AURELIAN GOGULESCU: "Ne luptăm pentru unitatea sistemului cameral românesc!"

Reporter: Cum comentaţi situaţia de criză care se înregistrează, în momentul de faţă, la nivelul sistemului cameral românesc?

Aurelian Gogulescu: Situaţia creată este una regretabilă, pentru că ea subminează din interior acest sis-tem fragilizat, deja, de mai mulţi ani. Cauzele conflictului apărut în sânul sistemului cameral sunt, de fapt, interese străine de menirea şi activitatea unei camere de comerţ, sunt - din păcate - interese mai presus de orice raţiune, de o tradiţie de peste un secol şi jumătate a acestui sistem, de o imagine care trebuia să ne ridice, nu să ne coboare în ceea ce priveşte cota de încredere, de credibilitate a tuturor celor care activăm în aceste organizaţii.

Sistemul cameral naţional este, în orice ţară, un organism puternic, este o structură importantă pentru sprijinul, pentru orientarea, pentru promovarea comunităţii de afaceri. Sistemul cameral este important prin însăşi unitatea sa, prin coerenţa sa în acţiune, prin faptul că trebuie să reprezinte o voce unică a comunităţii de afaceri, în dialog cu decidenţii la nivel politic şi economic. Ori, în momentul de faţă, în Româ-nia, prin situaţia generată, întreţinută şi proliferată de la nivelul Camerei Naţionale prin conducerea acesteia, unitatea şi coerenţa aces-tui sistem cameral au fost, practic, aruncate în aer. Ceea ce se în-tâmplă la vârful CCI a Româ-niei, ceea ce a generat conducerea acestei Camere este mai mult decât orice, o dovadă de iresponsabilitate, de detaşare totală faţă de problemele şi nevoile reale şi stringente ale organizaţiilor camerale judeţene, şi - implicit, faţă de nevoile reale şi concrete ale mediului românesc de afaceri, care, astfel, nu mai poate fi spijinit de organismul cameral românesc într-o formă şi într-o manieră profesionistă. Tot ce pot să vă spun este că o fracţiune a acestui organism cameral, la nivel naţional, care deja, din păcate nu mai poate fi numit "sistem" cameral românesc, nu şi-a pierdut speranţa într-o revenire la normalitate şi lupta pe toate fronturile legale şi morale ca lucrurile să revină pe un făgaş firesc. Ne luptăm pentru unitatea sistemului cameral românesc!

Încă o dată, doresc să precizez că cei mai mari perdanţi ai acestui război fratricid sunt nu o cameră de comerţ, sau alta, ci comunităţile locale de afaceri, comunitatea românească de afaceri care nu mai poate fi reprezentată şi apărată de o organizaţie puternică, solidă, credibilă şi respectată de partenerii săi de dialog din ţară şi din străinătate.

Reporter: Care sunt modalităţile de revenire a economiei?

Aurelian Gogulescu: Dacă e să pornim de la situaţia judeţului Prahova, cu una dintre cele mai performante şi dezvoltate economii în ansamblul economiei naţionale, cred, aşa cum am precizat şi mai devreme, că revenirea economiei se poate baza pe doi piloni importanţi: investiţiile - atât cele străine, cât şi cele autohtone - şi exporturile - atât în spaţiul intra-comunitar, dar şi în afara acestuia, pe pieţe importante ale lumii, aparţinând ţărilor cu economii emergente. Pe lângă acţiunile de susţinere ale acestor doi piloni de creştere economică, cred că e mai mult decât necesară stimularea noilor întreprinzători şi orientarea lor spre domenii cu potenţial în viitorul mediu şi de perspectivă - agricultură, sectoarele producţiei mici, care valorifică potenţialul local al diverselor zone ale ţării, turismul, serviciile. În general, trebuie stimulate activităţile antreprenoriale orientate spre domenii ale dezvoltării durabile. Acesta cred că este viitorul multor zone ale României, care nu se mai pot baza pe o in-dustrie grea puternică, aşa cum se poate baza judeţul Prahova, care, cu toate transformările petrecute în ultimii 23 ani, şi-a păstrat caracterul dominant industrial al economiei.

Dar, pentru ca aceste elemente de creştere economică să poată funcţiona în sens favorabil, este desigur, nevoie de pârghii legislative şi fiscale extrem de coerente, care nu pot veni decât din partea factorului decident la nivel politic.

Reporter: Cum apreciaţi activitatea CCI Prahova în această perioadă de criză economică?

Aurelian Gogulescu: În primul rând, cred că e util şi necesar să precizăm că situaţia economică dificilă existentă de aproape 4 ani la nivel global şi ale cărei efecte grave s-au manifestat endemic la nivel naţional şi local, a constituit inevitabil, şi pentru noi, echipa Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, o perioadă dacă nu realmente dificilă, în tot cazul o peri-oadă plină de provocări.

