English
• Interviu cu Dragoş Tănase, directorul general al RMGC
Reporter: Ce se întâmplă cu proiectul minier de la Roşia Montană? Ce semnale aveţi de la autorităţi?
Dragoş Tănase: 2011 a fost un an în care procedurile în cadrul evaluării de mediu au progresat, după ce au stagnat o bună perioadă de timp, fiind începute în 2006. Am intrat deja în al şaptelea an de evaluare de mediu, ceea ce este mult...Aşteptăm, în continuare, un răspuns.
Practic, în 2011, am trecut prin toa-te capitolele studiului de impact asupra mediului, am răspuns la toate întrebările primite de la membrii Comitetului de Analiză Tehnică din Ministerul Mediului şi aşteptam finalizarea acestei evaluări, lucru anunţat de autorităţi la momentul res-pectiv.
Considerăm că, la un moment dat, România nu va putea refuza şansa de creştere economică pe care o are în industria minieră, fie din proiecte gen Roşia Montană, fie din alte proiecte de exploatare a metalelor preţioase.
Deocamdată nu avem semnale, nici de la Ministerul Mediului, nici de la Ministerul Economiei privind proiectul Roşia Montană.
Reporter: Există pârghii juridice prin care puteţi ataca statul român, în cazul în care, în continuare, autorităţile amână să se pronunţe asupra proiectului?
Dragoş Tănase: Nu am făcut această evaluare. România, intrând în Uniunea Europeană, trebuie să respecte legea, să-şi respecte angajamentele. Din moment ce avem o licenţă acolo, ne aşteptăm la un răs-puns, "da" sau "nu".
Dacă există pârghii juridice în acest sens, nu pot să mă pronunţ.
Probabil că, dacă o să ajungem în această situaţie, o să consultăm avocaţii şi o să vedem ce este de făcut în momentul respectiv. Dar, deocamdată, acesta nu este un scenariu de lucru pentru noi. Scenariul de lucru pentru noi este autorizarea proiectului minier, mai ales în contextul crizei economice.
Reporter: În septembrie anul trecut, omul de afaceri Nicolae Costache s-a întâlnit cu reprezentanţii Ministerului Mediului şi ai RMGC să prezinte o nouă tehnologie de extragere a aurului din minereu, care nu utilizează cianura. Deşi Nicolae Cos-tache a stabilit, împreună cu reprezentanţii din minister, o întâlnire pentru testarea acestei tehnologii, ea nu a mai avut loc. Este RMGC dis-pusă să testeze această tehnologie?
Dragoş Tănase: În prezent, în lume, funcţionează 500-600 mine de aur care folosesc tehnologii dovedite. Uniunea Europeană oferă statelor din interiorul ei un set de tehnologii, "best available tehnics". În acelaşi timp, diverse metode propuse pentru extragerea aurului se află în diverse faze de laborator, să zic aşa. Unele sunt doar concepte pe hârtie, nu sunt dovedite în alte exploatări aurifere.
Nu am refuzat niciodată dialogul cu aceşti inventatori. Nu este vorba doar de domnul Costache, mai sunt şi alţi promotori ai unor metode noi de extragere a aurului.
Haideţi să vedem şi noi proiectul-pilot al lui Nicolae Costache, precum şi un exemplu de exploatare în altă parte. Am fi primii care am adopta o tehnologie diferită decât cea pe bază de cianură, atâta timp cât s-ar preta zăcământului de la Roşia Montană.
Reporter: Va încheia RMGC o asigurare de mediu, în eventualitatea producerii unui accident pe Valea Cornei, locul unde este proiectat să fie construit iazul de decantare, dacă proiectul minier va fi aprobat de autorităţi?
Dragoş Tănase: Barajul de la Valea Cornei este proiectat să rezis-te la un cutremur de gradul 8 pe scara Richter. Teoretic, pe Valea Cornei, este posibil un cutremur de maxim 5,6 grade pe scara Richter. Ca să ai un accident ecologic, îţi trebuie un cutremur mai mare care să dărâ-me barajul.
Având în vedere că barajul va fi format din arocamente, nu ar exista o prăbuşire ca la un baraj hidrologic, în cazul unui accident, ci o tasare a rocilor respective. În plus, în aval de baraj, va exista un container secundar, cu o capacitate de 50.000 de metri cubi, unde se va revărsa conţinutul lacului de decantare, în caz de accident.
Mai mult, barajul pentru lacul de decantare va avea o capacitate excedentară, care ar putea fi umplută de apa provenită de la două ploi puternice, posibile, fiecare, o dată la 10.000 de ani.
Chiar şi aşa, presupunând că aces-te ploi s-ar produce, că barajul s-ar umple, atunci apa s-ar deversa din barajul secundar în trei lagune, a căror capacitate însumată este, de asemenea, de 50.000 de metri cubi.
Presupunând că şi acestea sunt pline şi apa merge mai departe şi se deversează în Arieşel, urmare a volumului foarte mare de precipitaţii necesar pentru o asemenea deversare, conţinutul de material poluant ar fi mai mic decât standardul de râu. Adică inofensiv.
În cazul unui astfel de scenariu, trebuie să ai două evenimente probabile ca să se producă deversarea: un cutremur mai mare de 8 grade, care să producă o ruptură în baraj, şi o cantitate enormă de precipitaţii în acelaşi timp - cu o probabilitate însumată de 1 la 100 de milioane de ani.
Mai trebuie menţionat că cianura va fi folosită doar în uzina de preparare a aurului, în circuit închis.
Practic, aurul se extrage cu cianură în această uzină. Apoi, minereul din care s-a extras aurul va intra în staţia de neutralizare a cianurilor, astfel că va rezulta o concentraţie extrem de mică din această substanţă. Vor rămâne undeva la 5-7 miligrame de cianură pe litru, la jumătatea limitei impuse de Uniunea Europeană, de 10 miligrame pe litru. Sperăm, totuşi, să obţinem o medie de 3 miligrame pe litru.
