AURELIAN DOCHIA, DESPRE INIŢIATIVA MFP CE URMĂREŞTE SOLUŢIONAREA PROBLEMEI CREDITELOR ÎN CHF: "Proiectul pentru rezolvarea crizei francului, absurd din toate punctele de vedere"

Mult aşteptatul "produs" la care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a lucrat în ultima vreme împreună cu băncile pentru rezolvarea problemei creditelor în franci elveţieni (CHF) pare să nu fie chiar "ajutorul" la care se aşteptau consumatorii.

Specialiştii susţin că proiectul postat, miercuri seara, pe site-ul MFP, are o serie de neclarităţi, atrâgând mai multe semne de întrebare.

Deşi textul proiectului arată că acesta se vrea un "Program de protecţie a populaţiei împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naţionale asociat creditelor în valută", economiştii spun că este posibil ca debitorii vizaţi de această măsură ar putea să iasă în pierdere.

Printre altele, aceştia ridică atât problema unor comisioane noi, impuse prin noul proiect, cât şi faptul că ipotecile cu care consumatorii au garantat creditele ar urma să treacă din portofoliile băncilor în cel al statului.

Proiectul legislativ menţionează: "Pentru acoperirea riscurilor rezultate din acordarea garanţiilor în cadrul Programului, beneficiarii (...) vor plăti un comision de risc care se virează într-un cont de venituri bugetare distinct, deschis la unităţile Trezoreriei Statului. (...) Comision de administrare - suma datorată de beneficiarul Programului care acoperă costurile de evaluare, acordare şi administrare a garanţiilor acordate de FNGCIMM; primă de garantare - suma datorată de beneficiarul Programului constituită din comisionul de risc cuvenit Ministerului Finanţelor Publice şi din comisionul de administrare cuvenit FNGCIMM, al căror nivel se stabileşte anual prin ordin al ministrului Finanţelor Publice. (...)

Având în vedere intervenţia statului prin garantarea creditelor la un moment ulterior contractării creditelor imobiliare în valută, şi în vederea asigurării posibilităţii de recuperare de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumelor în contul valorii de executare a garanţiilor plătite de către Ministerul Finanţelor Publice, ipotecile convenţionale ale locuinţelor achiziţionate/construite cu creditele supuse conversiei în cadrul Programului înscrise în cartea funciară sunt radiate, iar în baza contractului de garantare se instituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei".

În acest context, economistul Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, consideră că iniţiativa legislativă "este absurdă din toate punctele de vedere", subliniind că transferul garanţiei de la bănci la stat reprezintă o problemă foarte mare.

Domnia sa ne-a declarat: "În primul rând, garanţia statului pentru care s-ar transfera ipoteca respectivă ar fi doar pe 50% din sumă şi nu este justificată preluarea întregii ipoteci. Banca nu are voie să facă acest lucru.

Cred că proiectul trebuie să fie discutat. Eu nu am văzut nişte evaluări exacte ale impactului. Nu poţi face un proiect după ureche.

Nu ştim de unde va fi suportat bugetul alocat, nu avem nicio cunoştinţă cu privire la impactul, la costurile, la fundamentele proiectului. Este o poveste aruncată fără niciun suport în spate, exact ca multe alte lucruri care se fac la noi.

Există şi problema noilor comisioane, care nici măcar nu au cuantumul menţionat în textul iniţiativei, acesta urmând să fie stabilit annual. Oamenii se vor angaja la ceva ce nu cunosc, iar pentru foarte mulţi s-ar putea să nu renteze aplicarea acestei măsuri".

Domnul Dochia este de părere că "imaginea formată pe marginea acestei iniţiative", în ultima perioadă, sugerează că măsura îi va ajuta pe toţi şi creează "aşteptări deplasate".

Domnia sa mai ridică şi problema plafonului impus, întrebându-se "cine beneficiază şi cine nu, de această măsură?"

Potrivit unor surse bancare, faptul că băncile ar rămâne fără garanţie cel puţin pentru jumătate din sumă reprezintă "o barieră insurmontabilă" în calea aprobării acestui proiect.

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ne-a spus că iniţiativa a fost transmisă comisiilor de specialitate din cadruş ARB, pentru a fi prelucrate. Domnia sa ne-a precizat că, pentru a se putea exprima pe marginea acestui proiect, aşteaptă concluziile specialiştilor.

Banca Naţională a României (BNR) nu şi-a dat, încă, avizul pe proiectul MFP, după cum ne-au spus unele surse apropiate situaţiei, care ne-au precizat: "Din actuala formă a iniţiativei reiese că băncile vor fi obligate să convertească împrumuturile cu discount pe sold. Însă, potrivit BNR, proiectul ar trebui să prevadă că statul va oferi garanţii operatorilor care vor face conversie cu discount, dar că decizia de adoptare a acestei soluţii trebuie să aparţină băncilor. De aceea, Banca Centrală nu şi-a dat încă avizul".

• Piperea: "O lege proastă este mai bună decât nimic"

Avocatul Gheorghe Piperea este de părere că noul proiect "s-ar putea să fie un cadou otrăvit", subliniind, totuşi, că "o lege proastă este mai bună decât nimic".

Pe pagina sa de socializare, avocatul Piperea a spus iniţiativa se îndepărtează destul de mult de la Ordonanţa "electoratei", considerând că acesta este un lucru pozitiv.