Am chiar convingerea că am făcut faţă cu succes acestor provocări deloc simple, pentru că am evaluat obiectiv contextul economic în care am evoluat pas cu pas în aceşti 4 ani, pentru că ne-am îndreptat atenţia spre dezvoltarea unor activităţi care au dovedit un real potenţial în timpuri recesive, pentru că am susţinut prin activitatea noastră domenii ce s-au dovedit esenţiale pentru creşterea economică pe care a resimţit-o judeţul Prahova începând cu anul 2011, iar apoi în anul 2012.

Dar, pentru a trece de la generalizări la situaţii concrete, am să vă spun că în perioada dificilă despre care mă întrebaţi, firmele au avut nevoi mai mari şi de informaţie şi de sprijin în a relaţiona şi de susţinere şi promovare. Ca atare, Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, îndeplinindu-şi menirea, a fost locul în care reprezentanţii comunităţii de afaceri au putut găsi toate aceste servicii configurate şi prezentate într-o manieră profesionistă, la tarife accesibile, sau chiar gratuit. Aceste condiţii de furnizare a serviciilor către firme au fost posibile, odată cu derularea de către CCI Prahova de proiecte cu finanţare europeană, prin care au fost susţinute, practic, în mare parte şi într-o măsură importantă, serviciile de informare, de promovare, de relaţionare, de formare profesională. Astfel, am înregistrat o activitate extrem de susţinută în ceea ce priveşte organizarea de cursuri de instruire pentru diverse categorii de cursanţi: angajaţi, manageri de firme, dar şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Portofoliul de cursuri organizate de CCI Prahova este foarte diversificat şi permite pregătirea în condiţii dintre cele mai bune din punctul de vedere al calităţii formării profesionale, de aceea suntem foarte apreciaţi ca furnizori de servicii de formare profesională.

Şi pentru ca ne referim la peri-oada de criză, aşa cum şi-a pus ea amprenta asupra situaţiei mediului economic prahovean, am să accentuez faptul că revenirea economică a judeţului în 2012, concretizată în creşterea PIB-ului şi astfel, contribuind la situarea judeţului nostru pe a treia poziţie ca forţă economică a ţării după Bucureşti şi judeţul Timiş, a avut ca principale motoare atragerea de investiţii străine şi o activitate sus-ţinută de export. Cu toată obiectivitatea, cu toată modestia care ne caracterizează, nu pot să nu remarc că atât atragerea de investiţii străine, cât şi promovarea şi stimularea exporturilor de mărfuri şi servicii prahovene şi româneşti, sunt între obiectvele noastre constante, susţinute printr-o activitate intensă, în ceea ce priveşte relaţiile externe şi cooperarea internaţională.

Portofoliul de activităţi al CCI Prahova este însă mult mai divers, este unul complex şi bine structurat, în paletă de servicii pe care le-am oferit membrilor comunităţii de afaceri şi în perioada dificilă a crizei, regăsindu-se multe acţiuni şi activităţi precum cele de promovare, organizarea de manifestări expoziţionale, de evenimente de prezentare, seminarii şi dezbateri, întâlniri cu factorii decidenţi din administraţia publică - locală şi centrală, activitatea de consultanţă în dezvoltarea de noi afaceri, activitatea de achiziţii prin Terminalul Bursei Române de Mărfuri de la CCI Prahova, arbitrajul comercial etc.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre absorbţia fondurilor europene din Prahova? Pot fi considerate acestea motor de creştere economică?

Aurelian Gogulescu: Mă bucur că am ocazia să detaliez acest subiect pe care l-am amintit mai înainte, doar în trecere, vorbind despre activităţile CCI Prahova.

În mod sigur, absorbţia fondurilor europene reprezintă un suport foarte important pentru creşterea economică la nivelul economiei naţionale, dar şi la nivel local şi regional. De altfel, aşteptăm cu toţii noile fonduri structurale care vor putea fi accesate în intervalul 2014 - 2020. Fie că e vorba de instituţii ale adminis-traţiei publice, de organizaţii neguvernamentale, sau de companii, toate aceste structuri eligibile în accesarea anumitor linii de finanţare, trebuie să valorifice cât mai bine oportunitatea dezvoltării pe baza acestor fonduri. Infrastructura de transport, de utilităţi, infrastructura centrelor de afaceri, turismul, agricultura, energia - în special energia verde, noile tehnologii, tehnologiile ecologizatoare dar şi dezvoltarea competenţelor şi calificării forţei de muncă, sunt elemente de dezvoltare economică ce pot fi susţinute în mod consistent din fondurile europene.

