AUGUSTIN LAZĂR:  "Unele idei din legile justiţiei ar afecta mersul justiţiei dacă ar fi puse în aplicare"

Procurorul general Augustin Lazăr a precizat, marţi, înainte de întâlnirea cu procurorii şefi ai Parchetelor de pe lângă curţile de apel din ţară, că este necesară o analiză a modificărilor propuse de ministrul Tudorel Toader la legile justiţiei, deoarece unele dintre ele, dacă ar fi puse în aplicare, ar "afecta mersul justiţiei", potrivit surselor din presă.

Augustin Lazăr a afirmat: "Pentru că mai mulţi colegi şi-au arătat îngrijorarea pentru propunerile care au fost expuse public de ministrul Justiţiei, a apărut că fiind necesară o analiză a procurorilor generali asupra principalelor probleme care au fost propuse pentru a se modifică legile justiţiei. Sunt câteva idei important a fi analizate pentru că, în măsura în care ele s-ar pune în aplicare ar afecta mersul justiţiei. Urmează să se analizeze de către procurorii generali şi vom prezenţa o sinteză după această şedinţă".

El a mai arătat că procurorii generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel vor expune punctele de vedere ale colegilor din teritoriu, precizează News.ro.

Şefii Parchetelor Curţilor de Apel din ţară au fost convocaţi la Bucureşti de către procurorul general, iar şedinţa Consiliului Consultativ al procurorilor generali este programată pentru ora 11.00, la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, scrie sursa citată.

Din Consiliul Consultativ al procurorilor generali fac parte procurorii şefi ai celor ai 15 Parchete de pe lângă Curţile de Apel din ţară. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în 23 august, proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând modificări semnificative care vizează statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), potrivit agenţiei de presă.

Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni.

Totodată, soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, potrivit modificărilor anunţate. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate. Potrivit aceloraşi propuneri, Inspecţia judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. De asemenea, o altă propunere este ca la Institutul National al Magistraturii (INM) să se prezinte la examen doar candidaţii care au vârsta de peste 30 de ani şi 5 ani experienţă în domeniul juridic, transmite sursa citată.

Propunerile de modificare a legilor justiţiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, care consideră că ele reprezintă "un atac asupra statului de drept" şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate vor "anula" eforturile României din ultimii 10 ani, informează agenţia de presă.

Ministerul Public a transmis că nu a fost consultat în prealabil cu propunerile de modificări aduse de ministrul Justiţiei şi a avertizat că aceste schimbări vor bulversa sistemul judiciar, scrie sursa citată.

Ministerul public a precizat: "Ministerul Public a luat act cu suprindere şi îngrijorare de modificările anunţate de ministrul Justiţiei şi asupra cărora procurorii nu au fost consultaţi în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor (sugerând că problema corupţiei se află în corpul magistraţilor şi nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic (precizăm că, în ceea ce priveşte procurorii, Inspecţia Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiţiei); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenţei Justiţiei, de numire a funcţiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunere agreată şi de MCV, constând într-o procedura de selecţie transparenţă a candidaţilor, realizată de către CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiţiei, numirea fiind făcută de preşedintele României".

De asemenea, Asociaţia Procurorilor din România a transmis că a luat act cu îngriiorare de principalele modificări care ar urma să fie aduse legilor justiţiei şi că o parte dintre ele vor afecta grav funcţionarea şi independenţa sistemului judiciar. Asociaţia a mai arătat că aceste modificări au fost făcute cu ignorarea opiniei corpului magistraţilor şi creează premisa exercitării unui control al puterii executive asupra puterii judecătoreşti.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a susţinut, vineri, o conferinţă de presă în care a spus că nu va da forma finală şi nu va trimite mai departe proiectul privind legile justiţiei până când nu va avea toate punctele de vedere exprimate pe fiecare propunere, arătând că "societatea trebuie să spună ce e bine şi ce nu este bine" din ceea ce a propus. El a mai susţinut că nu este înregimentat politic şi că nu are niciun interes prin promovarea acestor modificări.

Toader a mai afirmat că nu va trimite proiectul de modificare a legilor Justiţiei, pentru consultare, la DNA, DIICOT şi Ministerul Public, ci doar la Consiliul Superior al Magistraturii, acesta având atât secţie de procurori, cât şi de judecători, însă avizul Consiliului este doar consultativ, Parlamentul având putere de decizie.