Domnia sa comentează: "Se vorbeşte de conversie în lei (sau în altă valută, la opţiunea consumatorului), de un «discount» de 15% din soldul creditului la momentul conversiei şi de o garanţie de stat de 50% din valoarea rămasă (jumătate din 85%, adica 42,5% la final), ceea ce, mai mult ca sigur, va duce la o reducere a costurilor creditului, întrucât banca va împărţi pe jumătate riscurile cu statul.

Numai că:

(i) nici conversia, nici discountul nu sunt obligatorii; nu văd mecanismul legal prin care banca va fi obligată să acorde beneficiul conversiei şi al discountului, de unde un nou potenţial de litigii;

(ii) măsura priveşte doar creditele imobiliare (nu şi creditele de consum, indiferent dacă acestea sunt sau nu cu ipotecă); or, din statisticile care circulă pe net, rezultă că doar 35% din creditele în CHF sunt credite imobiliare «ca la carte», celelalte 65% fiind botezate cu diverse denumiri, în aşa fel încât creditul să nu fie calificat drept imobiliar, în ideea înlăturării de la aplicare a Legii nr.190/1999 privind creditele imobiliare; aceste două treimi din totalul creditelor în CHF vor fi lăsate pe seama hazardului instanţelor;

(iii) măsura priveşte doar persoanele care au venituri pe familie de maxim 3000 lei; restul vor ramâne, de asemenea, la latitudinea băncilor şi la «mâna» hazardului instanţelor;

(iv) măsura priveşte doar primii 10.000 de debitori care vor reuşi să treacă peste barierele birocratice, întrucât fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, cel care va acorda garanţia de 50%, nu are alocaţi bani pentru mai mulţi debitori (plafonul maxim este de un miliard lei); restul debitorilor aflaţi în aceeaşi situatie vor trebui să aştepte alte alocări bugetare, probabil la Sfântu' Aşteaptă;

(v) măsura nu este pe placul băncilor recalcitrante; deşi BNR a pregătit terenul pentru această conversie cu discount (prin emiterea unui regulament 2/2015, intrat în vigoare în 9 martie), nu e deloc sigur că establishmentul bancar e de acord cu măsura; or, aşa cum vă este tuturor clar, Guvernul României este BNR, şi nu guvernul".

• Expunere motive: "În lipsa unor măsuri urgente privind conversia, impactul negativ asupra capacităţii de rambursare ar fi de neevitat"

Noua măsură ar urma să fie aplicată doar împrumuturilor a căror valoare rezultată în urma conversiei şi aplicării discountului de 15% va fi de maximum 300.000 de lei, potrivit proiectului legislativ.

Acesta arată că persoanele eligibile sunt cele care au un contract de credit imobiliar şi care declară pe propria răspundere că destinaţia creditului a fost achiziţionarea/construirea unei locuinţe în vederea satisfacerii cerinţelor proprii de locuit, contractat într-o valută în raport cu care leul s-a depreciat semnificativ (cu peste 50%) de la data contractării creditului.

Totodată, printre altele, este nevoie ca debitorii să fi înregistrat o întârziere la plata ratelor de cel mult 60 de zile, venitul net luat în calcul de instituţia de credit la aprobarea conversiei fiind de cel mult 3.000 lei/lună.

O altă condiţie este ca, la data efectuării conversiei de către instituţia de credit, după aplicarea discountului, prin aplicarea gradului de îndatorare, respectiv ponderea ratei împrumutului în venit, rata lunară a creditului imobiliar convertit depăşeşte 25% din veniturile lunare ale beneficiarului.

Prevederile Programului nu acoperă situaţiile în care portofoliile de credite acordate în valută, garantate cu ipotecă, au fost externalizate/vândute de către instituţiile financiare către alte entităţi, din afara ţării, dar pentru care acestea asigură în continuare activitatea de administrare a creditelor faţă de beneficiari, se mai arată în textul proiectului de lege.

Expunerea de motive arată: "Având în vedere ponderea actuală a creditului în valută în total credit şi implicaţiile volatilităţii cursurilor de schimb ale principalelor valute faţă de moneda naţională asupra capacităţii de rambursare a creditelor contractate de persoane fizice şi în mod special asupra anumitor grupuri sociale vulnerabile, în special cele cu venituri reduse şi cu grad ridicat de îndatorare, se impune, în regim de urgenţă, crearea unui Program de protecţie a populaţiei împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naţionale asociat creditelor în valută, prin asigurarea sprijinului statului sub forma unei oferte specifice dedicate persoanelor fizice, de convertire în lei a creditelor contractate în valute în raport cu care leul s-a depreciat semnificativ şi garantarea de către stat, prin intermediul FNGCIMM, a creditelor convertite în lei.

În lipsa unor măsuri urgente prin care statul să ofere sprijinul necesar persoanelor fizice care se încadrează în grupuri vulnerabile, în vederea convertirii în lei a creditelor contractate în valute în raport cu care leul s-a depreciat semnificativ faţă de data contractării creditului, impactul negativ asupra capacităţii de rambursare a unor persoane fizice cu creditele contractate în valută nu ar putea fi evitat".

După explozia cursului CHF, MFP a anunţat, iniţial, că va extinde aplicarea "electoratei" şi asupra împrumutaţilor în franci elveţieni, însă, ulterior, nu a mai anunţat nimic cu privire la acest proiect.

De asemenea, a fost abandonată şi iniţiativa legislativă care viza conversia creditelor din CHF în lei la un curs mediu.