Reporter: CCI Prahova a inaugurat birouri de reprezentare la Shanghai şi la Moscova. Cum apreciaţi activitatea acestor birouri de la înfiinţare şi până în prezent?

Aurelian Gogulescu: Trebuie să menţionez din start că aceste două birouri de reprezentare ale CCI Prahova în străinătate se adresează prin serviciile lor oamenilor de afaceri din întreaga ţară, nu numai întreprinzătorilor din Prahova. Pentru că şi China şi Federaţia Rusa sunt două zone de mare potenţial pentru oamenii de afaceri români, sunt numeroase solicitările pe care le primim şi care vizează identificarea de parteneri de afa-ceri pentru importul de materii prime, sau promovarea produselor şi serviciilor româneşti în vederea exportului pe aceste pieţe, sau realizarea de parteneriate tip join-venture. Apreciem, fără falsă modestie că - odată cu înfiinţarea acestor birouri - cel de la Shanghai, în urmă cu 2 ani şi cel de la Moscova, în urmă cu un an şi jumătate, am anticipat corect nevoia de întârire a relaţiilor economice ale României şi cu zone din afara Uniunii Europene, cu un real potenţial. De fapt, atât relaţiile cu China, cât şi cele cu ţări ale spaţiului ex-sovietic au fost în aria noas-tră de interes începând cu mulţi ani înainte.

Reporter: Investiţiile străine directe sunt în scădere dramatică, la nivel naţional. Cum stau lucrurile în zona Prahovei (au scăzut, s-au menţinut sau au crescut investiţiile străine directe)?

Aurelian Gogulescu: Aşa cum am mai precizat, investiţiile străine sunt unul din principalii piloni ai creşterii economice în judeţul nostru. De fapt şi în această privinţă, judeţul Prahova a fost şi este privilegiat. Chiar dacă volumul investiţiilor străine a înregistrat o scădere şi în judeţul nostru în perioada de criză, aceasta se constată dacă ne comparăm cu performanţele noastre anterioare din 2008 şi 2009. Totuşi, după ce "valul" recesiv a influenţat nefavorabil în 2010 şi nivelul investiţiilor străine directe în Prahova, în 2011 am fost judeţul o rată excelentă de atragere a investitorilor - străini sau autohtoni - Prahova figurând pe locul II pe ţară, în ceea ce priveşte valoarea investiţiilor (73,2 milioane de euro), dar şi în ceea ce priveşte locurile de muncă nou-create de investitori (928). De altfel, cea mai mare investiţie străină din Româ-nia în 2011 a fost cea realizată de americanii de la compania Toro, care produc sisteme de irigaţii şi care - printr-o investiţie de 20 milioane US$ în parcul industrial Allianso Business Park, de lângă Ploieşti - au generat peste 100 de noi locuri de muncă.

Şi în 2012 investitorii străini s-au orientat spre judeţul Prahova, iar în momentul de faţă, aşteptăm cifrele oficiale care să ne confirme ceea ce am observat în mediul de afaceri prahovean anul trecut - menţinerea interesului investitorilor străini pentru judeţul nostru la cote importante.

Reporter: Către ce pieţe consideraţi că ar trebui să ne îndreptăm pentru creşterea exporturilor?

Aurelian Gogulescu: Piaţa comunitară rămâne una din pieţele pe care trebuie să ne consolidăm poziţia, mai ales pornind de la calitatea noastră de ţară membră a Uniunii Europene. Dar nu trebuie să ne limităm la această piaţă, ci trebuie să valorificăm potenţialul important al pieţelor ţărilor cu economii emergente, care au deci, un ritm ridicat de dezvoltare şi o rată mare de absorbţie a noilor oportunităţi de afaceri, ţări precum China, Federaţia Rusă, ţările Americii de Sud, ţările Africii de Nord, ţările Orientului Mijlociu, dar şi cele ale Asiei Centrale. În acest sens, multe din acţiunile noastre din sfera relaţiilor externe sunt orientate către aceste zone, din care primim vizite ale delegaţiilor economice, sau în care iniţiem misiuni economice ale delegaţiilor de oameni de afaceri din judeţul Prahova.

Reporter: Care sunt nemulţumirile membrilor CCI Prahova cu privire la acţiunile autorităţilor de la nivel central?