Reporter: Până la urmă, are în vedere RMGC încheierea unei asigurări de mediu, în cazul în care s-ar produce o calamitate la Valea Cornei?
Dragoş Tănase: În cazul Roşia Montană, vom pune bani deoparte pentru reabilitarea mediului. La aces-te sume vor avea acces autorităţile române. De altfel, planul de închidere a lucrărilor miniere stabileşte că o să lăsăm totul verde în Roşia Montană.
În ceea ce priveşte asigurarea de mediu, când vom primi acordul pentru proiect, vom lua o decizie şi în ceea ce priveşte asigurarea de mediu. În orice caz, vom respecta întrutotul prevederile legale în vigoa-re în acest sens.
Reporter: Care este planul RMGC de reabilitare a mediului la Roşia Montană, în cazul în care primiţi aprobarea pentru începerea proiectului?
Dragoş Tănase: În carierele Orlea şi Jig, exploatarea se va face pe un versant. În planul de închidere a carierei, la Jig, reumplerea se va face aproape pe conturul vechii pante. În momentul în care facem revegetarea, nu o să-ţi dai seama că aici a existat o carieră minieră.
Şi în cazul reumplerii carierei Orlea, după revegetare, nimeni nu o să-şi dea seama că a fost carieră acolo.
În cazul carierei Cetate, o să luăm apa din iazul de decantare, o să o tratăm şi o să o punem acolo. Astfel, Cetate va fi un lac, cu pereţii revegetaţi. Masivul Cârnic va avea aproximativ aceeaşi înălţime ca în prezent, pentru că va fi exploatat parţial. Aşadar, pe o parte va arăta ca o terasă, ca un amfiteatru, care va urca în trepte înalte de 10 metri.
Reporter: Care sunt obiectivele de patrimoniu propuse de RMGC pentru conservare?
Dragoş Tănase: Zona Piatra Corbului este zonă istorică protejată. Zona Centrului Istoric din Roşia Montană este de asemenea protejată, iar aici sunt cele mai multe obiective de patrimoniu: casele monument istoric, zona de galerii romane Cătălina Monuleşti, Tăul Brazi, Tăul Mare.
Menţionez că proiectul iniţial proteja doar 50 de hectare din zona Roşia Montană. Ulterior, suprafaţa protejată a fost extinsă la 130 de hectare.
În subteran, există o zonă de galerii romane, iar arheologii au concluzionat că cele mai importante dintre ele sunt în zona protejată. Complexul din Cătălina Monuleşti, unde au fost des-coperite cele mai mult tăbliţe cerate, intră în această zonă.
În zona Carpeni, au fost descoperite fundaţii de case romane. Tot acest parc arheologic este necercetat.
Mai mult, prin proiectul nostru, avem puse la dispoziţie toate fondurile pentru cercetare.
Mai avem ca obiectiv de valoare protejat monumentul funerar de la Tăul Găuri, un mormânt circular (acolo a fost înmor-mântată o persoană de rang înalt). Aici o să finanţăm un muzeu.
Reporter: Ce obiective istorice vor dispărea în urma exploatării?
Dragoş Tănase: În jurul Văii Roşiei avem o reţea de galerii subterane, dispersate, care însumează 140 de kilometri. Unele dintre ele sunt galerii din timpul comunismului, altele, galerii romane. Acestea din urmă însumează, din fragmente discontinue, 7 kilometri şi au caracteristici similare.
O să dispară, în urma exploatării, o parte din reţeaua de galerii care se află sub Cârnic şi care au caracter repetitiv. Dar să nu uităm că ştim galeriile romane din Cârnic pentru că noi le-am cercetat, în urma unei investiţii de câteva milioane de dolari.
Concluzia: arheologii propun spre conservare un segment de galerii romane care au valoarea cea mai mare de patrimoniu.
Reporter: Dacă începe exploatarea minieră, Muzeul Mineritului Aurifer Roşia Montană o să dispară?
Dragoş Tănase: Nu. Expoziţia care este afară, în curte, nu dispare. Piesele vor fi mutate într-un muzeu, în centrul istoric din Roşia Montană.
Reporter: Dar partea din subteran, galeriile deschise acum spre vizitare, or să mai existe?
Dragoş Tănase: Şi acum, dacă o să mergeţi în Cătălina Monuleşti, o să puteţi merge în subteran, să vizitaţi câteva sute de metri de galerii romane, de valoare mult mai importantă decât galeriile de la Muzeul Mineritului. Încă o dată, sunt 140 km. de galerii cercetate. Accesul din cadrul Muzeului Mineritului este doar una dintre intrările în această reţea complexă de galerii subterane.
Reporter: Masivele Orlea şi Cârnic sunt obiective de patrimoniu, protejate prin lege. Nu ar putea exis-ta o soluţie să fie protejate, în întregime, poate prin practicarea unei exploatări în subteran?
Dragoş Tănase: Proiectul nostru propune salvarea, cercetarea celor mai importante obiective de patrimoniu din Roşia Montană. Noi am investit până acum în jur de 30 milioane de dolari doar în patrimoniu. Investiţia finală se va ridica la 100 de milioane de dolari.
Aceasta este o variantă.
Cealaltă variantă este să nu facem mina, şi atunci hai să vedem cine va investi 100 milioane de dolari în următorii ani la Roşia Montană, în condiţiile în care statul român alocă câteva sute de mii de dolari pe an pentru toate cercetările arheologice din România.
Ori dăm drumul la mină şi salvăm cea mai mare parte din patrimoniul din Roşia Montană, ori nu facem nimic.
Spunem că vrem să salvăm tot, iar rezultatul va fi că nu am salvat nimic, pentru că patrimoniul se degradează.
Reporter: Justin Andrei, fostul director al Institutului Geologic al României, ne-a declarat că rocile din care este formată Valea Cornei sunt permeabile, astfel că este posibilă contaminarea apelor cu cianură. Cum comentaţi?
Dragoş Tănase: Valea Cornei este o zonă ce prezintă un strat argilos impermeabil. Asta arată studiile geotehnice făcute în Valea Cornei de specialişti de primă mână. Studiile sunt publice.
