CNA stârneşte de asemenea reacţii puternice. Pe blogul ActiveWatch, Răzvan Martin, coordonator de proiecte în cadrul organizaţiei de media, atacă unele decizii ale CNA: "După ce a sancţionat cu somaţie SRR în luna decembrie pentru o presupusă lipsă de reacţie a moderatorului Alex Rusu la afirmaţia actorului Dan Puric că România este "un cuib mafiotic" condusă de "o şleahtă de securişti", CNA sancţionează din nou dreptul la opinie. Astfel, CNA a amendat cu 70.000 lei postul B1TV pentru dezechilibru. Nu comentez încălcarea articolului 60 (dezechilibru), la prima vedere pare a fi justificată, însă suma nu ar fi fost niciodată aceeaşi dacă sancţiunea viza numai acest aspect. CNA a mers mai departe şi a sancţionat dreptul la opinie, drept de care beneficiază inclusiv moderatorul emisiunii. Este a doua sancţiune într-un interval foarte scurt de timp, precedentul creat în jurul cazului Puric-SRR fiind consolidat de această nouă sancţiune, ceea ce mă duce cu gândul la o politică instituţională de taxare a opiniilor critice. Mai grav, în ambele cazuri, ţinta criticilor a fost puterea politică şi persoanele aflate în cercul puterii. Mesajul transmis de CNA radiodifuzorilor este extrem de periculos, astfel de sancţiuni riscă să provoace situaţii de cenzură în redacţii şi autocenzură în rândul jurnaliştilor". Mai mult, o formaţiune politică cere chiar desfiinţare CNA: "Constatăm cu regret că cenzura comunistă a fost înlocuită cu succes de sancţiunile discreţionare ale autorităţii de reglementare. (...) Comportamentul discreţionar în aplicarea amenzilor reprezintă o probă incontestabilă a partizanatului politic practicat de reglementatori. CNA nu numai că descurajează exprimarea unor opinii critice la adresa guvernării USL, dar şi încurajează campaniile negative la adresa jurnaliştilor şi intelectualilor publici percepuţi ca adversari ai puterii politice. Noua Republică solicită desfiinţarea urgentă a CNA. Autoreglementarea este singurul aranjament instituţional care va determina instituţiile de presă să servească interesul consumatorilor, şi, astfel, interesul general. Sancţiunile CNA încurajează cenzura în redacţii şi autocenzura în rândul jurnaliştilor. Nu putem avea democraţie fără o presă liberă!"
Cum opiniile exprimate de membrii CNA s-au radicalizat, taberele sunt deja evidente, este de aşteptat ca pe viitor şedinţele consiliului să devină mai interesante decât multe din emisiunile politice.