Aurelian Gogulescu: În primul rând, am să precizez că părerile, sugestiile, observaţiile reprezentanţilor mediului de afaceri sunt foarte importante, sunt esenţiale pentru orientarea, pentru diversificare acţiunilor noastre. Cu ocazia tuturor acţiunilor pe care le organizăm, solicităm punctul de vedere al reprezentanţilor firmelor, iar acest punct de vedere îl transmitem, la rândul nostru reprezentanţilor administraţiei publice locale sau centrale. De altfel, aceşti reprezentanţi sunt invitaţi şi participă la cele mai multe din acţiunile pe care le organizăm şi în care se întâlnesc cu reprezentanţii firmelor. Chiar de curând, la începutul acestui an, l-am avut ca invitat la sediul nostru pe Ministrul Economiei şi Comerţului, domnul Varujan Vosganian. Ce îşi doresc întreprinzătorii prahoveni de la decidenţii din sfera politică, îşi doresc toţi întreprinzătorii români: o legis-laţie economică neîmpovărătoare, prietenoasă, o fiscalitate mai relaxată, predictibilitate fiscală, etc.

Reporter: Oamenii de afaceri chinezi s-au plâns de faptul că autorităţile noastre nu sunt deschise pentru dezvoltarea relaţiilor româ-no-chineze, mai ales din cauza influenţei UE care a atenţionat statele membre să fie prudente în relaţiile cu China. Cum comentaţi?

Aurelian Gogulescu: Aşa după cum cultivăm noi relaţiile economice bilaterale cu China, relaţii care la CCI Prahova au o tradiţie de 20 ani, partenerii chinezi au recunoscut şi au apreciat întotdeauna ca România poate reprezenta pentru ei un important cap de pod pentru relaţia cu alte ţări ale Uniunii Europene. Într-adevăr, China, cu ritmul ei incredibil de dezvoltare din ultimii 10 ani, uimeşte o lume întreagă. Totodată, exporturile chineze pe pieţele internaţionale sunt de neoprit, datorită unei diversităţi practic - infinite, dar şi a preţurilor fără concurenţă. Cu toate acestea, piaţa chineză, însăşi, reprezintă o uriaşă oportunitate pentru întreprinzătorii care reuşesc să identifice nişele cu poţential, iar odată pătrunsă pe această piaţă uriaşă, succesul unei companii este garantat. Nu pot să spun decât că China nu trebuie privită ca un adversar de temut în comerţul internaţional, ci trebuie tratată ca un excelent potenţial partener. Cu această optică, toată lumea va avea de câştigat. Să nu uităm că în momentul de faţă China este oficial a două forţă economică recunoscută a lumii, după Statele Unite ale Americii.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre activitatea Curţii de Arbitraj Comercial de pe lângă CCI Prahova, în contextul introducerii medierii din februarie 2013?

Aurelian Gogulescu: Aşa cum aminteam la început, arbitrajul comercial este unul din serviciile pe care CCI Prahova îl pune la dispoziţia firmelor, în vederea soluţionării litigiilor comerciale. Curtea de Arbitraj Comercial funcţionează pe lângă CCI Prahova, fiind o instanţă independentă care se bucură de serviciile unui corp de arbitri independenţi, imparţiali, cu competenţe şi expertiză în domeniul juridic, precum şi în alte specialităţi. Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă CCI Prahova este o alternativă la instanţele judecătoreşti, distingându-se prin rapiditate în soluţionare, prin operativitate şi obiectivitate, prin deplină confidenţilitate şi autonomie în funcţionare. Tribunalul arbitral de pe lângă CCI Prahova judecă litigiile pe bază unei proceduri mult simplificate, de aceea şi cheltuielile arbitrare sunt reduse faţă de taxele de timbru achitate la instanţele judecătoreşti.

Procedura arbitrală se finalizează, la fel ca la instanţele judecătoreşti, prin pronunţarea unei hotărâri, care este definitivă şi obligatorie pentru părţi şi se bucură de aceeaşi putere ca o hotărâre judecătorească, putând fi pusă în executare silită prin mijloacele stabilite din codul de procedură civilă.

Din păcate, la momentul actual, serviciile arbitrale nu sunt valorificate la adevăratul lor potenţial, pentru că cele mai multe din firme ori nu cunosc această oportunitate, ori nu au încredere să o acceseze. În ceea ce priveşte medierea, odată cu reglementările prevăzute de noul cod civil, ea reprezintă o fază premergătoare judecării cauzei în instanţa judecătorească sau arbitrală, fiind introdusă tocmai pentru a degreva instanţele judecătoreşti de un volum prea mare de activitate, în eventualitatea soluţionării cau-zelor prin metoda medierii.

Iar ca o paralelă, pot să vă spun că, şi înainte de judecata arbitrală propriu-zisă, părţile pot apela la o procedură de conciliere facultativă, instrument prin care se pot armoniza interesele părţilor şi pot fi evitate, astfel, litigiile comerciale, cu toate inconvenienţele lor.