Nu ştiu ca domnul Justin Andrei să fi făcut un studiu pe Valea Cornei. Noi am consultat nu doar experţi români, ci şi specialişti internaţionali, unii dintre ei acreditaţi de Uniunea Europeană.
Reporter: S-a pronunţat şi actuala conducere a Institutului Geologic al României pe acest subiect? Ce specialişti din România spuneţi că s-au pronunţat?
Dragoş Tănase: Institutul Geologic al României a făcut propriile cercetări şi măsurători care, din câte ştim, au infirmat presupunerile domnului Justin Andrei. Raportul Institutului a fost transmis către Ministerul Mediului şi a fost pus la dis-poziţia membrilor Comisiei de Analiză Tehnică.
Reporter: Care este investiţia totală a RMGC, până acum, în proiect? Din această sumă, cât a investit Gabriel Resources şi cât a investit Minvest? Minvest nu a avut bani pentru investiţii şi s-a împrumutat de la Gabriel Resources, urmând să returneze sumele respective din profitul rezutat în urma demarării proiectului.
Dragoş Tănase: Investiţia totală de până acum este de 500 milioane de dolari. Banii au fost cheltuiţi pe studiul arheologic (am făcut 1.200 de foraje de 300 metri adâncime, astfel că ştim exact ce metale sunt în zonă; informaţiile au fost puse la dis-poziţia ANRM), pe achiziţia de proprietăţi, de utilaje cu durată lungă de fabricaţie (mori, echipamentele pentru uzină), astfel ca, în momentul în care primim avizele, să putem porni constucţia minei imediat.
Cu studiile de impact comandate şi experţii consultaţi, am ajuns la cheltuieli totale de 500 de milioane de dolari până acum.
Pentru construcţia minei o să mai avem nevoie de circa un miliard de dolari.
Finanţarea a fost făcută de Gabriel Reosurces.
Împrumuturile către Minvest, fără dobândă, nu reflectă structura 80%-20%. Legea permite ca doar unul dintre inves-titori să pună toţi banii, iar celălalt partener să beneficieze doar de acţiuni.
Împrumuturile Gabriel către Minvest se ridică undeva la 40 milioane de dolari, în prezent, care, faţă de 500 de milioane de dolari, nu reprezintă 19%, cât deţine Minvest în cadrul RMGC.
Reporter: Dacă proiectul primeşte aviz negativ, ce se va întâmpla cu datoria Minvest către Gabriel?
Dragoş Tănase: Nu vedem motivul pentru care proiectul minier ar primi aviz negativ. O să vedem la momentul respectiv.
Reporter: Am înţeles că staţia de epurare de la Roşia Montană, propusă de RMGC pentru curăţarea apelor poluate, este un proiect comun cu Ministerul Economiei. Înseamnă că participă şi statul român la investiţie?
Dragoş Tănase: Vom face staţia de epurare atunci când proiectul va primi avizele. Va costa 30-40 milioa-ne dolari.
Ce vedeţi astăzi în Roşia Montană este doar o staţie pilot, de mici dimensiuni, pentru că tehnologia de tratare a apei trebuie testată înainte de a face staţia propriu-zisă. Acest proiect pilot a costat 2-3 milioane de dolari şi este, în întregime, investiţia Gabriel Resources. Staţia poate fi mutată.
Parteneriatul cu Ministerul Economiei constă în disponibilitatea noastră de a oferi această staţie statului român, ca să-şi calibreze tehnologiile de epurare pe celelalte situri pe care trebuie să le ecologizeze. Parteneriatul nu înseamnă că Ministerul Economiei a contribuit cu bani la rea-lizarea acestei staţii pilot.
Cât despre staţia mare de epurare a apei, aceasta va face parte din uzină, după ce începe proiectul minier, şi va fi construită de RMGC.
Reporter: Va mai cumpăra RMGC proprietăţi din zona Roşia Montană, până când autorităţile nu se pronunţă asupra proiectului minier?
Dragoş Tănase: Nu.
Reporter: Câte proprietăţi ar mai avea RMGC de achiziţionat?
Dragoş Tănase: Sub amprenta proiectului, undeva la 150 de proprietăţi.
Reporter: Domnul Aurel Sîntimbrean, fostul inginer şef de la Roşia Min, exploatarea de stat, spune că în subsolul de la Roşia Montană s-ar găsi nu doar aur şi argint, ci şi alte zăcăminte, precum wolfram, germaniu, arseniu şi altele. Spuneaţi că RMGC a cercetat zona. Care este rezultatul studiului?
Dragoş Tănase: În realitate, la Roşia Montană, domnul Sîntimbrean a făcut un foraj în masivul Cetate, în 1973, şi a analizat probele pe baza unei tehnologii sovietice.
Noi am făcut 1.200 de foraje, la 300 metri adâncime. Atenţie, masivul Cetate a fost între timp exploatat. Concluzia este că singurele metale exploatabile sunt aurul şi argintul. Celelalte elemente chimice sunt la conţinuturi similare cu cele medii din crusta terestră, adică similare cu pământul pe care-l găsim într-un parc, de exemplu.
De exemplu, am descoperit o concentraţie de wolfram de 5 părţi pe milion (ppm). Conţinutul mediu în scoarţa terestră este de 1,5 ppm. Conţinutul minim exploatabil este de 1.000 ppm.
Reporter: În concluzie, care sunt punctele forte ale proiectului minier? Dar cele slabe?
Dragoş Tănase: Principalul punct forte al proiectului este faptul că vom genera câteva mii de locuri de muncă, într-o zonă unde şomajul este 80%, într-o zonă din care pleacă oameni. Vom angaja, în perioada de construcţie a minei, 2.300-2.400 de oameni. Nu mai vorbesc de locurile de muncă pe care le vor genera programele de reabilitare a patrimoniului, programele sociale.
Pe lângă RMGC, va fi o serie întrea-gă de activităţi dezvoltate de furnizori.
Astăzi avem 500 de angajaţi la RMGC. Dar, pe lângă noi, mai sunt 500-700 de angajaţi ai furnizorilor noştri. Deci vorbim, astăzi, de 1.000-1.200 de locuri de muncă generate de investiţia de la Roşia Montană.
Când o să pornească mina, furnizorii noştri vor angaja câteva mii de oameni.
Un alt mare avantaj este că România va deveni principalul producător de aur şi exportator de profil din Uniunea Europeană. Pe lângă avantajele economice, adaug şi faptul că patrimoniul va fi reabilitat, iar apele care sunt poluate în prezent vor fi curăţate.
Ca să închei, interesul în jurul subiectului Roşia Montană a generat o notorietate mare pentru zonă, pe baza căreia putem să atragem turişti. Dar, ca să atragi turişti, trebuie să investeşti în infrastructură, în hoteluri, în restaurante.
Propunem să transformăm Roşia Montană într-o destinaţie turistică apreciată.
Dezavantajul proiectului minier este că, fiind primul proiect minier modern de amploare construit în România, naşte reticenţă, pentru că tot ceea ce este necunoscut provoacă teamă. Totuşi, la nivel mondial, tehnologiile folosite la Roşia Montană sunt folosite de 100 de ani, sunt sute de mine care operează în mod asemănător, inclusiv în state europene precum Suedia sau Finlanda.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. E graba?
(mesaj trimis de Eu în data de 22.08.2012, 00:11)
S-a intors basescu si nu se stie cat sta? De aia va grabiti? Aurul romanilor trebuie sa ramana acolo unde este acum: sub pamant. O sa-l mosteneasca copii copiilor nostrii. Jos labele! Operati mine din astea sigure la Washington sau Bruxelles.
1.1. mai bine (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Calin în data de 22.08.2012, 10:40)
sa ramana aurul sub pamant si tara noastra sa ramana saraca, rosienii sa ramana in somaj si in poluare? de ce? Mai bine le lasam urmasilor o tara puternica, dezvoltata economic, nu o ruina economica, cu aur blocat sub pamant.
1.2. investitii (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Vladi în data de 22.08.2012, 12:13)
in caz ca nu ai citit articolul, se amana o decizie legata de proiectul asta inca din 2006. Trebuie sa se dea un raspuns, trebuia dat de mult! Ca totusi, astia vor sa faca cea mai mare investitie privata din tara noastra de pana acum si noi ii amanam de 7 ani. Te miri dupa aia ca nu vrea nimeni sa investeasca la noi?
1.3. aur (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de ghitz în data de 23.08.2012, 14:14)
aurul ala sub pamant nu ajuta pe nimeni. dar dupa ce se da drumul la proiectul asta o sa ne intre in buget cateva miliarde de dolari
1.4. Pai si Certej Deva Gold ? Nu e la fel ? (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MihaiS în data de 23.09.2012, 16:15)
Tot e bine ca acum se judeca situatia de la Certej mai cu atentie, se strecurase cam pe sub masa si de, este ca marime si productie cca 30% din ce vrea RMGC la Rosia Montana.
2. Doua chestii
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 22.08.2012, 02:14)
Prima, fragmentul cel mai relevant e pe la mijlocul interviului:
"Reporter: Va încheia RMGC o asigurare de mediu, în eventualitatea producerii unui accident pe Valea Cornei, locul unde este proiectat să fie construit iazul de decantare, dacă proiectul minier va fi aprobat de autorităţi?"
Dl. Dragos Tanase (de meserie finantist) o scalda in urmatoarele opt paragrafe. Spune multe, bla-bla-bla, cu grija ca nu cumva sa pronunte cuvantul damnat, "asigurare".
Reporterul insista (un sincer BRAVO pt. Viviani si pt. Bursa in general), iar dl. Tanase se indura sa balmajeasca ceva, spunand in esenta ca vor face (SAU NU) o asigurare de mediu DUPA ce vor primi acordul.
Mai clar de-atat nu se putea.
Scenariul se repeta cam pe toate subiectele abordate in interviu. Voi dati-ne lumina verde, iar dupa aceea noi o sa vedem ce si cum si cat o sa facem (si mai ales DACA).
A doua chestie e minora, mai mult de amuzament. RMGC a anuntat ca o sa taie drastic cheltuielile, in particular cele cu lobby-ul, prezenta in media si alte marafeturi de-acest gen. Sunt curios cum se va reflecta asta in comentariile la acest exceptional articol ale binecunoscutilor Calin si Anda, plus multii lor prieteni ;-)... sau mai degraba in numarul de comentarii.
Altfel, cred ca evenimentele politice de ieri vor transa multe In urmatoarele 3-4 luni o sa avem in sfarsit si avioane de vanatoare multirol vechi, dar la pret de nave intergalactice, o sa-si ia si dl. Tanase bonusul de pornire a proiectului, si poate o sa-i bagam in mizda pasii si pe taranii aia nenorociti din Barlad si Vaslui care, pe langa faptul ca nu inteleg beneficiile exploatarii gazelor de sist, nici nu voteaza cum trebuie.
2.1. mda... (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Calin în data de 22.08.2012, 10:38)
in primul rand, nu stiu cum sa-ti zic, dar asigurarile de mediu se depun dupa ce se porneste proiectul, ca asa spune legislatia europeana. chiar nu e asa de complicat. Adica, toate lucrurile sunt reglementate de legislatia europeana in minerit, legislatia e extrem de clara si stricta. In al doilea rand, nu trebuie sa ma plateasca nimeni ca sa vad lucrurile astea. dar sa ignori aceasta legislatie ca sa poti ataca e alta poveste, nu?
2.2. Ce dragut... (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 22.08.2012, 12:46)
Nu zisese nimeni ca esti platit, Caline...
Dar, sigur, tu stii cel mai bine.
In ceea ce priveste chestiunea asigurarii, reporterul pune o intrebare (cea citata mai sus) extrem de clara si directa. Raspunsul vizat si dezirabil ar fi fost unul la fel de scurt si clar - da sau ba.
In loc de asta, dl. Tanase palavrageste cate-n luna si-n stele in opt paragrafe despre orice, numai despre asigurare nu.
Reporterul insista, il inghesuie, iar dl. Tanase n-are incotro si da un fel de raspuns, spunand, atentie, "În ceea ce priveşte asigurarea de mediu, când vom primi acordul pentru proiect, vom lua o decizie şi în ceea ce priveşte asigurarea de mediu."
Pentru cine intelege romaneste, dl. Tanase nu spune ca DA, dupa ce vom primi acordul, NEGRESIT vom face asigurarea (asa cum zici tu mai sus), ci doar ca o sa ia o decizie -- care POATE FI POZITIVA SAU NEGATIVA.
Asa ca, daca legislatia e asa cum spui tu (si te cred, nu ma pricep atat de bine), dl. Tanase in esenta spune ca sa se mai gandeasca ei daca o sa respecte legea sau o sa gaseasca vreun subterfugiu...
Nasol de tot, dar ce sa fac, asta spune sefu', cine sunt eu sa-l contrazic...
2.3. romaneste (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Calin în data de 22.08.2012, 13:20)
se pare ca tu nu intelegi romaneste, sau poate pana doar la un punct. Urmatoarea propozitie, chiar dupa ce ai incheiat tu citatul, era "În orice caz, vom respecta întrutotul prevederile legale în vigoa-re în acest sens."
2.4. siguranta (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ducu în data de 22.08.2012, 16:26)
exista legi care reglementeaza toate aspectele mineritului, iar cei de la RMGC au respectat mereu toate legile. Oricum, barajul va fi unul dintre cele mai sigure din lume, asta spun expertii norvegieni
2.5. Mda... (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 22.08.2012, 17:45)
Iar daca legislatia romaneasca se schimba cu o saptamana inainte de aprobarea proiectului, cum se tot straduie sa faca la Legea minelor, sa-i poata expropria fara dureri de cap pe-alde David... RMGC n-are nicio vina, fireste, doar respecta legea...
Apropos, n-ai vrea tu sa indici clar legislatia aia europeana care afirma ca asigurarea de mediu e obligatorie?
Ah, nu, mai bine faci ca pe DB, cand il calomniai pe Eugen David si ii indemnai pe ceilalti sa caute singuri dovezile, tu iti facusesi datoria...
Altfel, pentru oricine e clar ca treaba pute; dl. Tanase voroveste 10 paragrafe pe langa chestiunea asigurarii si pana la urma tot in coada de peste o lasa, cand un da sau nu ferm era tot ce trebuia.
Atat de tipic.
2.6. P.S. (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 22.08.2012, 17:46)
Dl. Tanase are voie sa someze statul sa-i dea un raspuns clar, da sau nu. Dar cand e vorba sa dea domnia sa un astfel de raspuns, ehei, se schimba treaba...
2.7. P.S. (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 22.08.2012, 17:59)
Dl. Tanase are voie sa someze statul sa-i dea un raspuns clar, da sau nu. Dar cand e vorba sa dea domnia sa un astfel de raspuns, ehei, se schimba treaba...
2.8. P.S. (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 22.08.2012, 18:39)
Dl. Tanase are voie sa someze statul sa-i dea un raspuns clar, da sau nu. Dar cand e vorba sa dea domnia sa un astfel de raspuns, ehei, se schimba treaba...
2.9. proces de intentie? (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de Calin în data de 23.08.2012, 10:16)
deci tie ti se pare ca atunci cand cineva spune ca va respecta toate legile, atunci "pute"? Doar pentru ca tu nu esti obisnuit sa respecti legile (zic si eu, pentru ca marea majoritate a oamenilor le respecta si considera asta normalitatea) nu inseamna ca face toata lumea la fel. Oricum e interesant cum faci tu aici proces de intentie, ii acuzi pe cei de la RMGC pentru ceva ce nu au facut, in viitor. Cum?
2.10. Nu mai schimba vorba, amice... (răspuns la opinia nr. 2.9)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 23.08.2012, 12:53)
Poti sa indici clar legislatia aia europeana conforma careia asigurarea de mediu e obligatorie? Da, sau nu -- exact asa cum ar fi trebuit sa raspunda dl. Tanase intrebarii, dar n-a vrut. Sau n-a putut.
Cat despre atacul la persoana, de la un ins dovedit mincinos, ca tine, asta e aproape un compliment.
3. este inadmisibil!
(mesaj trimis de claudiu în data de 22.08.2012, 10:34)
lacomia corporatista americana isi spune inca odata cuvantul?despre ce crestere economica vorbeste acest om...a Romaniei in nici un caz poate a statelor care vor profita de aurul nostru..ce vom lasa copiilor ,copiilor nostri dupa ce acesti vulturi vor extrage in 17 ani tot?o tara saracita de metale ,poluare ,lacuri otravite?strabuni nostri au luptat pentru aurul tarii si ne-au lasat un teritoriu bogat ...ne-ar blestema inaintasii nostri daca le vom lasa tara goala si saraca!...Nu exploatarii de la rosia montana!
3.1. crestere (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Vladi în data de 22.08.2012, 11:07)
ne intra in buget vreo 4 miliarde de dolari, in economie ne intra alte cateva miliarde, se creaza cateva mii de locuri de munca intr-o zona defavorizata, investitia in sine va fi cea mai mare investitie privata din tara noastra de pana acum si tara noastra devine cel mai mare producator de aur din Europa, de aici e cresterea economica.
3.2. crestere (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Vladi în data de 22.08.2012, 12:00)
ne intra in buget vreo 4 miliarde de dolari, in economie ne intra alte cateva miliarde, se creaza cateva mii de locuri de munca intr-o zona defavorizata, investitia in sine va fi cea mai mare investitie privata din tara noastra de pana acum si tara noastra devine cel mai mare producator de aur din Europa, de aici e cresterea economica.
4. oportunitati
(mesaj trimis de Calin în data de 22.08.2012, 10:36)
statul trebuia sa hotarasca de mult "da sau nu", din pacate acest lucru se amana de ani de zile. Se pare ca inca nu am invatat sa profitam de oportunitatile pe care le avem, spre deosebire de alte state. Scandinavii si-au dat seama de mult ca avantajele lor in minerit le pot aduce crestere economica, au adus investitori si au dat drumul la proiecte miniere si se vede ca le-a prins bine.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de CD în data de 22.08.2012, 12:32)
@Calin. Nici nu stii cat ma bucur ca ne reintalnim si ca nu esti printre disponibilizati. Recunosc cu placere ca sefii au facut o alegere buna - esti din cu totul alta liga decat postacii tipici, agramati, habarnisti si chiar nepasatori, care doar bifeaza cat mai multe interventii.
In ceea ce priveste eterna chiftea cu scandinavii, finlandezii etc., ca sa nu mai pierd vremea o sa urmez exemplul vostru si-o sa ma autocitez. In mod normal, asta-i o chestie nepotrivita, lipsita de modestie si eleganta, dar nu cred ca in cazul de fata mai are rost sa vorbim de etica si moralitate, nu?
"O sa insist insa pe soparla cu Finlanda, ca tot promisesem niste raspunsuri documentate si la obiect.
Afirmatia ta ca tara agricola (???) care era Finlanda a devenit prospera dupa ce-a adus/datorita investitiilor in minerit, precum si sugestia implicita ca, vezi Doamne, n-avem decat sa dam drumul proiectului RMGC si, fara sa facem nimic si fara sa cheltuim un leu, o sa devenim si noi la fel de prosperi ca finlandezii, aceasta afirmatie... n-o pot califica in niciun fel care sa nu-i supere pe gazdele noastre de la ...
Sa facem insa niste comparatii, pe CIFRE SI FAPTE, intre mina finlandeza de la Kittila, la care se raporteaza adesea RMGC (si la infinit postacii corespunzatori, dar fara nicio cifra) ca exemplu de buna practica, si cea potentiala de la Rosia. Informatii specifice sunt de gasit pe agnico-eagle.com, printre multe altele.
1) Mina de la Kittila a fost deschisa efectiv la mijlocul lui 2008, dupa un proces de evaluare care a durat 22 de ani. Proiectul de la Rosia este MULT mai mare; ce-ar spune asta despre atentia necesara si implicit durata evaluarii?
2) La Kittila lucreaza o companie canadiana care va implini anul viitor 60 de ani de existenta si care, la inceputul exploatarii din Finlanda, avea deja o experienta de peste 30 de ani in mineritul aurului. Experienta RMGC, in mineritul aurului sau al altceva, zero.
3) Chestiuni legate de dezvoltarea economica, slujbe etc. Conform planului, Kittila ar urma sa se inchida in 2044, exploatarea oferind astfel slujbe si activitate economica pentru o perioada de peste 35 de ani. Rosia, cca 15 ani, cu indulgenta 20.
4) Degradarea peisajului.
Kittila inseamna doua cariere (foarte) mici in comparatie cu cea/cele de la Rosia - poze pe Internet garla.
Mai mult, exploatarea acestor cariere urmeaza sa se incheie la sfarsitul acestui an, dupa mai putin de cinci ani. Pentru tot restul vietii proiectului, peste 30 de ani de-acum inainte, exploatarea se va desfasura in subteran, cu costuri, fireste mult mai mari. Rosia, no comment.
5) Per total, la Kittila se macina cca un milion de tone de minereu pe an. La Rosia, de 13-14 ori mai mult.
6) Eterna cianura (un subiect cu privire la care, intr-adevar, se exagereaza mult). La Kittila se foloseste un sistem cu circuit inchis. La Rosia, cca treisprezece-cincisprezece mii de tone pe an, echivalentul a mult peste 1000 de cisterne auto, parcurgand sute de kilometri pe soselele Romaniei (pentru ca, desigur, si cianura va fi importata).
7) Doar indirect legat de Kittila, se mai induce adesea cititorilor (in mod absolut nevinovat, desigur) ideea ca mineritul aurului cu cianuri ar fi foarte raspandit in UE. In realitate, la nivelul anului 2010 (sau 2011?) existau doar doua mine care folosesc aceasta tehnologie, Kittila si una in Suedia.
8) Patrimoniu cultural, arheologie etc. Kittila se afla in nordul extrem al Finlandei, la cca 900km de Helsinki si 150km nord de Cercul Polar, practic intr-o pustietate dpdv al populatiei umane, nemaivorbind de istorie samd. Rosia, no comment.
9) Localizarea minei. Chestiunea suporta de fapt mai multe comentarii, relevante pentru impactul asupra mediului si efectele unui eventual de-nimeni-dorit-accident.
9.1 ) Kittila este un fel de "judet" in organizarea administrativa finlandeza. Are aproape 8.300 kmp si 6.281 locuitori, densitate 0,76 loc/kmp. Judetul Alba, 6.242 kmp si 382.747 locuitori, densitate 61,32 loc/kmp, de OPTZECI de ori mai mare decat Kittila.
9.2) Kittila face parte din vasta regiune Lapland, aproximativ treimea nordica a Finlandei. Aproape 99.000kmp si o populatie de 184.000 de oameni, ceva sub 2 loc/kmp (mult peste jumatate masati in niste orasele mai mari in zona de sud, Rovaniemi, Tornio, Kemi si inca vreo doua). Transilvania, aproape aceeasi suprafata, 103.600kmp, dar peste sapte milioane de locuitori.
9.3) Poate cel mai relevant, mina propriu-zisa nu se afla de fapt in oraselul Kittila, ba nici macar in apropiere, ci la vreo 40-50 km nord-est de oras. Rosia, no comment.
10) Despre modul in care este respectata legea in Finlanda, respectiv in Romania, cred ca n-are niciun rost sa mai vorbim, mai ales nu zilele astea."
4.2. totusi... (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Calin în data de 22.08.2012, 13:17)
si totusi, legislatia europeana reglementeaza la sange si permite proiectele miniere cu cianuri? Da. De fapt, cei de la Comisia Europeana, expertii, au spus de nenumarate ori ca e cea mai buna si mai sigura metoda. Si aceeasi legislatie impune tehnologii cu circuit inchis si neutralizare (adica nu doar la Kittila, peste tot, si la Rosia Montana). Asta-i o chestie. A doua chestie, oamenii din Rosia Montana vor ca proiectul asta minier sa inceapa? Da, vor. Atunci?
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de CD în data de 22.08.2012, 14:05)
Am scris eu ca legislatia nu permite??? Nu. Am explicat doar - cu cifre, date si fapte, draga Caline, nu doar cu vorbe - ca e cu totul si cu totul deplasata, din aproape orice punct de vedere, comparatia intre Kittila/Finlanda si RM/Romania. Si ca, in UE cel putin, mineritul aurului cu cianuri este MULT mai putin raspandit decat ati vrea voi sa se creada. Rosia ar fi doar a treia astfel de exploatare... cam de zece ori mai mare decat celelalte doua la un loc???
Cat despre ce vor unii oameni din RM (multi, dar nu toti), ce sa zic... Pe de o parte, intamplator, cam aceeasi proportie nu l-a mai dorit pe dl. Presedinte TB si tot degeaba.
Iar pe de alta parte, daca eu imi conving majoritatea consatenilor sa ne vindem proprietatile si sa facem un mare depozit de deseuri nucleare (intamplator peste deal de casa ta) ai fi la fel de decis sa ne sustii pozitia? Sunt absolut sigur ca da...
DE asemenea, e interesant cat de tacuta este aceasta mare majoritate a rosienilor care-si doresc proiectul. Desi putini, cei care se opun sunt cat pot ei de vocali, lupta pe toate caile legale pentru interesele lor. Ceilalti... mai sa-ti vina sa crezi ca stiti voi si compania mai bine decat ei insisi ce e bine pentru ei si ce trebuie sa-si doreasca. Amuzant.
Altfel, Anda ce mai face? E-n vacanta, sau e printre disponibilizati?
4.4. nu are noima (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de Calin în data de 23.08.2012, 10:14)
deci recunosti ca legislatia, aia extrem de stricta care reglementeaza tot, exista, recunosti ca localnicii vor proiectul asta, dar totusi te impotrivesti pentru ca e mai mare decat alte proiecte din Europa. Nu are nicio noima, daca zacamantul e mai mare atunci mina trebuia sa fie mai mica?
5. oameni
(mesaj trimis de Pascal în data de 22.08.2012, 14:02)
e absurd ca proiectul asta se amana de atat de mult timp! Primim in total peste jumatate din profiturile proiectului astuia, pe langa beneficiile in economie, e un proiect care e sustinut si dorit de aproape toti locuitorii din zona si legile care reglementeaza asemenea exploatari sunt extrem de stricte. De ce se amana un raspuns? Macar sa stie oamenii aia din Rosia Montana ce se intampla cu viata lor, daca raman in saracie si poluare sau daca vor putea avea si ei o viata normala.
5.1. normalitate (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Ducu în data de 22.08.2012, 16:27)
asa ar fi normal, sa se dea un raspuns legat de proiectul asta. Va fi cea mai mare investitie privata din tara noastra, e rau ca amana un raspuns de atata timp. Iar localnicii sunt de acord cu proiectul mai ales pentru ca ei inteleg si ei stiu ce inseamna un proiect minier
6. Intrebare pentru CD
(mesaj trimis de Mihaela în data de 22.08.2012, 16:49)
Am si eu o intrebare pentru CD: au fost facute disponibilizari la RMGC? Daca da, ce dovezi sunt in acest sens?
6.1. Si da, si nu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de CD în data de 22.08.2012, 18:35)
N-as demoniza compania pentru faptul ca mai face si disponibilizari. Orice companie face uneori asa ceva, alteori angajari, dupa nevoi; e normal sa fie asa.
Bunaoara, daca proiectul va incepe, fireste ca RMGC va face angajari masive pt. perioada de constructie, 1-2 ani sau cat dureaza asta. Pe urma, fireste, din alea 2300 de oameni, trei sferturi sau mai mult vor trebui sa plece pentru ca nu mai au obiectul muncii (fapt pe care bineinteles atat firma, cat si sustinatorii ei dezinteresati "uita" sa-l mentioneze), vor fi angajati altii, mult mai putini, cu alte specialitati etc.
Dar, repet, asta e ceva normal si nu e de condamnat.
Ca sa nu credeti totusi ca ocolesc raspunsul (si pentru ca mi se pare ca una din regulile gazdelor noastre de-aici este sa nu accepte postarea de linkuri in comentarii), va sugerez sa va uitati doar pe date oficiale si venite exact de la companie, nu la speculatile oengistilor cei rai si finantati la greu de Soros.
Bunaoara pe numarul de angajati pe care-l raporteaza si RMGC catre Ministerul de Finante; o sa vedeti acolo variatii mari, si in sus (angajari), dar si in jos (disponibilizari).
In ceea ce-o priveste pe Anda, ma refeream la altceva. Au aparut in ultimele luni in presa mai multe articole care se refera la taieri puternice de costuri, inclusiv in zona de media; de altfel, daca ati observat, au cam disparut deja nesfarsitele pop-ups-uri care inundau practic orice site romanesc mai de Doamne-ajuta, nici la TV nu i-am mai vazut pe plangaciosii de serviciu etc. Sunt curios in ce masura aceste reduceri de costuri vor afecta nivelul dezinteresului sprijinitorilor proiectului :-)
Articolele alea se bazeaza pe un interviu acordat Reuters (asta ca sa n-avem discutii despre credibilitatea media romanesti, care este exceptionala cand lauda/sustine proiectul, dar e zero cand il critica/i se opune).
Aceleasi afirmatii (despre reducerea costurilor, in particular cu media) le puteti gasi venind de la cea mai autorizata sursa posibila - Gabriel Resources, actionarul majoritar de la RMGC. Site-ul lor, raportul pe 2Q 2012, pagina trei.
6.2. Si da, si nu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de CD în data de 22.08.2012, 18:38)
N-as demoniza compania pentru faptul ca mai face si disponibilizari. Orice companie face uneori asa ceva, alteori angajari, dupa nevoi; e normal sa fie asa.
Bunaoara, daca proiectul va incepe, fireste ca RMGC va face angajari masive pt. perioada de constructie, 1-2 ani sau cat dureaza asta. Pe urma, fireste, din alea 2300 de oameni, trei sferturi sau mai mult vor trebui sa plece pentru ca nu mai au obiectul muncii (fapt pe care bineinteles atat firma, cat si sustinatorii ei dezinteresati "uita" sa-l mentioneze), vor fi angajati altii, mult mai putini, cu alte specialitati etc.
Dar, repet, asta e ceva normal si nu e de condamnat.
Ca sa nu credeti totusi ca ocolesc raspunsul (si pentru ca mi se pare ca una din regulile gazdelor noastre de-aici este sa nu accepte postarea de linkuri in comentarii), va sugerez sa va uitati doar pe date oficiale si venite exact de la companie, nu la speculatile oengistilor cei rai si finantati la greu de Soros.
Bunaoara pe numarul de angajati pe care-l raporteaza si RMGC catre Ministerul de Finante; o sa vedeti acolo variatii mari, si in sus (angajari), dar si in jos (disponibilizari).
In ceea ce-o priveste pe Anda, ma refeream la altceva. Au aparut in ultimele luni in presa mai multe articole care se refera la taieri puternice de costuri, inclusiv in zona de media; de altfel, daca ati observat, au cam disparut deja nesfarsitele pop-ups-uri care inundau practic orice site romanesc mai de Doamne-ajuta, nici la TV nu i-am mai vazut pe plangaciosii de serviciu etc. Sunt curios in ce masura aceste reduceri de costuri vor afecta nivelul dezinteresului sprijinitorilor proiectului :-)
Articolele alea se bazeaza pe un interviu acordat Reuters (asta ca sa n-avem discutii despre credibilitatea media romanesti, care este exceptionala cand lauda/sustine proiectul, dar e zero cand il critica/i se opune).
Aceleasi afirmatii (despre reducerea costurilor, in particular cu media) le puteti gasi venind de la cea mai autorizata sursa posibila - Gabriel Resources, actionarul majoritar de la RMGC. Site-ul lor, raportul pe 2Q 2012, pagina trei.
7. fără titlu
(mesaj trimis de dorin în data de 22.08.2012, 22:27)
make....reporterul matale a gandit singur intrebarile....sau le-a primit in plic ? ca interviul prea pare realizat la o sueta undeva la o terasa (unde plata evident a fost facuta de RMGC!!
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Un cititor în data de 23.08.2012, 10:25)
Nu ti se pare ca intrebarile sunt prea incomode, ca sa fie sugerate de RMGC? Unde e logica?
8. actiuni concrete
(mesaj trimis de ghitz în data de 23.08.2012, 14:12)
au investit deja jumatate de miliard de dolari si vor mai investi cateva miliarde de dolari in tara noastra, o buna parte pentru reabilitarea patrimoniului. De asta e nevoie la Rosia Montana, de actiuni concrete!
8.1. Rosia Montana (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Sergei în data de 07.12.2012, 16:08)
Ce mi se pare cel mai interesat si inedit, este faptul ca la TV exista reclama pentru a se vota "DA", pentru exploatare si contrareclama care spune "NU" exploatarii!
Din comentariile citite mai sus, am observat ca toti vorbiti despre partea materiala: unii spun ca intra in buget bani grei, altii spun ca e normal sa se exploateze pentru a oferi locuri de munca, altii spun ca nu trebuie blamata o firma ca face restructurari s.a.m.d.!
Eu zic ca ar trebui sa reflectam mai mult cu inima decat cu mintea si sa ne amintim ca nicio firma, nicio corporatie nu urmareste altceva decat profit! Un profit cat mai mare fara a tine cont de dorintele si suferintele oamenilor!
Da, vor crea locuri de munca dar o vor duce bine (ca de obicei) doar cei cu functii si cu salarii pe masura! Minerii, muncitorii de rand, cu siguranta vor primi salarii de mizerie, cat sa supravietuiasca!
Pentru ca investitia este deja si va fi foarte mare, bineinteles ca se va dori amortizarea ei intr-un timp cat mai scurt posibil si actionarii nu se vor multumi sa astepte pana recupereaza sumele din prelucrarea aurului!
Mai mult de atat, nu v-ati saturat sa va vindeti tara si bogatiile ei pe baza minciunilor pe care vi le tot spun guvernantii si conducatorii corporatiilor, care in majoritatea situatiilor sunt mana-n mana cu autoritatile?
Haideti sa ne trezim! Haideti sa refuzam sa mai mergem la un referendum unde avem doar optiune de DA sau NU fara sa cunoastem in profunzime situatia!!!!!
De ce nu se organmizeaza un referndum in toata tara acum la alegeri? Oare nu ar trebui sa ne intereseze pe toti ce se intampla acolo si ce se intampla cu bogatiile tarii noastre? In tot interviul de mai sus nu s-a intrebat si nu s-a raspuns ce se intampla cu aurul exploatat? Unde il vor duce? Cum afecteaza tara si pe locuitorii ei pe termen lung si foarte lung si nu pe termen scurt si mediu?!
Vor lua masuri si ofera garantii ca dupa terminarea exploatarii va fi totul verde! Chiar? Acum e situatia usor in centrul atentiei, dupa ani si ani de exploatare cand totul va intra in rutina cine va mai tine cont? Probabil, daca va mai exista o astfel de emisiune, vom vedea reportaje la TV, la emisiuni gen Romania te iubesc!, in ce hal a fost lasata Rosia Montana!
Fratilor, luati aminte si nu va bateti joc de tara asta ca si asa fac acest lucru, fara scrupule, mare parte din guvernantii nostri! Contribuim deja si noi prin faptul ca nu facem nimic...dar nici atunci cand avem sansa sa facem ceva nu actionam in consecinta!!!!!!!